Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Durerea abdominală acută, vărsăturile, diareea, deshidratarea și infecțiile urinare

12 min de citit, capitolul 19 din 33
🌐 valabil în toate situațiile
Cuprins (13 secțiuni)
  1. Deshidratarea – cum o recunoști
  2. Soluția de rehidratare orală (SRO) – cel mai important medicament din lume
  3. Diareea: semne de pericol
  4. Prevenirea bolilor diareice în crize
  5. Vărsăturile
  6. Durerea abdominală acută – „abdomenul chirurgical”
  7. Infecțiile urinare
  8. Rețeta OMS și compoziția plicurilor
  9. Situații practice
  10. Cât se pierde și cât se înlocuiește: exemplu la adult
  11. Greșeli frecvente
  12. Variante după locuință: bloc, casă, adăpost
  13. Caietul de rehidratare pentru copilul mic

În crize, cu apă de calitate îndoielnică, fără frigider, cu igienă dificilă și cu oameni înghesuiți în adăposturi, bolile diareice devin una dintre principalele probleme de sănătate. La copiii mici, deshidratarea poate deveni gravă în mai puțin de o zi. Pe de altă parte, unele dureri de burtă (apendicita, ocluzia intestinală, sarcina extrauterină) nu se rezolvă decât prin operație – și trebuie recunoscute.

Deshidratarea – cum o recunoști

SemneFără deshidratareDeshidratare moderatăDeshidratare severă
Starea generalăBună, alertAgitat, iritabilLetargic, moale, inconștient
OchiiNormaliÎnfundațiFoarte înfundați
SeteaBea normalBea cu sete, lacomBea puțin sau nu poate bea
Pliul cutanat (ciupești pielea abdomenului și dai drumul)Revine imediatRevine încetRevine foarte încet (peste 2 secunde)
UrinaNormalăPuțină, închisă la culoareFoarte puțină sau deloc (sugar: scutec uscat 6–8 ore)
AlteleGură uscată, lacrimi puțineMâini și picioare reci, puls rapid și slab, fontanelă înfundată la sugar

Schema de mai sus urmează principiile OMS pentru evaluarea copiilor cu diaree. Deshidratarea severă are nevoie de perfuzii – spital urgent; până atunci, dacă poate bea, dă-i soluție de rehidratare în înghițituri mici, continuu, pe drum.

Soluția de rehidratare orală (SRO) – cel mai important medicament din lume

Soluția de rehidratare de casă (rețeta OMS), când nu ai plicuri 1 litru apă fiartă și răcită sau îmbuteliată + 6 lingurițe rase de zahăr + ½ linguriță rasă de sare rasă cu vârf lingurițe de ceai, nu linguri de supă 1 Amesteci până se dizolvă. Gustul: cel mult cât al lacrimilor; dacă e mai sărat, arunci și refaci. 2 Dai puțin și des: la copilul care varsă, o linguriță la 1–2 minute. 3 Ții la rece, acoperită; după 24 de ore o arunci și faci alta. Plicurile din farmacie sunt mai bune.
Soluția de rehidratare de casă: 1 litru de apă, 6 lingurițe rase de zahăr, ½ linguriță rasă de sare

Diareea omoară prin pierderea apei și a sărurilor, nu prin infecția în sine. Soluția corectă de sare și zahăr este absorbită de intestin chiar și în timpul diareei, iar OMS estimează că ea a salvat zeci de milioane de vieți. Apa simplă, ceaiul simplu sau sucurile dulci nu înlocuiesc sărurile pierdute; băuturile foarte dulci (sucuri, cola) și băuturile pentru sportivi pot agrava diareea.

Plicurile de la farmacie

Cea mai sigură variantă: plicuri de săruri de rehidratare orală (inclusiv variante pentru copii), care se dizolvă exact în cantitatea de apă scrisă pe plic. Ține cel puțin 10–20 de plicuri în casă. Nu le face mai concentrate decât scrie.

Soluția făcută acasă (când nu ai plicuri)

1 litru de apă potabilă (fiartă și răcită) + 6 lingurițe rase de zahăr + ½ linguriță rasă de sare. Amestecă până se dizolvă. Gustul trebuie să fie cel mult cât al lacrimilor – dacă e mai sărat, aruncă și refă (prea multă sare e periculoasă, mai ales pentru copiii mici). Folosește lingurițe obișnuite de ceai, rase (nu cu vârf). Se păstrează 24 de ore (la rece), apoi se aruncă.

Poți adăuga puțin suc de portocală sau o banană pisată alături (pentru potasiu). Supa de orez sărată ușor și supa de legume sunt bune ca adaos.

