Înecul și electrocutarea

Înecul este una dintre principalele cauze de moarte accidentală la copii. Un copil mic se poate îneca în câțiva centimetri de apă – o cadă, o găleată, un butoi de colectat apă de ploaie, un șanț – în tăcere, fără să strige, în mai puțin de un minut. În inundații, apa curgătoare și apa rece ucid adulți puternici. Electrocutarea, la rândul ei, devine mai frecventă după inundații, furtuni și improvizații electrice în crize.

Înecul

Salvarea din apă – siguranța ta întâi

Mulți oameni mor încercând să salveze pe cineva care se îneacă. Un om care se îneacă te apucă în panică și te trage la fund. Ordinea salvării, de la cea mai sigură:

1. Strigă – îndrumă-l să se întoarcă pe spate și să plutească, să se apuce de ceva.
2. Întinde – un băț, o creangă, un prosop, o haină, o curea – stând culcat pe mal sau ținut de ceva.
3. Aruncă – ceva care plutește: colac, minge, bidon gol de 5 litri cu dop, cutie de frigider portabil, o frânghie.
4. Du-te cu ceva – barcă, placă, ceva care plutește între tine și el.
5. Înoată – doar dacă ești instruit în salvare acvatică, cu un obiect plutitor de întins, apropiindu-te din spate.

Apa rece

Căderea în apă rece (sub aproximativ 15°C – râurile și lacurile din România o mare parte din an) produce în primul minut un șoc de rece – respirație bruscă, necontrolată, panică. Nu încerca să înoți imediat; ține capul afară, controlează-ți respirația, plutește. Ai apoi aproximativ 10 minute de mișcare utilă înainte ca mâinile și picioarele să nu te mai asculte, și mai mult timp până la hipotermie.

Primul ajutor după scoaterea din apă

1. Scoate victima din apă cât mai orizontal. Nu pierde timp încercând să „scoți apa” din plămâni – nu se poate și întârzie resuscitarea.
2. Răspunde? Respiră normal?
3. Dacă nu respiră normal: 5 respirații salvatoare inițiale (la orice vârstă, în înec, pentru că problema e lipsa de oxigen), apoi compresii toracice 30:2 la adult (15:2 la copil, dacă ai învățat așa). Sună la 112 (sau cere cuiva).
4. Este normal ca victima să vomite apă și conținut din stomac – întoarce-o lateral, curăță gura, continuă.
5. DEA dacă e disponibil (pieptul șters).
6. Dacă respiră: poziție laterală de siguranță, ține-o la cald (scoate hainele ude, învelește).
7. Toată lumea scoasă din apă care a avut nevoie de resuscitare sau a înghițit/inspirat apă, are tuse persistentă, dispnee, spumă la gură, confuzie, trebuie dusă la spital – problemele pulmonare pot apărea în ore.

Leziunile de coloană sunt rare la înec, cu excepția plonjoanelor în apă mică, a valurilor și a accidentelor de barcă. Nu întârzia resuscitarea pentru a proteja coloana.

Prevenirea înecului la copii mici

• Supraveghere activă, la distanța unui braț, la orice apă – fără telefon în mână.
• Găleți, ligheane, căzi golite imediat după folosire. Butoaiele și rezervoarele cu apă de rezervă – acoperite cu capac fixat (deosebit de important când stochezi apă în crize!).
• Fântânile, puțurile, fosele septice – acoperite solid.
• Vestă de salvare (nu aripioare gonflabile, care dau o falsă siguranță) la copii în barcă, în evacuarea din inundații, lângă ape.
• Învață copiii să înoate și să plutească, de la vârste mici.

Electrocutarea

Curentul electric de la priză (230 V) poate opri inima. Curentul de înaltă tensiune (liniile electrice, transformatoarele) poate sări prin aer la câțiva metri și produce arsuri devastatoare. Trăsnetul este un curent enorm, de foarte scurtă durată.

Siguranța – înainte de orice

• Joasă tensiune (casă): taie curentul de la tablou (siguranțe) sau scoate ștecherul. Dacă nu se poate: stând pe ceva uscat și izolant (carton gros, cauciuc, lemn uscat, carte groasă), îndepărtează victima de sursă cu un obiect de lemn uscat (coadă de mătură), fără să o atingi direct.
• Înaltă tensiune (fire căzute pe stradă, linii electrice): NU te apropia. Stai la cel puțin 10–20 de metri sau mai mult, ține-i și pe alții departe, sună la 112 și la furnizorul de energie. Dacă simți furnicături în picioare în timp ce te apropii, oprește-te și depărtează-te cu pași mici, târșâiți, cu picioarele lipite, sau sărind pe ambele picioare.
• Apă și electricitate: într-o casă inundată, nu intra în apă dacă există posibilitatea ca instalația să fie sub tensiune.

Primul ajutor

1. După ce e în siguranță: răspunde? respiră? Dacă nu – RCP și DEA imediat. Electrocutarea poate opri inima printr-un ritm care răspunde bine la defibrilare.
2. Răcește arsurile cu apă 20 de minute (vezi arsurile); caută arsura de intrare și de ieșire.
3. Atenție la leziunile ascunse: curentul poate arunca victima (fracturi, leziuni de coloană); contracțiile musculare violente pot rupe oase sau luxa umeri.
4. Orice victimă a unei electrocutări cu tensiune mai mare decât un mic șoc de la priză, sau cu pierdere de cunoștință, arsuri, dureri în piept, palpitații, sau femeie însărcinată, trebuie dusă la spital pentru EKG și analize – tulburările de ritm pot apărea mai târziu, iar leziunile musculare interne pot afecta rinichii.

