Febra, infecțiile respiratorii, pneumonia și sepsisul

În orice criză care durează săptămâni – mai ales în adăposturi aglomerate, frig, umezeală, malnutriție, igienă precară și stres – bolile infecțioase devin principala problemă de sănătate, mai mult decât rănile. Majoritatea sunt răceli și viroze care trec singure. Arta medicinei fără medic este să recunoști la timp acel bolnav, dintre mulți, care are pneumonie sau sepsis și are nevoie de spital.

Febra: prieten, nu dușman

Febra este răspunsul normal al corpului la infecție și îl ajută să lupte. Febra în sine (până la aproximativ 40–41°C) nu „fierbe creierul”. Ce contează nu este cifra de pe termometru, ci cum arată și cum se comportă bolnavul.

Când febra e urgență

• Orice febră la un sugar sub 3 luni – medic imediat.
• Febră cu: gât înțepenit, durere de cap severă, sensibilitate la lumină, confuzie, somnolență – posibilă meningită.
• Febră cu pete pe piele care nu dispar la apăsare – testul paharului: apasă un pahar de sticlă pe pete; dacă le vezi în continuare prin sticlă, poate fi meningococemie (septicemie meningococică) – urgență absolută, minute contează.
• Febră cu dispnee, respirație rapidă, buze vinete.
• Copil moale, apatic, care nu poate fi trezit ușor, plâns slab sau neobișnuit, care nu mai bea, scutece uscate.
• Febră peste 5 zile, sau care revine după ce a scăzut și starea se agravează.
• Febră la cineva cu imunitate scăzută (chimioterapie, fără splină, tratamente imunosupresoare).

Ce faci la febră

• Lichide multe – febra deshidratează.
• Haine ușoare, cameră nu supraîncălzită; nu înfofoli copilul febril. Frisonul – o pătură, până trece.
• Nu folosi frecții cu alcool, oțet sau apă rece – nu sunt recomandate (alcoolul se absoarbe prin piele la copii; apa rece produce frison).
• Antitermice la adult (conform etichetei): paracetamol 500–1000 mg la 4–6 ore, maximum 4 g pe zi (maximum 2–3 g la cei cu boli de ficat, consum de alcool sau greutate mică); sau ibuprofen 200–400 mg la 6–8 ore, maximum 1200 mg pe zi fără recomandarea medicului, cu mâncare, nu la cei cu ulcer, boli de rinichi, sarcină avansată, anumite boli de inimă, deshidratare.
• Antitermice la copii: doza se calculează după greutatea copilului și concentrația exactă a produsului (sirop, supozitor). Folosește doar pipeta sau seringa din cutie, verifică prospectul sau întreabă pediatrul/farmacistul. Notează ora fiecărei doze ca să nu dublezi. Nu da aspirină copiilor și adolescenților (risc de sindrom Reye).
• Scopul antitermicului e confortul – ca bolnavul să bea, să mănânce, să doarmă – nu temperatura „normală”.

Răceala, gripa, COVID și alte viroze respiratorii

Nas înfundat, curge nasul, durere în gât, tuse, febră, dureri musculare. Trec de obicei în 7–10 zile (tusea poate dura 2–3 săptămâni). Antibioticele nu ajută la viroze. Tratament: odihnă, lichide calde, miere (nu la sugari sub 1 an – risc de botulism), ser fiziologic în nas, aer umidificat, analgezic la nevoie. În pandemie sau epidemie de gripă: izolare a bolnavului cât se poate, mască, aerisire, spălatul mâinilor; medicul poate prescrie antivirale pentru gripă la persoanele cu risc, dacă sunt luate devreme.

Copiii mici: laringita („crupul”) și bronșiolita

• Crupul: tuse lătrătoare „ca de focă”, răgușeală, zgomot ascuțit la inspir (stridor), adesea noaptea. Calmează copilul (plânsul agravează), ține-l în brațe vertical; aerul rece de afară sau de la fereastra deschisă ajută adesea. Stridor în repaus, tiraj, agitație sau somnolență, buze vinete, salivare și imposibilitatea de a înghiți – urgență.
• Bronșiolita (sugari, iarna): nas care curge, tuse, apoi respirație rapidă, șuierătoare, greutate la supt. Spălături nazale cu ser fiziologic și aspirator nazal înainte de mese, mese mai mici și mai dese. Pericol: respirație foarte rapidă, tiraj, pauze în respirație, nu mai suge (bea sub jumătate din cantitatea obișnuită), buze vinete – spital.

Pneumonia

Pneumonia este infecția plămânului. Ucide mulți copii mici și vârstnici, mai ales în condiții de frig, aglomerare și malnutriție. Diferența față de o răceală: respirația rapidă și dificilă.