Cât să dai

  • Adult: după fiecare scaun diareic, aproximativ 200–400 ml (un pahar-două), plus băutura obișnuită; în total, cât să urineze regulat urină deschisă la culoare.
  • Copii: OMS recomandă, după fiecare scaun moale, aproximativ 50–100 ml la copilul sub 2 ani și 100–200 ml la cel între 2 și 10 ani – cu linguriță sau înghițituri mici, des. Pentru tratarea deshidratării moderate, cantitatea totală se calculează după greutate: întreabă medicul sau urmează instrucțiunile de pe plic.
  • Dacă vomită: așteaptă 10 minute, apoi continuă mai încet – câte o linguriță la 1–2 minute. Majoritatea copiilor care vomită pot fi rehidratați așa, cu răbdare.
  • Alăptarea continuă – laptele matern e cel mai bun lucru pentru sugar, intercalat cu SRO.

Mâncarea în timpul diareei

Nu ține copilul flămând. OMS recomandă continuarea hrănirii normale (alimente ușor digerabile, de vârsta lui): orez, cartofi, pâine, banane, iaurt, carne slabă, supe. Evită alimentele foarte grase și foarte dulci. La copii, OMS recomandă și zinc pentru 10–14 zile la diaree – întreabă pediatrul sau farmacistul despre produs și doză.

Diareea: semne de pericol

  • Semne de deshidratare severă sau moderată care nu se ameliorează cu SRO.
  • Sânge în scaun (dizenterie) – necesită evaluare medicală, uneori antibiotic.
  • Febră mare, stare generală alterată.
  • Sugar sub 6 luni, vârstnic fragil, bolnav cronic.
  • Diaree care durează peste 2 săptămâni.
  • Vărsături care nu permit să bea nimic.
  • Scaune „apă de orez” în cantități uriașe (holeră – în epidemii după dezastre).
  • Durere abdominală intensă, constantă.
Medicamente: la adulți, loperamida (conform etichetei) poate reduce numărul scaunelor în diareea apoasă fără sânge și fără febră – nu în dizenterie. La copii, medicamentele antidiareice nu sunt recomandate de OMS (pot fi periculoase). Cărbunele medicinal nu tratează deshidratarea.

Prevenirea bolilor diareice în crize

Vărsăturile

Cele mai multe sunt de la gastroenterite (de obicei virale) și trec în 1–2 zile. Hidratare cu SRO în cantități mici și dese. Semne de pericol: vărsături cu sânge sau ca zațul de cafea, vărsături verzi (bilă) la sugar sau copil mic (posibilă ocluzie – urgență), vărsături cu durere de cap severă, gât înțepenit, febră (meningită), după o lovitură la cap, vărsături în jet repetate la un sugar de câteva săptămâni, vărsături cu abdomen umflat și fără scaun sau gaze (ocluzie).

Durerea abdominală acută – „abdomenul chirurgical”

Apendicita

Cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală. Tipic: durerea începe în jurul buricului, după câteva ore se mută în dreapta jos; greață, pierderea poftei de mâncare, febră ușoară. Durerea crește la mers, la tuse, la sărit pe loc, la mersul cu mașina peste denivelări. Apăsarea în dreapta jos doare, iar dacă dai drumul brusc doare și mai tare. La copiii mici și vârstnici, semnele sunt adesea atipice. Dacă se sparge, urmează peritonita – abdomen tare, febră mare, șoc.

Alte cauze grave

CauzăIndicii
Ocluzia intestinalăCrampe în valuri, abdomen umflat, vărsături, fără scaun și gaze; după operații abdominale sau la hernii
Hernia strangulatăUmflătură în stinghie sau la buric care nu mai intră înapoi, dureroasă, roșie
Colica biliară, colecistitaDurere sub coastele din dreapta, după mese grase, spre umărul drept; febră și piele galbenă = urgență
PancreatitaDurere foarte puternică în capul pieptului, „în bară”, spre spate, vărsături; după alcool sau mese mari
Ulcerul perforatDurere bruscă, ca o lovitură de cuțit, abdomen tare ca scândura
Sarcina extrauterinăFemeie în vârstă fertilă, întârzierea menstruației, durere pe o parte jos, sângerare vaginală, amețeli/leșin – urgență vitală (sângerare internă)
Torsiunea testicularăBăiat sau tânăr: durere bruscă și violentă de testicul, uneori în abdomen jos – operație în câteva ore sau se pierde testiculul
Invaginația intestinalăSugar/copil mic: crize de plâns intens cu genunchii trași la burtă, între ele liniștit, apoi vărsături și scaun cu sânge și mucus („jeleu de coacăze”)
Colica renalăDurere atroce în flanc spre stinghie, în valuri, bolnavul nu-și găsește locul; sânge în urină
Anevrismul de aortăVârstnic, durere bruscă în abdomen și spate, leșin

