Căldura: epuizarea termică și insolația (șocul termic)

Valurile de căldură sunt tot mai frecvente și mai lungi în România, cu temperaturi de peste 35–40°C în sud și vest. Căldura ucide mai ales vârstnici, bolnavi cronici, sugari și copii mici, muncitori la soare – și oameni sănătoși care fac efort intens. Fără curent pentru ventilatoare și aer condiționat, un apartament la ultimul etaj al unui bloc de beton poate deveni o capcană. ANM emite avertizări de caniculă (coduri galben, portocaliu, roșu) – urmărește-le.

Spectrul bolilor de căldură

Șocul termic: răcește întâi, transportă după

Ghidurile ERC recomandă, pentru șocul termic, răcirea imediată prin imersia întregului corp (de la gât în jos) în apă rece – de la 1 la 26°C – până temperatura centrală scade sub 39°C. Este cea mai eficientă metodă. Dacă nu e posibil, orice altă metodă de răcire, cât mai rapidă.

1. Sună la 112.
2. Mută victima la umbră sau în cel mai răcoros loc. Scoate hainele în plus.
3. Imersie în apă rece: cadă, ligheană mare, bazin pentru copii, pârâu – corpul până la gât, capul susținut deasupra apei. Nu lăsa omul nesupravegheat în apă.
4. Fără cadă: metoda prelatei/foliei – întinde victima pe o folie de plastic, o prelată sau un cearșaf impermeabil, ridică marginile și toarnă apă rece și gheață peste ea, amestecând apa.
5. Fără destulă apă: cearșafuri sau prosoape ude cu apă rece pe tot corpul, schimbate des, plus ventilație puternică (evantai, carton, ventilator) – evaporarea răcește. Stropește continuu cu apă.
6. Pungi cu gheață pe gât, axile, stinghii ajută, dar singure sunt mult mai puțin eficiente decât imersia.
7. Oprește răcirea când își revine mintea limpede sau temperatura scade la aproximativ 39°C, ca să nu treacă în hipotermie. Supraveghează – temperatura poate urca din nou.
8. Lichide pe gură doar dacă e complet conștient. Nu da antitermice (paracetamol, ibuprofen) – nu ajută la șocul termic și pot face rău.

Epuizarea termică

1. Oprește orice efort; mută-l la umbră, într-un loc răcoros, ventilat.
2. Culcat, cu picioarele ridicate dacă e amețit.
3. Slăbește și scoate hainele în plus.
4. Răcește: comprese ude, stropire cu apă și ventilator, duș răcoros.
5. Lichide: apă și, ideal, o soluție de rehidratare orală sau băutură cu sare și zahăr, în înghițituri dese – aproximativ 1 litru în prima oră la adult, dacă nu vomită.
6. Dacă nu se ameliorează în 30 de minute, dacă vomită și nu poate bea, sau dacă apare confuzie – tratezi ca șoc termic și suni la 112.

Cine e în pericol

• Sugarii și copiii mici: transpiră mai puțin, se încălzesc repede, depind de alții pentru apă.
• Copiii lăsați în mașină: într-o zi de vară, temperatura în mașina închisă crește cu mai multe grade în câteva minute și poate ajunge la peste 50°C. Niciodată nu lași un copil (sau animal) în mașină, nici „un minut”. Pune lângă copil un obiect de care ai nevoie (geanta, telefonul) ca să nu-l uiți.
• Vârstnicii, mai ales cei singuri, imobilizați sau cu demență.
• Persoanele cu boli cronice: inimă, rinichi, diabet, obezitate, boli psihice.
• Anumite medicamente cresc riscul: diuretice, unele pentru tensiune, antidepresive, antipsihotice, antihistaminice, medicamente pentru Parkinson. Nu le opri singur – discută cu medicul despre ajustări în caniculă.
• Muncitorii în aer liber și cei care fac efort la căldură (curățenie după dezastru, cărat apă).

Prevenirea în timpul caniculei, cu și fără curent

Casa

• Ține ferestrele și obloanele închise ziua în partea însorită; jaluzelele exterioare sau o folie reflectorizantă pe exterior sunt mult mai eficiente decât draperiile interioare.
• Aerisește noaptea și dimineața devreme, când e mai răcoare afară (curent prin casă).
• Cearșafuri ude atârnate în fața ferestrelor deschise răcesc aerul prin evaporare.
• Dormi în cea mai răcoroasă cameră (de obicei la parter sau pe partea nordică); în bloc, etajele de jos sunt mai răcoroase.
• Evită gătitul cu foc în casă la prânz.
• Fără aer condiționat acasă: petrece câteva ore pe zi în spații răcoroase – pivnițe, biserici vechi, magazine mari, spații publice; în caniculă, autoritățile locale deschid uneori puncte de prim ajutor și spații răcoroase.

Corpul

• Bea regulat, înainte de sete. Urina deschisă la culoare = hidratare bună.
• Haine largi, deschise la culoare, din bumbac sau in; pălărie cu boruri largi.
• Activitatea fizică doar dimineața devreme sau seara; pauze dese la umbră.
• Dușuri sau băi răcoroase, picioare în lighean cu apă rece, comprese ude pe gât și încheieturi.
• Evită alcoolul și băuturile foarte îndulcite.
• Sugarii alăptați nu au nevoie, de regulă, de apă suplimentară – îi alăptezi mai des; pentru sugarii cu lapte praf, întreabă pediatrul. Copiii mai mari: apă la îndemână, pauze, joacă la umbră, nu la prânz.