Trăsnetul

• Victimele trăsnetului nu „țin curent” – le poți atinge imediat.
• Trăsnetul poate opri inima și respirația. Dacă sunt mai multe victime, începe cu cei care par morți – (excepție de la triajul obișnuit): cei care respiră și se mișcă își vor reveni probabil; cei în stop pot fi salvați cu RCP imediat.
• Prevenire: „când tună, intră în casă”. Adăpost în clădiri solide sau mașini cu caroserie metalică închisă. Departe de copaci izolați, stâlpi, vârfuri de deal, apă, garduri metalice. În câmp deschis, fără adăpost: ghemuit pe vârfuri, picioarele lipite, capul în jos, departe de alți oameni (la câțiva metri).

Prevenirea electrocutărilor în crize

• După inundații, nu reporni curentul până nu verifică un electrician autorizat instalația.
• Generatorul nu se conectează direct la priza casei (fără un comutator special montat de un electrician) – curentul poate merge înapoi în rețea și electrocuta echipele de reparații.
• Prelungitoare de calitate, nu în apă, nu sub covoare; nu supraîncărca prizele.
• Prize protejate pentru copii mici.

Evacuarea în inundații cu copii mici

• Pleacă devreme, la avertizarea autorităților (RO-ALERT, primărie, ISU) – nu aștepta să intre apa în casă.
• Dacă apa te prinde în casă: urcă la etaj sau în pod (cu un instrument cu care să poți face o deschidere spre acoperiș), cu telefon, lanternă, apă potabilă, haine calde, veste de salvare; semnalizează din fereastră.
• Copiii mici stau în brațele unui adult sau legați de adult cu o chingă, cu vestă de salvare pusă.
• Nu mergeți prin apă dacă nu e absolut necesar; dacă trebuie, folosiți un băț pentru a testa adâncimea și terenul, țineți-vă de mână în lanț.
• După inundație: rănile expuse la apa murdară se spală imediat și se urmăresc (vezi rănile); nu lăsați copiii să se joace în apa rămasă.

Situații practice

Copilul în piscina gonflabilă din curte

Copiii mici se îneacă în tăcere, în câțiva centimetri de apă, de obicei în câteva minute de neatenție. Dacă îl găsești în apă: îl scoți imediat, îl strigi. Dacă nu respiră normal, începi cu 5 respirații salvatoare, apoi RCP (15 compresii : 2 respirații dacă ești instruit; altfel 30:2 sau ce știi). Suni la 112 pe difuzor. Dacă vomită, îl întorci pe o parte, cureți gura și continui. Nu pierzi timp „să scoți apa din plămâni” cu capul în jos – nu ajută și întârzie RCP.

Omul luat de viitură

În inundații, nu intra în apa curgătoare după cineva – 15 cm de apă care curge rapid te pot doborî, iar apa e plină de obiecte, capace de canal deschise și cabluri. Salvezi de pe mal: întinde, aruncă, nu intra. Întinzi un băț, o creangă, o haină; arunci o funie, o sticlă de plastic goală cu capac, o roată, un bidon. Strigi la el să se întoarcă pe spate și să plutească cu picioarele înainte. Suni la 112.

Fiul care a atins cablul căzut după furtună

După o furtună, un cablu de pe stâlp atârnă în curte și băiatul de 12 ani l-a atins. E căzut, nemișcat, cu mâna lângă cablu. NU te apropia. Pământul din jurul unui cablu de medie tensiune poate fi sub tensiune pe mai mulți metri. Suni la 112 și la distribuitorul de energie, ții pe toată lumea departe, la cel puțin 10 metri. Doar după ce rețeaua e decuplată de specialiști te apropii. Pentru curentul casnic (priză, prelungitor) e altfel: oprești siguranța sau scoți ștecherul, apoi îl ajuți imediat (RCP dacă nu respiră).

Trăsnetul

Victimele trăsnetului nu „țin curent” – le poți atinge imediat. Dacă sunt mai multe victime, ajuți întâi pe cele care par moarte (nu respiră): la trăsnet, stopul respirator poate fi reversibil cu RCP rapid, iar cei care se mișcă și țipă vor supraviețui probabil oricum. Apoi arsurile, fracturile (au fost aruncați), auzul și ochii.

După un înec „mic”

Orice persoană scoasă din apă care a avut nevoie de respirații, a tușit mult, are respirație grea, spumă la gură, confuzie sau o tuse care nu trece trebuie evaluată medical: problemele respiratorii pot să se agraveze în orele următoare. Sindromul de „înec uscat” sau „înec secundar” care apare la zile distanță fără simptome intermediare nu este recunoscut ca entitate de ghidurile actuale – dar tusea și dificultatea de respirație care apar sau cresc în primele ore sunt semne reale de alarmă.

Siguranța la apă cu copii mici

Greșeli frecvente

• Să sari în apă după cineva fără plutitor – mulți salvatori se îneacă.
• Să atingi o persoană electrocutată înainte de a opri curentul.
• Să crezi că un copil care se îneacă strigă și dă din mâini – de obicei nu.
• Să repornești curentul în casa inundată fără verificare.

După inundație: riscuri pentru sănătate în zilele următoare

Apa de inundație nu e doar apă: conține canalizare, gunoaie, cadavre de animale, carburanți, pesticide. După retragerea apei apar câteva probleme previzibile:

Vezi și cartea Inundații, incendii și vreme extremă.

Hipotermia după salvarea din apă

Omul scos din apă rece, chiar și vara, din râu sau lac de munte, se poate răci în continuare pe mal. Scoate-l din apă cât mai orizontal (nu în picioare), scoate-i hainele ude într-un loc ferit de vânt, învelește-l în pături uscate și folie, cu căciulă. Nu-l lăsa să meargă singur până la mașină dacă a stat mult în apă rece – poate leșina. Vezi hipotermia.