Introducere și cuprins

Această carte este un manual practic de prim ajutor și de îngrijire a bolnavilor și răniților pentru situațiile în care ajutorul medical întârzie, este suprasolicitat sau nu poate ajunge: cutremur, inundații, război, pană de curent de lungă durată, pandemie, iarnă grea, criză economică. Este scrisă pentru o familie cu doi adulți și doi copii mici, care trebuie să se descurce câteva ore, câteva zile sau, în cel mai rău caz, săptămâni întregi fără medic la îndemână.

Pe ce se bazează această carte

Recomandările de resuscitare și prim ajutor urmează ghidurile Consiliului European de Resuscitare (ERC, versiunea 2025) și consensul științific internațional ILCOR, materialele de prim ajutor ale Crucii Roșii și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (de exemplu pentru rehidratarea orală). Ghidurile se actualizează la aproximativ 5 ani. Dacă ai făcut un curs mai recent decât această carte, urmează ce ai învățat la curs. Un curs practic de prim ajutor (Crucea Roșie Română, SMURD, diverse ONG-uri acreditate) valorează mai mult decât orice text: o după-amiază în care apeși pe un manechin te pregătește mai bine decât zece lecturi.

Cum să folosești cartea

• Acum, cât e liniște: citește articolele despre evaluarea victimei, resuscitare, sufocare și hemoragii. Sunt cele în care minutele contează și nu ai timp să citești. Fă trusele din articolul despre truse.
• În criză: deschide direct articolul de care ai nevoie. Fiecare începe cu ce faci imediat și apoi explică detaliile.
• Pe termen lung: articolele despre semne vitale, îngrijirea bolnavului la pat, infecții și „când nu mai poți face nimic acasă” te ajută să urmărești o persoană zile la rând și să iei decizia de a o transporta cu orice preț la spital.

Cuprins

Partea I – Urgențe care omoară în minute

1. Evaluarea victimei: siguranța, ABCDE, MARCH și apelul la 112
2. Resuscitarea (RCP) la adult, copil și sugar; folosirea defibrilatorului (DEA)
3. Sufocarea (obstrucția căilor aeriene) și poziția laterală de siguranță
4. Hemoragiile: presiune, împachetare, garou; șocul

Partea a II-a – Traumatisme

5. Răni: curățare, închidere, pansamente, infecții, tetanos
6. Arsuri: grade, regula palmei și a lui 9, lichide
7. Fracturi pe regiuni și atele improvizate
8. Luxații, entorse și întinderi
9. Traumatisme ale capului, coloanei, pieptului și abdomenului
10. Ochi, nas (sângerare nazală), urechi și urgențe dentare

Partea a III-a – Mediu, animale, otrăviri

11. Mușcături, înțepături și anafilaxia
12. Intoxicații: medicamente, chimicale, monoxid de carbon, ciuperci, alimente
13. Frigul: hipotermia și degerăturile
14. Căldura: epuizarea termică și insolația (șocul termic)
15. Înecul și electrocutarea

Partea a IV-a – Urgențe medicale și boli

16. Durerea în piept (infarctul) și accidentul vascular cerebral
17. Convulsii, astm și urgențele diabetului
18. Durerea abdominală acută, vărsăturile, diareea, deshidratarea și infecțiile urinare
19. Febra, infecțiile respiratorii, pneumonia și sepsisul

Partea a V-a – Îngrijire, organizare, echipament

20. Semnele vitale și cum le măsori
21. Îngrijirea pe termen lung a unui rănit sau bolnav la pat
22. Transportul victimelor și targa improvizată
23. Triajul: când sunt mai mulți răniți decât mâini
24. Nașterea de urgență
25. Trusele de prim ajutor: acasă, mașină, rucsac, traumă – liste exacte
26. Când nu mai poți face nimic acasă: semnale de alarmă și evacuarea medicală

Partea a VI-a – Capitole noi (ediția a doua)

