Durerea în piept (infarctul) și accidentul vascular cerebral
Cuprins (8 secțiuni)
Infarctul și accidentul vascular cerebral (AVC) sunt printre principalele cauze de deces și de invaliditate în România. În ambele, tratamentul modern (desfundarea arterei în spital) funcționează doar în primele ore – „timpul înseamnă inimă” și „timpul înseamnă creier”. Stresul extrem al unei crize (cutremur, război, pierderi), efortul fizic neobișnuit (cărat apă, lopătat zăpadă) și întreruperea tratamentelor cronice cresc mult numărul de infarcte și AVC-uri. Rolul tău: recunoști repede și chemi ajutorul imediat.
Infarctul miocardic (atacul de cord)
Semnele tipice
- Durere, apăsare, strângere, greutate sau arsură în centrul pieptului, care durează mai mult de câteva minute (de obicei peste 10–15 minute) și nu trece la repaus.
- Durerea se poate întinde spre brațul stâng (sau ambele), gât, maxilar, spate, partea de sus a abdomenului.
- Transpirație rece, paloare, greață, vărsături.
- Dispnee, amețeală, senzație de moarte iminentă.
Semnele atipice – adesea ratate
Femeile, vârstnicii și diabeticii au adesea semne mai puțin clare: oboseală bruscă, neobișnuită; dispnee fără durere; greață și „indigestie” sau durere în capul pieptului; durere doar de maxilar sau de spate; amețeală. Dacă cineva cu factori de risc (vârstă, fumat, tensiune mare, diabet, colesterol mare, boli de inimă în familie) are aceste semne, gândește-te la infarct.
Ce faci
- Sună la 112 imediat. Nu-l duce tu cu mașina dacă ambulanța poate veni – echipajul poate trata un stop cardiac pe drum și anunță spitalul.
- Așază-l în poziția cea mai confortabilă, de obicei semișezând, cu genunchii îndoiți, sprijinit de perete. Să nu facă niciun efort (nu urcă scări, nu merge).
- Aspirină: la un adult cu durere în piept sugestivă de infarct, conștient, ghidurile europene de prim ajutor (ERC 2025) recomandă 150–500 mg de aspirină de mestecat, iar cardiologii (ESC 2023) folosesc 150–300 mg ca doză de încărcare; practic, un comprimat de 300 mg mestecat sau 3 comprimate de 75–100 mg mestecate (detalii mai jos), dacă NU: e alergic la aspirină, are astm declanșat de aspirină, ia deja anticoagulante, are ulcer sângerând sau a avut sângerări recente, e sub 16 ani. Dacă ai dubii, întreabă dispecerul.
- Dacă are nitroglicerină prescrisă (spray sau tabletă sub limbă) – ajută-l să o ia exact cum i-a prescris medicul. Nu o da altcuiva și nu dacă a luat medicamente pentru erecție în ultimele 24–48 de ore.
- Desfă-i hainele strâmte, calmează-l, nu-l lăsa singur.
- Pregătește-te pentru RCP: dacă își pierde cunoștința și nu respiră normal, începe compresiile și cere un DEA.
Ce altceva poate da durere în piept
| Cauză | Indicii | Gravitate |
|---|---|---|
| Embolia pulmonară (cheag în plămân) | Dispnee bruscă, durere în piept la respirație, puls rapid, uneori tuse cu sânge; după imobilizare la pat, operații, călătorii lungi, fractură de picior, sarcină; gambă umflată și dureroasă | Urgență vitală |
| Disecția de aortă | Durere bruscă, extrem de puternică, „sfâșietoare”, care iradiază în spate | Urgență vitală |
| Pneumotoraxul | Durere bruscă pe o parte a pieptului, dispnee, la tineri înalți și slabi sau fumători | Urgență |
| Pneumonia, pleurezia | Febră, tuse, durere care crește la respirație profundă | Vezi infecțiile respiratorii |
| Durerea musculară sau de coaste | Se reproduce exact la apăsarea cu degetul, la mișcare | De obicei benignă |
| Refluxul, gastrita | Arsură după masă, la culcat, cu gust acru | De obicei benignă – dar nu presupune asta la cineva cu risc |
| Atacul de panică | Palpitații, furnicături, senzație de sufocare, frică | Diagnostic doar după ce excluzi cauzele grave |
Accidentul vascular cerebral (AVC)
AVC-ul înseamnă oprirea bruscă a circulației într-o parte a creierului – fie printr-un cheag (cel mai frecvent), fie printr-o sângerare. Tratamentele care dizolvă sau scot cheagul se pot face doar în primele ore de la debut, în spitalele care au această capacitate. Fiecare minut contează: notează ora la care a fost văzut ultima dată normal.
