Mușcături, înțepături și anafilaxia

În crize, câinii fără stăpân se înmulțesc, șobolanii ies din canalizări după inundații, iar munca afară (lemne, grădină, pădure) aduce mai multe întâlniri cu viespi, căpușe și vipere. Majoritatea mușcăturilor și înțepăturilor sunt banale. Câteva sunt urgențe care ucid în minute (anafilaxia) sau, dacă sunt neglijate, după săptămâni (turbarea).

Anafilaxia – reacția alergică gravă

Anafilaxia este o reacție alergică generalizată, care începe de obicei în câteva minute (până la 1–2 ore) după contactul cu ceva la care persoana e alergică: înțepătură de albină sau viespe, alimente (arahide, nuci, pește, fructe de mare, ou, lapte, susan), medicamente (antibiotice, antiinflamatoare), latex.

Semnele

• Piele: mâncărime, urticarie (bube roșii ca de urzică) pe tot corpul, înroșire, umflarea buzelor, a pleoapelor, a limbii. (Pot lipsi în 10–20% din cazuri!)
• Căi aeriene: umflarea gâtului, senzație de nod în gât, voce răgușită, greutate la înghițire, stridor (zgomot ascuțit la inspir).
• Respirație: dispnee, respirație șuierătoare, tuse, buze vinete.
• Circulație: amețeală, paloare, puls rapid și slab, leșin, colaps.
• Digestiv: crampe, vărsături, diaree (mai ales la alergii alimentare).
• Senzație de moarte iminentă, anxietate brusc.

Anafilaxie = probleme la căile aeriene, respirație sau circulație, de obicei cu modificări ale pielii, după expunere la un posibil alergen.

Ce faci

1. Adrenalină intramuscular, imediat, cu autoinjectorul (stiloul) persoanei, în partea exterioară a coapsei, prin haine dacă e nevoie. Nu aștepta să se agraveze – adrenalina dată devreme salvează viața, cea dată târziu adesea nu mai ajunge.
2. Sună la 112. Spune „anafilaxie”.
3. Poziția: dacă respiră greu – șezând. Dacă e amețit, palid, leșinat – culcat cu picioarele ridicate. Nu-l ridica brusc în picioare și nu-l lăsa să meargă (poate face stop cardiac).
4. Dacă nu se ameliorează în 5 minute, dă a doua doză de adrenalină cu al doilea autoinjector (de aceea se prescriu două).
5. Dacă se oprește respirația – RCP.
6. Antihistaminicele (pastilele de alergie) și inhalatoarele ajută la mâncărime și la respirația șuierătoare, dar nu înlocuiesc adrenalina și nu opresc anafilaxia.
7. Chiar dacă își revine, mergi la spital: reacția poate reveni în câteva ore (reacție bifazică).

Cum se folosește un autoinjector (general – citește instrucțiunile modelului tău)

1. Scoate capacul de siguranță.
2. Ține-l în pumn, cu vârful spre coapsă – nu pune degetul mare peste vreun capăt.
3. Apasă ferm vârful pe partea exterioară a coapsei până se declanșează (clic).
4. Ține apăsat câteva secunde (de obicei 3–10, după model).
5. Scoate-l și masează locul. Notează ora.

Înțepăturile de albine, viespi, bondari

• Acul albinei rămâne în piele cu sacul de venin: răzuiește-l cu unghia sau marginea unui card, rapid. Nu e mare diferență dacă îl prinzi cu pensa – important e să-l scoți repede.
• Spală, gheață învelită 10–15 minute, membrul ridicat.
• Mâncărime: antihistaminic oral (adulți conform etichetei; copii doar la indicația medicului după greutate), cremă cu hidrocortizon slab la adulți.
• Reacția locală mare (umflătură de 10 cm sau tot membrul, 1–2 zile) – nu e anafilaxie, dar merită discutată cu medicul.
• Înțepătura în gură sau gât (viespea din doza de suc!): poate umfla căile aeriene – cubulețe de gheață de supt, 112 dacă apare dificultate la respirație. Beți din pahare, nu din doze deschise, vara afară.
• Înțepături multiple (zeci, de la un roi): toxicitate prin cantitatea de venin, chiar fără alergie – spital.