Ce faci

  • Nimic de mâncat; înghițituri mici de apă sau SRO doar dacă spitalul e departe ore. Analgezicul nu „ascunde” diagnosticul în mod periculos – un adult cu durere mare poate primi paracetamol – dar nu întârzia drumul la spital.
  • Nu pune termofor pe abdomenul dureros dacă suspectezi apendicită.
  • Fără laxative și clisme la durere abdominală acută.
  • Abdomenul acut (durere constantă, care crește, abdomen tare, febră, vărsături, semne de șoc) are nevoie de chirurg. Nu există tratament acasă – organizează transportul cu orice preț (vezi când nu mai poți face nimic acasă).

Infecțiile urinare

Foarte frecvente la femei, mai ales când igiena e dificilă și se bea puțină apă (economisirea apei în crize, evitarea toaletelor improvizate).

Cistita (infecția vezicii)

Usturime la urinat, urinări dese, cu cantități mici, urgență, durere deasupra pubisului, urină tulbure, cu miros puternic, uneori cu sânge. Fără febră.

  • Bea mult (2–3 litri pe zi, dacă nu ai restricții medicale).
  • Nu ține urina; urinează după actul sexual.
  • Igienă din față spre spate; lenjerie de bumbac.
  • Analgezic la adult (ibuprofen sau paracetamol conform etichetei).
  • Multe cistite ușoare la femei tinere sănătoase trec singure în câteva zile, dar adesea e nevoie de un antibiotic prescris de medic – sună medicul de familie, mulți pot recomanda tratamentul la telefon.

Semne de pericol (pielonefrită – infecție de rinichi – sau altceva grav)

  • Febră, frisoane, durere în flanc sau în spate (zona rinichilor), greață, vărsături.
  • Bărbați (infecția urinară e întotdeauna „complicată”), femei însărcinate, copii, diabetici, vârstnici (la ei, singurul semn poate fi confuzia nouă).
  • Imposibilitatea de a urina (retenție) – mai ales la bărbații în vârstă cu prostată mărită: abdomen jos umflat, dureros – urgență.
  • Sânge mult în urină.

Pielonefrita netratată poate duce la sepsis – vezi infecțiile și sepsisul.

Rețeta OMS și compoziția plicurilor

Rețeta de casă de mai sus (1 litru de apă + 6 lingurițe rase de zahăr + ½ linguriță rasă de sare) este cea promovată de Organizația Mondială a Sănătății și de ghidurile europene de prim ajutor pentru situațiile în care nu există plicuri. Plicurile de la farmacie sunt totuși mai bune: conțin și potasiu și citrat (care corectează aciditatea sângelui), iar formula OMS actuală „cu osmolaritate redusă” are, la un litru, aproximativ 2,6 g de clorură de sodiu, 13,5 g de glucoză, 1,5 g de clorură de potasiu și 2,9 g de citrat trisodic. Tu nu trebuie să cântărești nimic din toate acestea – reține doar că plicul se dizolvă exact în cantitatea de apă scrisă pe el, nici mai puțină, nici mai multă.

Atenție la lingurițe. Prea multă sare în soluția făcută acasă e periculoasă pentru copii (poate da hipernatremie, cu convulsii). Folosește lingurițe de ceai rase, nu cu vârf, nu linguri. Gustă: trebuie să fie cel mult cât lacrimile de sărată. Dacă ai dubii, mai bine puțin mai diluată decât prea concentrată.

Situații practice

Toată familia cu gastroenterită, la bloc, fără apă la robinet

Primul îmbolnăvit e cel mic, apoi celălalt copil, apoi tu. Cu apă puțină, igiena devine greu de ținut. Organizare: o toaletă (sau o găleată cu capac și pungă) doar pentru bolnavi, dacă se poate; spălarea mâinilor cu apă și săpun după fiecare scaun și înainte de a atinge mâncarea (sau dezinfectant pe bază de alcool dacă nu e apă – deși unele virusuri, precum norovirusul, rezistă la alcool, așa că apa și săpunul rămân prima alegere); suprafețele dezinfectate cu soluție de clor (vezi igiena îngrijirii). Adultul cel mai puțin bolnav prepară SRO pentru toți, într-un recipient etichetat, refăcut zilnic.

