Sarcina în criză: semne de pericol și îngrijire fără medic la îndemână

O sarcină nu se oprește când vine o criză. În România se nasc în fiecare an zeci de mii de copii, iar o parte dintre mame vor trece prin inundații, ierni grele, pene de curent sau alte situații în care drumul la medic e mai greu. Acest capitol nu înlocuiește controalele prenatale; te ajută să recunoști semnele de pericol, să știi ce poți face acasă și să te pregătești din timp. Pentru nașterea propriu-zisă, vezi nașterea de urgență.

Semnele de pericol, pe trimestre

Mișcările copilului

Mamele încep să simtă mișcările de obicei între săptămânile 16 și 24. Spre trimestrul al treilea, fiecare copil are un tipar propriu al mișcărilor. Ghidurile actuale nu mai recomandă un număr fix de mișcări de numărat; important este ca mama să-și cunoască tiparul copilului ei și să reacționeze dacă acesta se schimbă. Dacă mișcările sunt mai rare decât de obicei, mai slabe sau absente: nu aștepta până a doua zi, nu încerca să „trezești” copilul cu apă rece sau dulciuri – sună la maternitate sau la medic și mergi la control în aceeași zi.

Tensiunea arterială în sarcină

Un tensiometru automat de braț este unul dintre cele mai utile obiecte pentru o gravidă într-o criză. Măsoară tensiunea de câteva ori pe săptămână în trimestrul al treilea (sau cât îți spune medicul), în repaus, șezând, cu brațul sprijinit. O valoare de 140/90 mmHg sau mai mare (confirmată la a doua măsurare) e motiv să contactezi medicul în aceeași zi; 160/110 sau mai mare sau tensiune mare cu durere de cap, tulburări de vedere sau durere sub coaste e o urgență. Preeclampsia poate apărea și în primele săptămâni după naștere.

Medicamentele în sarcină

• Paracetamolul este analgezicul și antitermicul folosit de obicei în sarcină, la doza cea mai mică eficientă, pe durata cea mai scurtă, conform prospectului sau medicului.
• Ibuprofenul și alte antiinflamatoare (diclofenac, naproxen) se evită în sarcină, mai ales după săptămâna 20, cu excepția cazului în care le recomandă medicul.
• Aspirina se ia doar dacă a prescris-o medicul (unele gravide primesc doze mici pentru prevenirea preeclampsiei – continuă exact cum s-a prescris).
• Multe medicamente obișnuite (unele antibiotice, unele antihipertensive, unele antiepileptice, retinoizii, unele ceaiuri și suplimente din plante) pot afecta copilul. Orice medicament nou, inclusiv „naturist”, se ia doar după ce întrebi medicul sau farmacistul.
• Tratamentele cronice (pentru tiroidă, epilepsie, astm, diabet, tensiune) nu se opresc singure din cauza sarcinii – oprirea bruscă poate fi mai periculoasă decât medicamentul. Discută cu medicul.
• Acidul folic: OMS recomandă suplimentarea cu acid folic (de obicei 400 micrograme pe zi) înainte de concepție și în primele luni de sarcină, iar în multe țări și fier pe parcursul sarcinii, după indicația medicului. Asigură-ți o rezervă pentru câteva luni.

Alimentația și apa în criză

• O gravidă are nevoie de puțin mai multe calorii decât înainte de sarcină, mai ales în trimestrele 2 și 3, dar mai ales de proteine, fier și lichide. Rezervele de casă pentru o gravidă: conserve de pește și carne, leguminoase, ouă, lapte praf, nuci, fructe uscate, cereale integrale.
• Evită în criză, cu atât mai mult: carnea și peștele cruzi sau insuficient gătiți, ouăle crude, lactatele nepasteurizate și brânzeturile moi de casă (risc de listerioză și toxoplasmoză), mezelurile reci nepreparate termic, alimentele ținute fără frigider.
• Apa: bea mult, mai ales vara. Deshidratarea poate declanșa contracții. Apa trebuie să fie sigură (fiartă sau tratată – vezi cartea Apa).
• Toxoplasmoza: mănuși la grădinărit și la curățarea litierei pisicii, sau lasă pe altcineva să o facă.

Pericolele de mediu

Traumatismele în sarcină

După o cădere, un accident de mașină sau o lovitură în abdomen, chiar dacă mama se simte bine, după aproximativ 20 de săptămâni de sarcină e nevoie de un control la maternitate (monitorizarea copilului, verificarea placentei). Semne de urgență: sângerare vaginală, scurgere de lichid, durere abdominală, abdomen tare, contracții, mișcări fetale scăzute.

• Poziția: după aproximativ 20 de săptămâni, o gravidă rănită sau leșinată stă pe partea stângă (sau cu un prosop rulat sub șoldul drept dacă trebuie să stea pe spate), ca uterul să nu apese pe vena mare și să nu-i scadă tensiunea.
• Centura de siguranță: banda de jos sub burtă, pe oasele bazinului; banda diagonală între sâni și pe lângă burtă – niciodată peste burtă.
• RCP la gravidă: compresiile se fac la fel; dacă sunt mai mulți salvatori, unul împinge manual uterul spre stânga. Sună la 112 imediat.