27. Strivirea, amputația și obiectele înfipte
28. Primul ajutor psihologic: panica, șocul emoțional și criza suicidară
29. Pielea în criză: abcese, celulită, erupții, scabie, păduchi și ciuperci
30. Sarcina în criză: semne de pericol și îngrijire fără medic la îndemână
31. Igiena îngrijirii: mâini, mănuși, dezinfectare și sterilizarea instrumentelor
32. Durerea: cum o evaluezi și cum o controlezi fără medic

Ce înseamnă „medicină fără medic” – și ce nu înseamnă

Titlul cărții nu este o invitație să te tratezi singur când medicul e la un telefon distanță. Este pentru situațiile în care, din cauza dezastrului, drumul la medic e lung, întârziat sau imposibil. În astfel de situații, familia face trei lucruri:

1. Ține omul în viață în primele minute – resuscitare, oprirea sângerării, eliberarea căilor aeriene, protecția de frig. Acestea nu pot aștepta pe nimeni.
2. Îngrijește corect problemele mici care altfel devin mari – o rană curățată bine, o diaree rehidratată la timp, o entorsă imobilizată, un bolnav la pat întors la două ore.
3. Recunoaște din timp problemele mari – sepsisul, abdomenul acut, deshidratarea severă la copil, infarctul, AVC-ul – și găsește cu orice preț drumul spre spital.

Ce nu face cartea: nu te învață să operezi, să faci perfuzii, să coși răni adânci, să dai antibiotice după ureche sau să calculezi doze pentru copii. Acestea cer pregătire, instrumente și supraveghere medicală, iar greșelile lor pot ucide. Cartea îți spune clar, la fiecare capitol, unde e limita.

Cum se leagă cu celelalte cărți ale ghidului

Sănătatea familiei într-o criză lungă depinde la fel de mult de apă curată, mâncare suficientă, căldură iarna, răcoare vara, igienă și somn ca și de trusa medicală. Diareea din apa contaminată, frigul din casă și stresul cronic produc mai multe îmbolnăviri decât rănile. Folosește această carte împreună cu capitolele despre apă, hrană, adăpost, igienă și sănătate mintală.

Particularitățile unei familii cu copii mici

• Copiii se îmbolnăvesc mai des și se agravează mai repede (deshidratare, febră, dificultăți de respirație), dar își revin și mai repede când primesc ce trebuie.
• Dozele lor se schimbă cu greutatea: cântărește copiii periodic și actualizează fișa de doze cu pediatrul.
• Copiii nu pot spune ce simt: învață să observi cum se joacă, cum mănâncă, cum doarme, câte scutece ude are.
• Prevenția (sufocare, intoxicații, arsuri, înec) este cea mai eficientă medicină pentru ei.
• Explică-le, pe înțelesul lor, ce e 112 și cum se sună; exersați jucându-vă de-a doctorul și de-a ambulanța.

Cifrele care contează cel mai mult

Prioritățile, într-o singură frază

Siguranța ta, apoi sângerarea masivă, căile aeriene, respirația, circulația, creierul și frigul – în această ordine, la fiecare victimă, de fiecare dată. Restul cărții detaliază fiecare pas al acestei fraze.

Ce să faci în săptămâna aceasta

Cum arată cartea în practică: trei seri obișnuite într-o criză

Ca să înțelegi cum se folosește cartea, iată trei situații pe care le poate trăi orice familie. Nu sunt scenarii de film; sunt lucruri care se întâmplă des, iar diferența dintre o noapte grea și o tragedie stă adesea în primele zece minute.

Seara 1: iarnă, pană de curent de trei zile, bloc la etajul 6

Ați adus în sufragerie un încălzitor pe gaz cu butelie, iar copiii dorm acolo. Pe la 2 noaptea, cel mic plânge, se plânge de cap și vomită. Tu te simți și tu amețit. Primul gând este „o viroză”. Cartea te învață altceva: când mai mulți oameni din aceeași cameră au simultan dureri de cap, greață și amețeală, iar în cameră arde ceva, te gândești întâi la monoxidul de carbon. Deschizi ferestrele, scoți toată familia pe hol sau la vecini, oprești sursa și suni la 112. Detalii în intoxicații și în frigul.