Cât să bei pe caniculă

Nu există o cifră unică: necesarul depinde de temperatură, efort, greutate și sănătate. Orientativ, un adult care stă la umbră în caniculă are nevoie de aproximativ 2–3 litri pe zi, iar unul care muncește la soare poate pierde prin transpirație aproximativ 0,5–1 litru pe oră. Bea câte un pahar la fiecare 15–20 de minute în timpul efortului, nu cantități mari deodată. Băutul a foarte mulți litri de apă simplă fără nicio sare, la efort lung, poate scădea periculos sodiul din sânge (confuzie, greață, convulsii) – adaugă mâncare sărată sau soluție de rehidratare. Persoanele cu insuficiență cardiacă sau renală, care au restricție de lichide, trebuie să întrebe medicul cât să bea în caniculă.

Variante după locuință și buget

Arsurile solare

Copiii sub 6 luni nu se expun direct la soare. Cremă cu factor de protecție mare, reaplicată la 2 ore și după baie, haine, pălărie, umbră între orele 11 și 17. Arsura solară se tratează ca o arsură superficială: răcire, hidratare, cremă hidratantă; bășicile mari, febra, frisoanele la copii – medic.

Situații practice

Copilul uitat în mașină

Într-o zi de iulie, cu 30 °C afară, temperatura în mașina închisă poate depăși 50 °C în mai puțin de o oră; cea mai mare parte a creșterii are loc în primele 10–20 de minute. Copiii mici se încălzesc mult mai repede decât adulții. Dacă vezi un copil singur într-o mașină încuiată la soare: suni la 112 imediat. Dacă e moleșit, nu răspunde sau nu reacționează, salvarea lui e mai importantă decât geamul – spune-i dispecerului ce faci. După ce îl scoți: la umbră, dezbrăcat, udat cu apă, ventilat, 112.

Bunicul care lucrează în grădină la prânz

E cod roșu de caniculă. Bunicul de 75 de ani sapă în grădină la 14:00. Devine confuz, roșu, nu mai transpiră, vorbește încurcat, cade. Asta e șoc termic – urgență vitală. Răcirea începe pe loc, înainte de transport: îl duci la umbră, îl dezbraci, îl uzi cu apă cât de rece ai (furtun, găleți), ventilezi; cel mai eficient e scufundarea în apă rece (cadă, butoi, piscină pentru copii) cu capul ținut afară. Suni la 112. Nu-i dai antitermic – nu ajută la șocul termic.

Apartament la ultimul etaj, fără curent, cu un sugar

Fără curent, ventilatorul și aerul condiționat nu merg. În apartamentul de sub acoperiș sunt 33 °C. Cum ții sugarul în siguranță: îl muți în cea mai răcoroasă cameră (spre nord, la etaj inferior la rude, holul blocului, subsolul dacă e curat și sigur), îl lași doar în body sau scutec, îl alăptezi mai des (laptele matern conține apa de care are nevoie; sub 6 luni nu-i dai apă în plus fără sfatul medicului), îl ștergi cu prosop umed călduț, nu acoperi căruciorul cu un scutec textil – se încinge înăuntru. Ziua, ferestrele închise și jaluzelele trase; noaptea, deschise pentru curent.

Muncă fizică pe caniculă (curățenie după inundații)

După inundații, toată lumea cară mâl și mobilă udă, adesea în căldura de vară. Stabiliți ture: lucru la răcoare (dimineața devreme și seara), pauze la umbră de 10–15 minute la fiecare oră, apă la îndemână (câte o cană la fiecare 15–20 de minute în timpul efortului), plus sare – supă, castraveți murați, soluție de rehidratare. Cine are crampe, amețeli, dureri de cap sau greață se oprește, la umbră.

Căldura și medicamentele

Unele medicamente cresc riscul în caniculă: diureticele, unele medicamente pentru tensiune, unele antidepresive și antipsihotice, medicamentele pentru Parkinson, antihistaminicele vechi care dau somnolență. Nu le opri singur – discută cu medicul de familie înainte de vară dacă dozele trebuie ajustate. Păstrează medicamentele la sub 25 °C când se poate (cutie de polistiren, cel mai răcoros loc din casă), mai ales insulina.

Greșeli frecvente

Copiii mici pe caniculă

Copiii mici nu cer singuri apă când se joacă și se încălzesc mai repede decât adulții. Ce faci concret:

• Le oferi apă des, fără să aștepți să ceară – o cană la fiecare pauză de joacă; sugarii alăptați sunt puși la sân mai des.
• Numeri scutecele ude sau mersurile la toaletă; urina închisă la culoare sau rară înseamnă că beau prea puțin.
• Haine lejere, deschise la culoare, pălărie cu boruri; soare evitat între 11 și 17.
• Un duș călduț sau o baie scurtă înainte de culcare ajută la somn.
• Semne de alarmă: copil moleșit, iritabil, cu piele fierbinte și uscată, vărsături, somnolență – îl răcești imediat și suni la 112.

Despre medicamentele pentru febră la copii pe caniculă: febra de la o infecție și temperatura crescută de la căldură sunt lucruri diferite; antitermicele (dozate de pediatru după greutate) ajută la febra din infecții, nu la supraîncălzire. Detalii în cartea Copiii mici în criză.