Testul rapid: FAST (în română: „FAȚĂ – BRAȚ – VORBIRE – TIMP”)
| Literă | Ce testezi | Semn de AVC |
|---|---|---|
| F – Față | Roagă-l să zâmbească, să-și arate dinții | O parte a feței „cade”, colțul gurii e coborât |
| A – Arm (braț) | Roagă-l să ridice ambele brațe în față, cu ochii închiși, 10 secunde | Un braț cade sau nu poate fi ridicat |
| S – Speech (vorbire) | Roagă-l să repete o propoziție simplă | Vorbire neclară, cuvinte greșite, nu înțelege, nu poate vorbi |
| T – Timp | Uită-te la ceas | Oricare semn = sună la 112 imediat, notează ora |
Alte semne bruște: pierderea vederii la un ochi sau într-o jumătate a câmpului vizual, vedere dublă, amețeală puternică cu dezechilibru și mers împleticit, amorțeală pe o parte a corpului, durere de cap brutală, „cea mai rea din viață” (posibilă sângerare cerebrală), confuzie bruscă.
Ce faci
- Sună la 112, spune „suspiciune de AVC” și ora debutului.
- Dacă e conștient: culcat cu capul și umerii ușor ridicați (aproximativ 30°), sau cum se simte mai bine.
- Dacă e inconștient și respiră: poziție laterală, pe partea paralizată (sau cum e mai stabil).
- Nimic pe gură – nici apă, nici mâncare, nici medicamente (nici aspirină: nu știi dacă e cheag sau sângerare, iar înghițirea poate fi afectată și se poate îneca).
- Notează ce medicamente ia (în special anticoagulante) și dă lista echipajului.
- Liniștește-l, vorbește-i chiar dacă nu poate răspunde – adesea înțelege tot.
Atacul ischemic tranzitoriu („mini-AVC”)
Semnele de AVC care trec singure în câteva minute sau ore sunt un avertisment major: riscul unui AVC adevărat în zilele următoare e mare. Mergi la spital chiar dacă a trecut.
După infarct sau AVC, acasă
Dacă un membru al familiei a trecut printr-un infarct sau AVC și se întoarce acasă (sau nu poate ajunge la spital), îngrijirea contează mult pentru recuperare:
- Medicamentele prescrise la externare (antiagregante, statine, medicamente pentru tensiune și inimă) se iau zilnic, fără întrerupere – întreruperea bruscă poate provoca un nou eveniment.
- Efortul se reia treptat: mers zilnic, crescând durata cu câteva minute pe zi, fără cărat de greutăți în primele săptămâni.
- Semne de alarmă care cer 112: durerea în piept revine, dispnee la efort mic sau culcat, umflarea picioarelor care crește rapid, leșin, semne noi de AVC.
- După AVC: verifică înghițirea înainte de a da de mâncare (o linguriță de apă – dacă tușește sau vocea devine „udă”, nu da lichide subțiri; vezi îngrijirea la pat); poziționează corect brațul și piciorul paralizat pe perne; mișcă-le pasiv zilnic; vorbește cu el chiar dacă nu poate răspunde.
- Moralul: depresia după infarct și AVC e frecventă și încetinește recuperarea. Implicarea în viața familiei ajută.
Prevenire în crize: nu opri tratamentele cronice
Una dintre cele mai mari cauze de infarcte și AVC-uri după dezastre este întreruperea tratamentelor pentru tensiune, inimă, diabet și a anticoagulantelor. Pregătire concretă:
Aspirina: ce spun ghidurile actuale
Ghidurile Consiliului European de Resuscitare pentru prim ajutor (ERC 2025) recomandă ca o persoană adultă cu durere în piept care sună cardiac să fie încurajată și ajutată să-și administreze 150–500 mg de aspirină de mestecat cât mai repede, în timp ce așteaptă transportul la spital, dacă nu are alergie cunoscută la aspirină. Ghidul Societății Europene de Cardiologie (ESC 2023) pentru sindroamele coronariene acute recomandă pentru spital o doză de încărcare de 150–300 mg pe cale orală. În practică, la noi:
- Un comprimat de 300 mg mestecat se încadrează în ambele recomandări. Dacă ai doar comprimate de 75–100 mg (cele „pentru inimă”), mestecă 3 comprimate (225–300 mg).
- Mestecat, nu înghițit întreg: așa se absoarbe mai repede. Comprimatele gastrorezistente („enterice”) se absorb mai lent; dacă sunt singurele disponibile, se mestecă.