Viperele din România

În România trăiesc câteva specii de vipere veninoase, cel mai frecvent vipera comună (Vipera berus, în zone de deal și munte, inclusiv pe pajiști umede) și vipera cu corn (Vipera ammodytes, în zone stâncoase, însorite, mai ales în sud-vest – Banat, Defileul Dunării, Dobrogea). Mușcăturile sunt rare și foarte rar mortale la adulți sănătoși, dar pot fi grave la copii, vârstnici și persoane bolnave. Cam o parte dintre mușcături sunt „seci” (fără venin).

Semnele

Două înțepături mici, durere arzătoare, umflătură care se extinde în ore, vânătaie; apoi greață, vărsături, amețeală, transpirații, uneori umflarea feței, scăderea tensiunii.

Ce faci

1. Îndepărtează-te de șarpe (nu încerca să-l prinzi sau omori – riști a doua mușcătură; o fotografie de la distanță ajută).
2. Calmează victima, culc-o, nu o lăsa să alerge sau să meargă mult – efortul răspândește veninul.
3. Scoate inelele, ceasul, încălțămintea strâmtă de pe membru (se umflă).
4. Imobilizează membrul cu o atelă, ca la fractură, la nivelul inimii sau puțin mai jos.
5. Spală cu apă și săpun, acoperă cu pansament curat.
6. Sună la 112 și transportă victima la spital (unde există ser antiviperin la nevoie), purtând-o dacă se poate.
7. Notează ora mușcăturii și marchează cu pixul marginea umflăturii la fiecare oră.

Prevenire: bocanci înalți, pantaloni lungi, mers cu zgomot (vibrațiile alungă șerpii), atenție unde pui mâinile la cules de fructe de pădure, lemne, pietre. Copiii nu ridică pietrele și nu bagă mâinile în găuri.

Căpușele

În România, căpușele pot transmite boala Lyme (borelioza) și, în anumite zone, encefalita de căpușă. Riscul de transmitere crește cu cât căpușa stă mai mult atașată (la Lyme, mai ales după 24–48 de ore), deci contează să o scoți repede.

1. Prinde căpușa cât mai aproape de piele cu o pensetă cu vârf fin sau un dispozitiv special (cârlig sau card pentru căpușe).
2. Trage ferm, drept în sus, lent și constant (sau rotește, dacă folosești cârligul special). Nu o strivi.
3. Nu pune ulei, unt, alcool, oja sau foc pe ea înainte – o faci să-și verse conținutul în rană.
4. Dezinfectează locul și mâinile. Dacă rămâne o bucățică din capul ei, nu săpa – pielea o elimină.
5. Notează data și locul pe corp. Poți păstra căpușa într-un borcan sau o pungă.
6. Urmărește 30 de zile: o pată roșie care crește spre exterior (adesea cu centru mai deschis, ca o țintă), mai mare de 5 cm, sau febră, dureri musculare, articulare, de cap – la medic (diagnostic și tratament antibiotic prescris).

Prevenire: haine lungi deschise la culoare, pantalonii băgați în șosete, repelent pentru căpușe pe haine, verificarea completă a corpului (și a copiilor – mai ales scalp, după urechi, axile, stinghii, după genunchi) după fiecare ieșire în iarbă sau pădure, verificarea animalelor de companie.

Mușcăturile de animale

Câini, pisici, șobolani

1. Oprește sângerarea.
2. Spală rana 15 minute cu multă apă și săpun – cea mai importantă măsură împotriva turbării și infecției.
3. Dezinfectează (povidonă iodată, alcool pe margini).
4. Nu închide rana (cu excepția feței, unde decide medicul).
5. Pansament, membru ridicat.
6. Mergi la medic pentru evaluarea riscului de turbare și tetanos și pentru decizia privind antibioticul (mușcăturile de pisică, în special pe mână, se infectează foarte des).

Turbarea (rabia)

Turbarea există în România la animale sălbatice (vulpi mai ales) și uneori la animale domestice nevaccinate. Odată apărute simptomele, boala este practic întotdeauna mortală. Se poate preveni complet prin vaccinarea după mușcătură, făcută la timp – în România, profilaxia post-expunere se face în centrele antirabice (de regulă la spitalele de boli infecțioase sau în cadrul spitalelor județene). Orice mușcătură, zgârietură sau lingere pe o rană de la un animal sălbatic, un animal fără stăpân, un liliac sau un animal care se poartă ciudat = drum la centrul antirabic, chiar și în criză, chiar dacă rana e mică. Dacă animalul domestic e cunoscut, poate fi ținut sub observație veterinară 10–14 zile.

