Strivirea, amputația și obiectele înfipte

Cutremurele, exploziile, accidentele de muncă și cele rutiere produc un tip de răni pe care manualele obișnuite le tratează pe scurt: oameni prinși ore întregi sub greutăți, degete sau membre tăiate complet, obiecte înfipte în corp. Toate trei au o regulă comună: ce faci în primele minute poate salva viața sau membrul, iar câteva greșeli instinctive (să scoți obiectul, să arunci degetul, să eliberezi brusc un om prins de mult fără să anunți pe nimeni) pot face mult rău.

Sindromul de strivire: de ce eliberarea poate fi periculoasă

Când un mușchi mare (coapsă, gambă, fesă, braț) e strivit mult timp, celulele musculare mor și eliberează în țesut potasiu, mioglobină și acizi. Cât timp greutatea apasă, aceste substanțe rămân „blocate” în membru. Când greutatea e ridicată, sângele le spală brusc în tot corpul. Rezultatul poate fi:

• Tulburări grave de ritm cardiac și chiar stop cardiac în minutele de după eliberare (din cauza potasiului).
• Șoc: membrul eliberat se umflă și „înghite” litri de lichid din circulație.
• Insuficiență renală în orele și zilele următoare: mioglobina blochează rinichii; urina devine închisă, ca ceaiul sau cola, apoi se oprește.

Riscul crește cu durata compresiei și cu masa musculară strivită. Este semnificativ mai ales după o oră sau mai mult, dar poate apărea și după compresii mai scurte dacă e strivită o masă musculară mare. Un deget prins nu dă sindrom de strivire; o coapsă prinsă sub o grindă două ore, da.

Ce faci când găsești un om prins

1. Siguranța și alarma: sună la 112, spune că e o persoană prinsă, de cât timp (estimează), ce parte a corpului e prinsă, dacă e conștientă.
2. ABC: verifici dacă respiră și dacă are căile aeriene libere. Cureți praful din gură și nas. Praful de beton se inhalează – pune-i o cârpă umedă sau o mască peste nas și gură.
3. Oprește sângerările vizibile (presiune, garou la sângerarea masivă a unui membru).
4. Notează ora la care l-ai găsit și, dacă știi, de când e prins.
5. Vorbește cu el, liniștește-l, ține-l la cald (pătură peste partea liberă a corpului).
6. Dacă e conștient și poate înghiți, iar eliberarea va dura, dă-i să bea apă în înghițituri mici, des – lichidele ajută rinichii și circulația.
7. Decide eliberarea (vezi mai jos).

Eliberezi acum sau aștepți?

Garoul pus „preventiv” pe un membru strivit, fără sângerare, înainte de eliberare, nu este o măsură pentru nespecialiști – lasă această decizie echipajelor medicale. Garoul rămâne pentru sângerarea masivă.

După eliberare

• Victima stă culcată, la cald, supravegheată continuu primele ore. Ritmul inimii se poate tulbura brusc: fii pregătit pentru RCP.
• Membrul strivit se ține la nivelul inimii (nu ridicat mult, nu atârnat), imobilizat ca o fractură, fără bandaje strânse – se va umfla.
• Nu pui gheață pe membrul strivit.
• Dacă e conștient, bea mult: apă, soluție de rehidratare. Fără alcool.
• Urmărește urina: cantitatea și culoarea. Urina roșie-maronie (ca ceaiul negru sau cola), urina foarte puțină sau deloc = rinichii sunt afectați: are nevoie de spital, dializă la nevoie. Spune asta echipajelor.
• Durerea foarte mare, care crește, în membrul eliberat, cu piele întinsă, lucioasă, și amorțeală poate fi sindrom de compartiment – are nevoie de chirurg urgent.

Amputația traumatică

Degetele tăiate cu flexul, toporul sau ușa, mâna prinsă în utilaje agricole, membrele smulse de explozii – sunt răni impresionante, dar regula e aceeași: întâi viața, apoi membrul.

1. Oprește sângerarea: la un deget, presiune fermă pe ciot cu o compresă. La o mână, un antebraț sau un picior amputat – garou sus pe membru, strâns până se oprește sângerarea, ora notată.
2. Sună la 112 și spune că e o amputație – pot trimite victima direct la un centru care face reimplantări.
3. Ciotul: acoperit cu compresă sterilă sau curată, umezită, bandaj; membrul ridicat.
4. Partea amputată (vezi mai jos).
5. Șocul: victimă culcată, la cald, supravegheată.

Cum păstrezi partea amputată

1. O cauți și o iei – nu o lăsa pe loc, chiar dacă pare distrusă. Decizia de reimplantare o ia chirurgul.
2. Dacă e murdară, o clătești scurt cu apă potabilă sau ser fiziologic. Nu o freci, nu o dezinfectezi cu alcool sau iod.
3. O înfășori într-o compresă sau un material curat umezit (nu îmbibat până picură) cu ser fiziologic sau apă potabilă.
4. O pui într-o pungă de plastic, pe care o închizi.
5. Pui punga într-un recipient cu apă și gheață (sau apă rece). Partea amputată nu atinge direct gheața – o degerătură o distruge.
6. Scrii pe pungă numele, ora amputației, ora la care a fost răcită.
7. Pleacă împreună cu victima.

Degetele răcite corect pot fi uneori reimplantate și după multe ore; fără răcire, timpul scade mult. Chiar dacă reimplantarea nu se face, pielea și țesuturile din partea amputată pot fi folosite de chirurg pentru acoperirea ciotului.

Amputațiile parțiale

Dacă degetul sau membrul atârnă de o punte de piele: nu tai puntea – poate conține vase care țin în viață restul. Aliniezi ușor partea în poziția normală, o pansezi împreună cu restul membrului, o atelezi și o răcești din exterior (pungă cu gheață învelită, peste pansament).