- Nu se dă dacă: alergie la aspirină sau astm declanșat de aspirină, sângerare activă sau ulcer sângerând recent, ia deja anticoagulante (dacă ia aspirină zilnic, întreabă dispecerul), e copil sau adolescent, nu poate înghiți sau nu e complet conștient, durerea pare de altă cauză (lovitură, rană).
- Aspirina nu se dă la suspiciune de AVC acasă.
- Aspirina nu înlocuiește apelul la 112 și nu trebuie să întârzie transportul.
Situații practice
Tatăl care „are o indigestie” de o oră
Bărbat de 58 de ani, fumător, are de o oră „greutate în capul pieptului” și greață. Spune că e de la sarmale. E transpirat și palid. Simptomele de infarct seamănă des cu o indigestie, mai ales la diabetici și femei. Suni la 112, îl așezi semișezând, îi dai aspirina mestecată dacă nu are contraindicații, deschizi ușa pentru echipaj, pregătești lista medicamentelor. Nu-l lași să meargă singur la medic și nu-l duci cu mașina personală dacă ambulanța poate veni – pe drum poate face stop cardiac, iar echipajul are defibrilator.
Femeia cu oboseală și lipsă de aer
La femei, la vârstnici și la diabetici, infarctul poate da simptome atipice: oboseală neobișnuită, lipsă de aer, durere de maxilar sau între omoplați, greață, fără durere tipică în piept. Ghidurile europene subliniază că o parte importantă dintre femei descriu durere de maxilar, greață sau lipsă de aer în loc de simptomele clasice. Dacă e ceva nou, brusc și fără explicație – sună la 112.
Bunica cu fața strâmbă la micul dejun
Observi brusc că bunica nu mai poate ține cana în mâna dreaptă, iar colțul gurii e lăsat. Testul FAST: Față, Brațe, Sunet (vorbire), Timp. Notează ora exactă la care a fost văzută ultima dată normală – de ea depinde ce tratament poate primi la spital (tromboliza și trombectomia au ferestre de timp). Suni la 112. Nu-i dai nimic pe gură. Dacă sunt pregătiți, cere echipajului să meargă la un spital care tratează AVC.
Infarct în criză, când ambulanța nu poate veni
Dacă transportul e imposibil ore întregi (drumuri blocate, sistem copleșit): aspirina dacă nu e contraindicată, repaus absolut, poziție semișezândă, nitroglicerina doar dacă e a lui și i-a fost prescrisă, nu mănâncă, nu face efort, nici măcar la toaletă (plosca). Ții la îndemână defibrilatorul dacă există unul în apropiere și pregătești RCP. Notezi pulsul și tensiunea la 15 minute. Încerci în continuare orice cale spre un spital cu cardiologie intervențională (angioplastie): cu cât mai repede, cu atât mai mult mușchi cardiac se salvează.
Greșeli frecvente
- „Aștept să văd dacă trece” – în infarct, fiecare oră înseamnă mușchi cardiac pierdut.
- Omul cu durere în piept care urcă scări sau conduce singur spre spital.
- Aspirină dată la AVC acasă – dacă AVC-ul e hemoragic, aspirina îl agravează.
- Nitroglicerina altcuiva – poate scădea periculos tensiunea.
- Uiți să notezi ora debutului simptomelor.
Tensiunea foarte mare și palpitațiile
Tensiunea foarte mare (de exemplu peste 180/120 mmHg) fără niciun simptom se repetă după 5–10 minute de repaus; dacă rămâne mare, suni la medicul de familie în aceeași zi. Nu iei pastile în plus „ca să scadă repede” – o scădere bruscă poate fi și ea periculoasă. Dacă tensiunea mare e însoțită de durere în piept, lipsă de aer, durere de cap severă, tulburări de vedere, confuzie sau slăbiciune pe o parte – 112.
Palpitațiile (inima bate repede sau neregulat) sunt frecvente în stres și după cafea, dar pot fi și o aritmie. Urgență dacă sunt însoțite de leșin sau amețeală mare, durere în piept, lipsă de aer, sau dacă pulsul e peste aproximativ 150 în repaus. Numără pulsul un minut întreg și notează dacă e regulat sau neregulat – informație valoroasă pentru medic.
Leșinul scurt, cu revenire rapidă, la un tânăr care a stat mult în picioare, la căldură sau a văzut sânge, e de obicei benign: îl culci, îi ridici picioarele, își revine în câteva minute. Leșinul în timpul efortului, fără semne prevestitoare, cu palpitații înainte sau la cineva cu boli de inimă – medic.