Mușcătura de om

Inclusiv „mușcătura de pumn” (lovirea cu pumnul în dinții cuiva, cu rană pe încheieturi): se infectează foarte des și grav. Spălare, nu se închide, medic pentru antibiotic.

Alte înțepături și mușcături

• Păianjeni: în România există puțini păianjeni periculoși; văduva neagră europeană (Latrodectus) trăiește în sud și Dobrogea, rar întâlnită. Mușcătura dă dureri musculare intense, crampe abdominale, transpirații. Gheață, la medic.
• Scorpionii din România (în zonele calde din sud-vest) au o înțepătură dureroasă, dar de obicei nu periculoasă la adulți. Gheață, analgezic; la copii mici – medic.
• Țânțarii: după inundații, se înmulțesc; în România se transmite ocazional virusul West Nile (vara–toamna). Plase la ferestre, repelent, haine lungi la apus, golirea recipientelor cu apă stătătoare.
• Meduzele din Marea Neagră: urticante, dar nu periculoase. Clătește cu apă de mare (nu dulce), scoate tentaculele cu o mănușă sau un card, apă caldă (cât suporți) ajută la durere.
• Omizi urticante, urzici: bandă adezivă lipită și dezlipită scoate perișorii; apă și săpun.

Situații practice

Copilul înțepat de viespe în gură, la masă afară

Copilul bea suc din cutie, iar o viespe intrase înăuntru. Înțepătura în gură sau în gât se poate umfla și poate bloca respirația chiar fără alergie. Ce faci: îi dai cuburi de gheață să sugă sau apă rece să bea în înghițituri mici, îl urmărești atent. Dacă apar voce schimbată, răgușeală, salivare abundentă, greutate la înghițit sau la respirat – 112 imediat. Prevenire: vara, afară, băuturile dulci se beau din pahare transparente sau cu pai și capac.

Vecina care se umflă după înțepătura de albină

Vecina de 45 de ani e înțepată de albină pe braț. În 10 minute are urticarie pe tot corpul, fața umflată, respiră greu, e amețită. Asta e anafilaxie. Dacă are autoinjector cu adrenalină, o ajuți să și-l facă imediat în coapsă, prin haine. Suni la 112. O culci (sau o lași șezând dacă respiră greu întinsă), cu picioarele ridicate dacă e amețită. Dacă după 5 minute nu se ameliorează și există al doilea autoinjector, se face și al doilea. Antihistaminicul nu înlocuiește adrenalina – poate fi dat doar după, pentru mâncărime.

Mușcătura de viperă pe deal, în august

Fratele tău e mușcat de viperă la gleznă, pe o pantă cu pietre în Banat. Două puncte de mușcătură, durere arzătoare, umflătură care urcă. Ce faci: îl liniștești și îl ții nemișcat (mersul grăbește răspândirea veninului), scoți inelele, ceasul, bocancul de pe piciorul mușcat înainte să se umfle, imobilizezi piciorul cu o atelă, ca la fractură. Suni la 112 sau Salvamont și transportul trebuie să fie spre spital (nu pe jos dacă se poate evita). Nu tai, nu sugi, nu pui garou, nu pui gheață direct, nu dai alcool. Majoritatea mușcăturilor de viperă din România nu sunt mortale la adulți, dar la copii și vârstnici pot fi grave, iar serul antiviperin se dă doar în spital.

Căpușa la ceafa copilului

După plimbarea prin pădure, găsești seara o căpușă la ceafa copilului. O scoți imediat cu o pensetă fină sau un dispozitiv pentru căpușe: prinzi căpușa cât mai aproape de piele și tragi drept, constant, fără răsucire bruscă și fără s-o strivești. Speli locul. Nu pui ulei, alcool sau unt înainte (o fac să regurgiteze). Notezi data și locul. Urmărești 30 de zile: o pată roșie care se extinde (adesea cu centru mai deschis) sau febră, dureri – medic (posibilă boală Lyme).

Greșeli frecvente