Obiectele înfipte

Cuțitul, cuiul, bucata de lemn, ciobul mare sau fierul-beton înfipte în corp acționează adesea ca un dop: comprimă vasele pe care le-au tăiat. Când le scoți, sângerarea poate deveni masivă, iar vârful poate lăsa fragmente sau poate rupe țesuturi la ieșire.

1. Sună la 112.
2. Apasă în jurul obiectului (nu pe el) dacă sângerează.
3. Construiește un „cuib”: comprese, fașe rulate sau haine împăturite puse de jur împrejurul obiectului, ca să nu se miște.
4. Fixează-le cu bandaj sau leucoplast, fără să apeși pe obiect. La obiecte lungi, un pahar de plastic sau un rulou de carton tăiat poate proteja partea care iese.
5. Dacă obiectul e prea lung pentru transport (fier-beton, țeapă de gard), doar salvatorii specializați îl taie, cu scule care nu-l zguduie – nu încerca tu.
6. Victima stă nemișcată, în poziția cea mai confortabilă. Nimic pe gură (va avea nevoie de operație).
7. Obiectul înfipt în ochi: acoperi ambii ochi (ca să nu miște ochiul rănit urmărind cu celălalt), cu un pahar peste ochiul rănit, fără să apeși.

Obiecte mici, pe care le poți scoate

Mâna și degetele: probleme frecvente după striviri

Degetul strivit în ușă

Foarte frecvent la copiii mici. Răcești imediat (apă rece sau pungă cu gheață învelită), ridici mâna. Verifici: poate întinde și îndoi complet degetul? E deformat? Unghia e smulsă sau patul unghiei e tăiat? Vârful e tăiat? Oricare dintre acestea – medic (posibilă fractură, leziune de tendon sau de pat unghial care trebuie reparată). Sub unghie se poate aduna sânge care doare tare (hematom subunghial); medicul îl poate drena. Nu încerca acasă cu ace sau agrafe încălzite.

Inelul care strânge degetul umflat

După o lovitură, mușcătură sau arsură la mână, scoate inelele imediat, înainte să se umfle. Dacă e deja strâns: ridici mâna 10–15 minute, răcești, săpun sau ulei pe deget, rotești și tragi ușor. Metoda cu ața: strecori un capăt de ață sau fir dentar pe sub inel spre palmă, înfășori strâns restul aței în spire alăturate pe deget, de la inel spre vârf, apoi desfășori capătul de sub inel – inelul alunecă pe spire. Dacă degetul devine vânăt, rece sau amorțit și inelul nu iese – urgență (inelul se taie cu un cleste special la urgență sau la pompieri).

Situații practice

Cutremur, noaptea: vecinul prins sub dulap

Un dulap greu a căzut peste picioarele vecinului de 60 de ani. Tu și alți doi vecini îl găsiți după aproximativ 40 de minute. Clădirea pare stabilă, nu miroase a gaz. E conștient, respiră bine. Îl întrebați de cât timp e prins, îi dați apă, apoi ridicați dulapul împreună, încet, numărând. După eliberare, îl țineți culcat, îi acoperiți picioarele, îl urmăriți. Suni la 112 – un om strivit trebuie văzut la spital, mai ales dacă picioarele se umflă sau urina se închide la culoare.

Copilul care a băgat mâna în tocătorul de carne

Opriți aparatul și scoateți-l din priză. Nu scoateți mâna trăgând – demontați aparatul dacă se poate fără a mișca mâna, sau sunați la 112 (pompierii au scule pentru asta). Presiune pe sângerări, mâna sus, copilul liniștit și la cald.

Bărbatul cu cuțitul în coapsă, după o ceartă pe stradă

Siguranța întâi: agresorul a plecat? Dacă nu – te îndepărtezi și suni la 112. Dacă e sigur: nu scoți cuțitul, apeși în jurul lui, îl stabilizezi cu haine rulate, victima culcată. Dacă sângele țâșnește masiv în jurul cuțitului și nu se oprește la presiune – garou sus pe coapsă.

Greșeli frecvente

• Scoaterea obiectului înfipt „ca să nu mai doară”.
• Partea amputată pusă direct pe gheață sau în apă.
• Eliberarea unui om prins de ore fără să anunțe nimeni echipajele, apoi lăsat singur „că acum e bine”.
• Bandaje strânse pe membrul strivit, care se umflă.
• Inelele lăsate pe degete după o rană la mână.

Vezi și: hemoragiile și garoul, fracturile și atelele, triajul, cartea Cutremur.

Strivirea toracelui și asfixia traumatică

Când un om e prins cu pieptul sau abdomenul sub greutate (sub un perete, între mașini, în aglomerație), problema principală nu e mușchiul, ci respirația: pieptul nu se poate ridica. Fața poate deveni vânătă-violacee, cu mici pete roșii, ochii injectați. Aici eliberarea pieptului e o urgență de minute – ridici greutatea cât de repede se poate în siguranță, apoi verifici respirația și începi RCP dacă nu respiră. În aglomerație (concerte, evacuări în panică), dacă ești prins: brațele în fața pieptului, ca o „cutie”, ca să-ți păstrezi spațiu de respirat, și încearcă să te deplasezi în diagonală, spre marginea mulțimii.

Ce spui echipajelor

• De cât timp a fost prins și ce parte a corpului.
• Ora eliberării și cum s-a simțit după.
• Cât a băut și ce culoare are urina (dacă a urinat).
• Garouri puse și ora lor.
• Pentru amputații: unde e partea amputată și de când e răcită.