Semne

• Febră (poate lipsi la vârstnici și sugari), frisoane.
• Tuse, adesea cu spută galbenă, verde, ruginie.
• Respirație rapidă – numără respirațiile un minut întreg, în repaus (copilul liniștit, nu plângând).
• Dispnee, tiraj (la copil, partea de jos a pieptului se trage înăuntru la inspir – semn de pneumonie severă după OMS).
• Durere în piept la respirație profundă.
• La vârstnici: confuzie nouă, căderi, slăbiciune, adesea fără febră.

Ce faci

• Pneumonia are nevoie de antibiotic prescris de medic. Un copil cu tuse și respirație rapidă trebuie văzut de un medic – chiar și telefonic, dacă nu se poate altfel, cu cifrele măsurate de tine.
• Poziție semișezândă, lichide multe, antitermic, mâncare ușoară, aerisire fără frig.
• Pulsoximetrul (aparatul de deget): saturația sub aproximativ 92–94% în repaus la cineva fără boală pulmonară cronică înseamnă că are nevoie de evaluare urgentă și probabil de oxigen. Pulsoximetrele pot supraestima saturația la pielea închisă la culoare și nu funcționează bine cu degete reci sau ojă.
• Semne de pneumonie severă = spital: tiraj, buze vinete, nu poate bea, somnolență, convulsii, saturație scăzută, confuzie la vârstnic.

Sepsisul – infecția care devine urgență vitală

Sepsisul apare când răspunsul corpului la o infecție (pneumonie, infecție urinară, rană infectată, infecție abdominală, meningită) scapă de sub control și începe să afecteze organele. Este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, iar fiecare oră de întârziere a antibioticului crește riscul de moarte. Tratamentul se face doar în spital (antibiotice intravenoase, perfuzii, uneori terapie intensivă). Rolul tău e să-l recunoști.

Semnele la adult – gândește-te la sepsis dacă o persoană cu infecție are oricare dintre:

Mai multe organizații de sepsis folosesc un mesaj simplu: dacă un bolnav cu infecție spune „mă simt mai rău ca niciodată, parcă o să mor”, ia-l în serios.

Semnele la copil

• Respirație foarte rapidă, geme, pauze în respirație.
• Convulsii.
• Piele pătată, vineție, foarte palidă; mâini și picioare reci cu corp fierbinte.
• Pete pe piele care nu dispar la apăsare (testul paharului).
• Letargic, greu de trezit, „moale”, nu reacționează normal.
• Nu a urinat 12 ore (sau scutec uscat).
• Plâns slab, ascuțit sau continuu, neobișnuit.
• Sub 3 luni, temperatura de 38°C sau mai mare – sau temperatura sub 36°C la orice vârstă mică.

Antibioticele: ce să discuți cu medicul

În pregătirea pentru crize lungi, unele familii vor să aibă antibiotice în casă. Nu începe un antibiotic pe cont propriu. Ce poți face responsabil:

• Discută cu medicul de familie despre riscurile specifice ale familiei tale (copii mici, boli cronice, infecții urinare recurente, bunici).
• Întreabă: ce ar recomanda să faci dacă nu există acces la medic zile întregi; dacă există situații în care ar prescrie preventiv un tratament de rezervă, cu instrucțiuni scrise.
• Află alergiile la antibiotice ale fiecăruia și notează-le.
• Nu păstra resturi de antibiotic de la tratamente vechi și nu da antibioticul unei persoane altei persoane.
• Telemedicina și farmacistul pot fi soluții când drumul la medic e imposibil.

Prevenirea infecțiilor în crize

Respirația rapidă la copii: cum numeri corect

Pragurile din tabelul de mai sus sunt cele folosite de OMS în programul pentru îngrijirea integrată a bolilor copilului: respirație rapidă înseamnă 60 sau mai mult pe minut sub 2 luni, 50 sau mai mult între 2 și 12 luni, 40 sau mai mult între 1 și 5 ani. Ca să numeri corect:

1. Copilul trebuie să fie liniștit: adormit, la sân sau în brațele părintelui. Plânsul și febra mare cresc respirația.
2. Dezbracă-l ușor pe piept și burtă, ca să vezi mișcările. La copiii mici, burta se mișcă mai mult decât pieptul.
3. Numără un minut întreg, cu ceasul (nu 15 secunde înmulțite cu 4 – respirația copiilor e neregulată).
4. Dacă rezultatul e la limită, mai numără o dată după câteva minute.
5. Notează cifra, ora și temperatura. Dacă are febră, mai numără după ce scade febra – dacă respirația rămâne rapidă, e mai îngrijorător.

Privește și tirajul: partea de jos a pieptului se trage înăuntru la inspir (nu doar spațiile dintre coaste). Tirajul, geamătul la fiecare expir, nările care se lărgesc, buzele vinete, imposibilitatea de a bea sau de a suge, somnolența și convulsiile sunt semne de pneumonie severă sau boală gravă după OMS – spital imediat.