Sugarul de 5 luni cu vărsături

Sugarii se deshidratează în ore. Continui alăptarea sau laptele praf, dar în cantități mici și dese. Între mese, SRO cu lingurița sau seringa (fără ac), câteva mililitri la câteva minute. Numeri scutecele ude. Pleci la medic dacă: nu mai are scutec ud 6–8 ore, vomită tot ce primește, vărsătura e verde (bilă) sau cu sânge, e moale, somnoros, are fontanela înfundată, plânge fără lacrimi, are febră mare sub 3 luni. La sugari, vărsăturile în jet după fiecare masă pot avea și cauze chirurgicale – medic.

Bunicul cu dureri de burtă care „trec și vin”

Bărbat de 76 de ani, constipat de 4 zile, cu dureri colicative, burta umflată, vomită. Nu mai elimină gaze. Asta poate fi ocluzie intestinală – urgență chirurgicală. Nimic pe gură, transport la spital. La vârstnici, apendicita, ocluzia și ischemia intestinală pot avea simptome mai șterse decât la tineri, iar febra poate lipsi.

Femeia cu usturimi la urinat, departe de medic

Cistita simplă la femeia tânără, fără febră și fără dureri de spate, se ameliorează uneori singură în câteva zile, cu lichide multe. Dacă apar febră, frisoane, durere în lombă (spate, sub coaste), vărsături sau dacă e gravidă – posibilă pielonefrită, are nevoie de medic și de antibiotic prescris. Discută cu medicul de familie dinainte ce faci în caz de criză (unii medici pot da sfaturi la telefon).

Cât se pierde și cât se înlocuiește: exemplu la adult

Necesar zilnic de lichide aproximativ, adult de 70 kg
Bază, repaus2.000 mlBază + căldură3.000 mlDiaree moderată4.000 mlDiaree severă6.000 ml

Cifrele sunt orientative și arată de ce un adult cu diaree severă (de exemplu holeră) poate pierde mai mult decât poate bea cineva neatent. Nu te uita doar la cifre: urmărește urina (deschisă la culoare, la câteva ore) și starea generală.

Greșeli frecvente

  • Cola, sucurile sau ceaiul foarte dulce „pentru stomac” – zahărul în exces atrage apă în intestin și agravează diareea.
  • Pauza de mâncare „ca să se odihnească intestinul” la copii – copiii trebuie să mănânce cât mai repede (după rehidratare), alimentele lor obișnuite.
  • Loperamidă la copii sau la diareea cu sânge și febră – nu se dă.
  • Antibiotic „pentru diaree” luat din proprie inițiativă – majoritatea diareilor sunt virale; antibioticul se dă doar la indicația medicului.

Variante după locuință: bloc, casă, adăpost

SituațiaCe faci concret
Bloc, fără apă la robinetRezervi 5–10 litri de apă potabilă doar pentru SRO și spălatul mâinilor bolnavului; toaleta cu găleată și pungă pentru scaunele diareice; dezinfectezi cu soluție de clor (igiena îngrijirii).
Casă la țară, cu fântânăDupă inundații, apa din fântână nu se bea netratată până nu o verifică DSP; o fierbi. Latrina sau toaleta improvizată la cel puțin 30 de metri de fântână și mai jos decât ea.
Adăpost sau centru de evacuareAnunți personalul medical sau voluntarii de la intrare că ai un bolnav cu diaree; ceri o toaletă separată și săpun. Mai mulți bolnavi cu diaree apoasă în aceeași zi = anunțați DSP prin 112.
Vară, caniculăPierderile cresc mult: SRO și la adulți, nu doar la copii; mâncarea gătită nu stă afară mai mult de 2 ore.
Iarnă, casă receBolnavul deshidratat se răcește mai ușor; SRO călduță, pătură, căciulă la copii.

Caietul de rehidratare pentru copilul mic

Când ai un copil mic cu diaree sau vărsături, memoria te înșală după a doua noapte nedormită. Un caiet simplu, pe masă, cu pixul legat de el:

OraCe a băut (ml, cu ce)Vomă / scaunScutec ud?Starea (se joacă / moale)
08:00SRO 30 ml cu seringascaun aposdaplânge, are lacrimi
09:00sân 10 minute + SRO 20 ml––doarme, se trezește ușor
  • Numeri scutecele ude pe 24 de ore. Mai puțin de jumătate din obișnuit sau scutec uscat 6–8 ore = medic.
  • Cântărești copilul gol dimineața, dacă ai cântar: o scădere de peste 5% din greutate (de exemplu 500 g la un copil de 10 kg) e un semn serios.
  • Iei caietul cu tine la medic sau citești din el la telefon.
Pe scurt: la copilul mic, deshidratarea se recunoaște după scutece, lacrimi, gură, ochi, fontanelă și starea lui, nu după cât de multe scaune face. SRO puțin și des, alăptarea continuă, medic la semnele de alarmă.
📝 Notițele mele la acest capitol