Frigul: hipotermia și degerăturile

În iernile românești, o pană de curent și de gaze în plin ger sau o evacuare în frig transformă o locuință într-un pericol. Hipotermia ucide în fiecare iarnă oameni fără adăpost, vârstnici singuri în case neîncălzite și oameni rătăciți. Copiii mici și vârstnicii se răcesc mult mai repede decât adulții. Iar hipotermia nu apare doar la ger: un om ud, în vânt, la +5°C, se poate răci periculos.

Hipotermia

Hipotermia înseamnă scăderea temperaturii centrale a corpului sub 35°C. Termometrele obișnuite de axilă și de frunte nu măsoară corect temperaturile foarte scăzute – în practică, clasifici după semne.

Ce faci – în ordinea aceasta

1. Oprește pierderea de căldură: adăpost de vânt și umezeală, izolație de sol (pături, carton, crengi de brad, rucsaci).
2. Mânuiește-l cu blândețe, orizontal – la hipotermia moderată și severă, inima e foarte iritabilă; mișcările bruște, ridicarea în picioare sau frecarea pot declanșa stop cardiac.
3. Scoate hainele ude (taie-le dacă trebuie, ca să nu-l miști mult) și înlocuiește-le cu haine uscate; sau învelește-l peste hainele ude într-o folie de plastic (barieră de vapori) și apoi în pături, dacă nu poți să-l dezbraci.
4. Împachetarea: izolație dedesubt + sac de dormit sau pături + folie izotermă sau prelată deasupra + cagulă/căciulă (capul pierde multă căldură). Lasă doar fața liberă.
5. Surse de căldură pe piept, axile, spate (nu direct pe piele – învelite): sticle cu apă caldă, termofoare, pachete de încălzire chimice. Nu pe brațe și picioare la cei cu hipotermie moderată/severă.
6. Băuturi calde și dulci doar dacă e complet conștient și poate înghiți normal (ceai cu zahăr, compot cald) – zahărul dă combustibil pentru tremurat. Fără alcool (dilată vasele pielii și răcește corpul), fără cafea în cantitate mare.
7. Hipotermia ușoară: după reîncălzire, poate merge, se poate mișca pentru a produce căldură. Moderată și severă: 112, transport culcat, nu-l lăsa să meargă.

Copiii și frigul

Copiii mici au o suprafață mare față de greutate și pierd căldura repede. Nu-ți vor spune că le e frig – devin liniștiți, palizi, apatici. Verifică-le ceafa și pieptul (nu mâinile, care sunt adesea reci oricum). Sugarii au nevoie de un strat de haine în plus față de adulți. Un sugar rece, moale, care nu suge – urgență. Somnul în frig: toată familia în aceeași cameră, sub pături suplimentare, sugarul îmbrăcat în salopetă și sac de dormit pentru bebeluși (nu pături grele peste el), căciulă subțire, niciodată lângă o sursă de foc nesupravegheată.

Vârstnicii

Simt frigul mai puțin, tremură mai puțin și se răcesc lent, în zile, într-o casă neîncălzită (sub aproximativ 16°C). Confuzia lor nouă, căderile și somnolența pot fi hipotermie. Vizitează vecinii vârstnici în valurile de frig.

Degerăturile

Degerătura este înghețarea țesuturilor, de obicei la degetele de la mâini și picioare, nas, urechi, obraji. Apare mai ușor la vânt, umezeală, încălțăminte strâmtă, la fumători, diabetici și la cei care au băut alcool.

Ce faci

1. Tratează întâi hipotermia, dacă există.
2. Nu reîncălzi o zonă dacă există riscul să înghețe din nou până ajungi la adăpost – ciclul îngheț-dezgheț-îngheț distruge mai mult țesut. Mai bine mergi pe un picior înghețat până la adăpost decât să-l dezgheți pe drum.
3. Scoate inelele, încălțămintea strâmtă.
4. Reîncălzire rapidă în apă caldă de 37–39°C (caldă, nu fierbinte – verific-o cu cotul sau termometrul; zona amorțită nu simte și se arde ușor) timp de 15–30 de minute, până pielea devine roz-roșie și moale. Va durea foarte tare – dă analgezic înainte (adulți: ibuprofen conform etichetei).
5. Usucă prin tamponare, fără frecare.
6. Pune tifon uscat între degete, pansament lejer, voluminos.
7. Nu sparge bășicile. Ridică membrul.
8. Degerătura parțială și profundă are nevoie de spital (unele tratamente moderne salvează degetele dacă sunt date în primele ore).

Leziunile de frig fără îngheț

• „Piciorul de tranșee” (picior ținut ude și rece, peste 0°C, ore sau zile – de exemplu în adăposturi inundate, în cizme ude): picioare umflate, palide, amorțite, apoi roșii și foarte dureroase, cu bășici. Prevenire: șosete uscate de schimb (2–3 perechi pe zi), picioarele uscate și aerisite de două ori pe zi, talc. Tratament: picioarele uscate, curate, ridicate, la cald, fără masaj.
• Pernionii („degerături de iarnă”): pete roșii-violacee, care mănâncă, pe degete după expunere repetată la frig umed – mănuși, șosete calde, fără scărpinat.