Situații practice

Copilul de 10 luni cu tuse și febră de 3 zile

Numeri 56 de respirații pe minut cu copilul adormit. Pragul la vârsta lui e 50 – respirație rapidă. Nu are tiraj, bea bine. Asta corespunde, după OMS, unei posibile pneumonii care are nevoie de evaluare medicală și, dacă medicul confirmă, de antibiotic prescris de el. Suni la pediatru sau la 112 și dai cifrele: vârstă, greutate, temperatură, respirații pe minut, tiraj da/nu, bea da/nu, scutece ude.

Bunica de 80 de ani „doar obosită”

La vârstnici, pneumonia și sepsisul apar des fără febră și fără tuse puternică – ci cu confuzie, căderi, refuzul mâncării, somnolență. Măsoară respirațiile (peste 22 pe minut e un semn de alarmă la adult), pulsul, tensiunea, saturația dacă ai pulsoximetru. Folosește scorul simplificat din semnele vitale.

Gripa în familie, iarna, fără curent

Toți au febră, tuse, dureri musculare. Majoritatea se vor face bine în 7–10 zile cu odihnă, lichide și antitermice. Ce urmărești la fiecare: cine nu se ameliorează după 3–5 zile sau se agravează după ce părea mai bine (posibilă suprainfecție bacteriană), cine are respirație grea, durere în piept, buze vinete, confuzie. Cei din grupele de risc (sugari, vârstnici, gravide, bolnavi cronici) sunați medicul devreme – pentru gripă există antivirale care funcționează cel mai bine în primele 48 de ore, la recomandarea medicului.

Copilul cu tuse lătrătoare noaptea (crupul)

Tuse ca un lătrat de cățel, voce răgușită, zgomot la inspir. Majoritatea episoadelor sunt ușoare. Liniștește copilul (plânsul agravează), ține-l în brațe, în poziție verticală; aerul rece de afară (bine îmbrăcat) poate ajuta. Urgență dacă: zgomotul la inspir apare și în repaus, are tiraj, e agitat sau, din contră, foarte obosit, salivează abundent, nu poate înghiți, are buze vinete.

Greșeli frecvente

• Să tratezi cifra de pe termometru, nu copilul – un copil cu 39 °C care se joacă e mai puțin îngrijorător decât unul cu 38 °C, moale și care nu bea.
• Să alternezi antitermicele fără plan clar – riști supradoză; dacă medicul îți recomandă, notează orele.
• Frecții cu alcool, oțet sau apă rece – nu se mai recomandă.
• Să înfofolești copilul febril „să transpire” – crește temperatura.
• Să dai antibiotic rămas de la altă boală – poate masca o boală gravă și produce rezistență.

Meningita: semnele pe care nu le ignori

Febră + oricare dintre: ceafă înțepenită (nu poate atinge pieptul cu bărbia), durere de cap foarte puternică, lumina deranjează, vărsături, confuzie sau somnolență, convulsii, pete care nu dispar la testul paharului. La sugari semnele sunt mai șterse: fontanelă bombată, plâns ascuțit, refuzul mesei, moliciune sau iritabilitate când e luat în brațe. Meningita bacteriană poate ucide în ore – 112 imediat, nu aștepți dimineața.

Sugarul sub 3 luni cu febră: ce faci, concret

La sugarul mic, febra poate fi singurul semn al unei infecții grave (urinară, a sângelui, meningită), iar starea se poate schimba în câteva ore. De aceea regula e simplă și nu are excepții: sub 3 luni, 38°C sau mai mult = medic imediat, chiar dacă suge și pare bine.

1. Măsori corect, cu termometru digital (rectal sau axilar, cum ți-a arătat pediatrul). Nu te bazezi pe termometrul de frunte.
2. Nu îl înfofolești și nu îl dezbraci complet: un strat subțire, cameră potrivită.
3. Suni la 112 sau mergi direct la urgențe pediatrie (UPU sau CPU de pediatrie din județ). Noaptea nu aștepți dimineața.
4. Nu dai antitermic „ca să vezi dacă scade” înainte de a vorbi cu medicul, decât dacă ți-a spus el; febra care scade nu exclude o infecție gravă.
5. Continui alăptarea sau laptele pe drum. Iei carnetul de vaccinări, scutece, haine de schimb.
6. Notezi: ora, temperatura, câte mese, câte scutece ude, dacă a vărsat, dacă are pete pe piele.

Iarna, în casă rece, cu bolnavi febrili

• Camera bolnavului: 18–20°C ziua, aerisită de câteva ori pe zi câte 5 minute; nu o închizi ermetic cu soba aprinsă (monoxid de carbon).
• Frisonul: o pătură în plus doar cât tremură, apoi o iei.
• Lichidele calde (ceai, supă) contează dublu: hidratează și încălzesc.
• Aerul uscat de la sobă sau calorifer: un vas cu apă pe sobă sau rufe ude întinse; ajută la tuse și la nasul înfundat.
• Cine are febră nu doarme lângă sugari, dacă se poate.

Pe cine suni în România

Când suni, ai la îndemână: vârsta și greutatea, temperatura și ora, respirațiile pe minut, saturația dacă ai pulsoximetru, ce medicamente a primit și când, bolile cronice și alergiile.