Seara 2: vară, casă la țară, drumul spre oraș blocat de inundații

Fetița de 3 ani are diaree de o zi și a vomitat de patru ori. Nu mai are lacrimi când plânge și scutecul a rămas uscat de dimineață. Cartea îți arată cum recunoști deshidratarea, cum faci soluția de rehidratare când nu ai plicuri și cum o dai cu lingurița, cu răbdare. Îți spune și pragul la care nu mai aștepți: copil moleșit, care nu mai bea, cu scutec uscat 6–8 ore = mergi cu orice mijloc spre un medic. Vezi deshidratarea și semnalele de alarmă.

Seara 3: după un cutremur, curtea blocului

Un vecin are piciorul prins sub o grindă de aproape două ore, altul sângerează puternic din braț, un al treilea țipă și pare cel mai grav – dar de fapt are doar o tăietură la frunte. Cartea te ajută să faci triajul în câteva secunde, să oprești sângerarea și îți explică de ce omul prins sub dărâmături de mult timp nu trebuie eliberat „cu orice preț” fără să anunți salvatorii: are risc de sindrom de strivire.

Ce e nou în această ediție

Ediția a doua extinde fiecare capitol cu situații practice (bloc/casă, vară/iarnă, cu copii mici), greșeli frecvente și liste de bifat, și adaugă șase capitole noi (Partea a VI-a din cuprins): strivirea și amputațiile, primul ajutor psihologic, problemele de piele, sarcina în criză, igiena îngrijirii și sterilizarea, controlul durerii fără medic. Au fost verificate în surse oficiale: doza de aspirină în suspiciunea de infarct (ghidurile ERC 2025 și ESC), regulile Ottawa pentru gleznă și genunchi, pragurile OMS pentru respirația rapidă la copii, rețeta OMS a soluției de rehidratare și numerele de telefon ale serviciilor de informare toxicologică din România.

Numerele de telefon pe care le scrii pe ușa frigiderului

Numerele de mai sus au fost verificate în noiembrie 2026. Numerele instituțiilor se pot schimba; când ai internet, verifică-le o dată pe an.

Cum înveți familia, nu doar pe tine

Un manual citit o dată se uită în câteva luni. Ce rămâne este ce ai exersat cu mâinile. Un plan simplu, pe un an, fără costuri mari:

Copiii de 4–6 ani pot învăța să spună adresa completă, să sune la 112 de pe telefonul blocat (butonul de urgență) și să aducă trusa. Copiii de 8–10 ani pot învăța poziția laterală și chiar compresii pe manechin. Nu-i speria; prezintă totul ca pe o abilitate de „mare”, de care să fie mândri.

Greșeli frecvente ale familiilor pregătite „pe hârtie”

• Trusa există, dar nimeni nu știe ce e în ea. Deschide-o împreună cu partenerul și numiți fiecare obiect și la ce folosește.
• Medicamentele sunt expirate sau copiii au crescut. Dozele pentru copii se schimbă cu greutatea – actualizează fișa la fiecare vizită la pediatru.
• Totul e pe telefon. Telefonul se descarcă exact când ai nevoie. Tipărește capitolele 1–4, lista de numere și fișa medicală a familiei.
• Un singur adult știe ce să facă. Dacă tocmai el e rănit, ceilalți rămân neputincioși. Fiecare adult trebuie să știe minimul: 112, RCP, oprirea sângerării, poziția laterală.
• „Se rezolvă și singur.” Unele probleme chiar trec singure; altele (sepsisul, deshidratarea la sugar, abdomenul acut) se agravează în ore. Capitolul despre semnalele de alarmă te ajută să faci diferența.