O cameră caldă în bloc sau la casă, fără căldură centrală

• Alege o singură cameră, cea mai mică, cu cele mai puține ferestre și pereți exteriori, și concentrează acolo familia ziua și noaptea.
• Izolează: pături sau folie cu bule pe geamuri, perdele groase, prosoape rulate la ușă, covoare pe podea.
• Un cort de cameră sau un „cort” din pături peste pat ține căldura oamenilor într-un volum mic.
• Sobele și încălzitoarele cu ardere – doar cele concepute pentru interior, cu aerisire și cu detector de monoxid de carbon (vezi intoxicațiile).
• Țintă: măcar 16–18°C în camera în care dorm sugarii și vârstnicii; sub 12°C riscul de hipotermie crește mult pentru cei vulnerabili.

Prevenire: cum stai la cald când nu e căldură

• Îmbrăcăminte în straturi: strat de bază care ține pielea uscată (lână merinos sau sintetic, nu bumbac – bumbacul ud răcește), strat izolator (polar, lână, puf), strat exterior care oprește vântul și apa.
• Capul, gâtul, mâinile, picioarele – căciulă, fular, mănuși cu un deget (mai calde decât cele cu degete), șosete groase, încălțăminte nu prea strâmtă.
• Mâncare și apă: corpul are nevoie de combustibil ca să producă căldură; o gustare înainte de culcare încălzește. Hidratare – deshidratarea crește riscul de degerături.
• Izolația de sol la dormit e mai importantă decât pătura de deasupra.
• Mișcarea încălzește, dar transpirația te udă – reglează straturile ca să nu transpiri.
• „Sistemul de prieteni”: verificați-vă unul pe altul fața (pete albe de degerătură) și comportamentul.

Situații practice

Iarnă, bloc fără căldură, bunicul singur

E ianuarie, termoficarea s-a oprit de patru zile, în apartament sunt 11 °C. Bunicul de 82 de ani stă singur două etaje mai jos. Îl găsești în fotoliu, confuz, vorbește încet, nu mai tremură, mâinile și abdomenul sunt reci. Nu mai tremură = semn rău (hipotermie moderată sau severă). Ce faci:

1. Îl manevrezi blând, orizontal dacă se poate – mișcările bruște pot declanșa aritmii.
2. Îl muți în cea mai caldă cameră pe care o aveți (sau îl aduci la voi), îl dezbraci de hainele ude, dacă sunt.
3. Îl învelești în straturi: pături, sac de dormit, folie de supraviețuire peste, căciulă, ciorapi. Izolare și dedesubt.
4. Pui sticle cu apă caldă (nu fierbinte), învelite în prosoape, la axile, piept și inghinal – nu pe mâini și picioare.
5. Dacă e complet treaz și poate înghiți: băuturi calde dulci. Nu alcool.
6. Suni la 112. Confuzia + lipsa tremurăturilor = spital.

Copiii în camera de dormit răcită, la țară

Soba s-a stins la 3 noaptea, iar dimineața în cameră sunt 8 °C. Sugarul de 9 luni e liniștit, palid, puțin moleșit. Sugarii nu tremură eficient și se răcesc repede. Verifici pieptul și ceafa – dacă sunt reci, îl încălzești pe pieptul tău, piele pe piele, sub o pătură, și îl alăptezi sau îi dai să mănânce. Dacă nu se încălzește, e foarte moale sau nu vrea să mănânce, mergi la medic. Prevenire: copiii dorm în sac de dormit potrivit, cu căciuliță subțire, în cea mai caldă cameră; un adult se trezește noaptea să alimenteze soba.

Bărbatul găsit în zăpadă, în fața barului

Combinația alcool + frig ucide în fiecare iarnă. Dacă nu răspunde: verifici respirația și pulsul timp de până la 1 minut (la hipotermie sunt lente și slabe). Dacă respiră: îl protejezi de sol și vânt, în poziție laterală, și suni la 112. Dacă nu respiră: RCP. Nu-l freca cu zăpadă, nu-i da alcool.

Degerătura la degete după o zi de tăiat lemne

Degetele sunt albe, cerate, amorțite. Dacă nu există riscul să înghețe din nou, le încălzești în apă la aproximativ 37–39 °C (caldă la cot, nu fierbinte), timp de 15–30 de minute, până devin roșii și moi. Doare tare – analgezic la adult. Nu frecționezi, nu le încălzești direct la sobă (nu simte arsura). Bășicile se lasă intacte; degetele se separă cu tifon. Dacă degetele devin negre sau bășicile sunt pline de sânge – medic.

Cât de repede se răcește un om

Valorile sunt orientative și variază mult cu îmbrăcămintea, greutatea și mișcarea. În apă rece, primul pericol nu este hipotermia, ci șocul rece din primul minut (gâfâit involuntar, înghițirea apei) și pierderea forței mâinilor în primele 10–30 de minute.

Greșeli frecvente

• Alcoolul „să-l încălzească” – dilată vasele pielii și răcește corpul mai repede.
• Încălzirea rapidă a mâinilor și picioarelor la un om foarte hipotermic – sângele rece din periferie ajunge la inimă.
• Ridicarea în picioare a unui om hipotermic – poate leșina.
• Hainele ude lăsate pe el „ca să nu se răcească la schimbare” – le scoți, într-un loc ferit, și îl învelești imediat.
• Dezghețarea degerăturii pe drum, apoi reînghețarea – mai rău decât să aștepți.

Variante după locuință și buget

Încălzitoarele pe gaz cu butelie și sobele improvizate produc monoxid de carbon și umiditate. Folosește-le doar cu aerisire și cu detector de CO pe baterii în cameră (vezi intoxicațiile). Pentru mai multe soluții de încălzire, vezi cartea Blackout, EMP și energie.