Pregătirea, dacă știi că vine o perioadă grea

Situații practice

Cod roșu de viscol în săptămâna 38

Locuiești într-un sat la 50 km de maternitate. ANM anunță cod roșu de ninsoare și viscol pentru trei zile. Variante: dacă medicul e de acord, te muți cu două zile înainte la rude din oraș, aproape de maternitate. Dacă rămâi acasă: trusa de naștere pregătită, telefoanele încărcate, baterie externă, combustibil în mașină, numărul maternității și al 112, o persoană care știe ce să facă (a citit capitolul despre nașterea de urgență). Spune-i dispecerului 112 că ești gravidă la termen, dacă suni pentru orice – pot planifica intervenția.

Durere de cap și tensiune 155/100 în săptămâna 34, fără curent

Măsori din nou după 15 minute: 152/98. Ai și vedere ușor încețoșată. Sunt semne de preeclampsie – nu aștepți. Suni la 112, stai culcată pe partea stângă într-o cameră liniștită, cu lumină slabă, pregătești dosarul de sarcină. Dacă apar convulsii: poziție laterală pe stânga, protejezi capul, 112.

Sângerare în săptămâna 7, la țară

Ai o sângerare ușoară și durere în partea dreaptă jos a abdomenului. Nu știi încă dacă sarcina e în uter (încă nu ai făcut ecografia). Acest tablou poate fi o sarcină extrauterină. Dacă apar amețeli, leșin, durere în umăr sau durerea crește – 112 imediat. Chiar fără acestea, mergi la medic în aceeași zi.

Greață și vărsături în primul trimestru, cu mâncare puțină

Mese mici și dese, ceva uscat (biscuiți, pâine prăjită) înainte de a te ridica din pat dimineața, lichide între mese în înghițituri mici, ghimbir (ceai sau bomboane), odihnă. Dacă nu poți ține nici lichidele 24 de ore, urinezi foarte puțin sau slăbești vizibil – medic.

După naștere, în criză

• Alăptarea este cea mai sigură hrană pentru sugar în crize: nu depinde de apă curată, de curent sau de magazine și protejează de infecții. OMS și UNICEF recomandă sprijinirea alăptării în situații de urgență. Vezi cartea Copiii mici în criză.
• Semnele de pericol după naștere (până la 6 săptămâni): sângerare abundentă, febră, durere abdominală care crește, secreție vaginală urât mirositoare, durere de cap severă, tensiune mare, durere și umflare la o gambă, lipsă de aer, gânduri de a-și face rău sau de a face rău copilului.
• Depresia postnatală e frecventă și mai probabilă în stres. Tristețea care nu trece după 2 săptămâni, lipsa de interes, gândurile negre – cere ajutor (vezi primul ajutor psihologic).

Gravida în adăpost sau în evacuare

• Spune personalului adăpostului sau salvatorilor că ești însărcinată și în ce lună – vei avea prioritate la transport, la paturi și la hrană.
• Ia cu tine dosarul de sarcină, tensiometrul, vitaminele prescrise, tratamentele cronice, apă și gustări.
• Ridică-te și mișcă-te des în timpul drumurilor lungi (la fiecare 1–2 ore), bea apă, poartă ciorapi compresivi dacă ți-a recomandat medicul – riscul de cheaguri e mai mare în sarcină.
• Nu căra greutăți mari; lasă-i pe ceilalți să ducă rucsacii grei.
• Dormi pe o parte (mai ales pe stânga în trimestrul 3), cu o pernă între genunchi și una sub burtă.
• Toaleta: gravidele urinează des; caută un loc aproape de toaletă.

Partenerul și familia: cum ajută

Partenerul trebuie să cunoască semnele de pericol din tabelul de mai sus, să știe unde e dosarul de sarcină și ce să facă dacă începe travaliul sau apare o urgență. Să ia de pe umerii gravidei munca grea (căratul apei, lemnelor, curățenia cu chimicale), să-i asigure prima porție de mâncare și apă, somnul, căldura. Copiii mai mari pot învăța un rol simplu: „dacă mami se simte rău, suni la 112 și spui adresa”.

Greșeli frecvente

• Aștepți ziua următoare când copilul se mișcă mai puțin.
• Durerea de cap în trimestrul 3 tratată doar cu paracetamol, fără să măsori tensiunea.
• Ibuprofen sau ceaiuri „naturiste” fără să întrebi medicul.
• Gravida stă culcată pe spate după un accident sau leșin.
• Gravida participă la curățenia după inundații sau incendii, cu mucegai, chimicale și efort mare.

Controalele prenatale când sistemul e suprasolicitat

Dacă medicul obstetrician nu mai e accesibil o perioadă, nu renunța la controale: medicul de familie, o maternitate dintr-un alt oraș, cabinetele mobile sau punctele medicale ale autorităților în zonele afectate de dezastre pot prelua urmărirea. Cele mai importante lucruri de urmărit, chiar și fără ecograf, sunt tensiunea arterială, urina (proteine – există teste rapide cu bandelete la farmacie), creșterea în greutate, umflăturile, mișcările copilului și starea generală a mamei. Notează-le pe o fișă, la fel ca semnele vitale, și arată-le primului medic pe care îl vezi.