Îngrijirea pe termen lung a unui rănit sau bolnav la pat

Când spitalul e departe sau nu primește pe toată lumea, familia devine echipa de îngrijire. Un rănit cu fractură de femur, un bunic după AVC, un bolnav cu pneumonie care se recuperează – toți au nevoie de zile sau săptămâni de îngrijire la pat. Complicațiile imobilizării (escare, pneumonie, cheaguri de sânge, deshidratare, constipație, infecții urinare, depresie) ucid adesea mai mulți oameni decât boala inițială. Vestea bună: aproape toate se pot preveni prin îngrijire atentă.

Organizarea

• Patul: ideal un pat înalt (îngrijitorul se apleacă mai puțin – protejează-ți spatele), accesibil din ambele părți, lângă o fereastră, în cea mai caldă cameră iarna, cea mai răcoroasă vara. Ridică patul pe cărămizi sau butuci dacă e prea jos.
• Saltea: fermă, dar nu tare; o saltea anti-escare (cu aer alternant sau spumă) e o investiție bună pentru un vârstnic fragil.
• Protecția saltelei: mușama sau folie de plastic sub cearșaf, aleze de unică folosință sau prosoape.
• Lângă pat: apă la îndemână, clopoțel sau fluier pentru chemat, lanternă, plosca/urinarul, șervețele, fișa de monitorizare.
• Turele: împărțiți îngrijirea între adulți; îngrijitorul epuizat greșește și se îmbolnăvește. Dormiți pe rând.

Escarele (rănile de presiune)

Escarele apar când pielea și țesuturile sunt comprimate între os și saltea ore întregi: circulația se oprește și țesutul moare. La un bolnav fragil, o escară poate apărea în 2–6 ore de presiune. Odată formate, se vindecă foarte greu și se infectează.

Prevenirea

1. Schimbă poziția la fiecare 2 ore (și noaptea): pe spate – pe partea stângă – pe spate – pe partea dreaptă. Fă un tabel pe perete cu orele. Bolnavul care se poate mișca singur e încurajat să o facă.
2. Poziția laterală la 30° (nu culcat complet pe o parte), cu o pernă la spate, evită presiunea directă pe osul șoldului.
3. Perne între genunchi și glezne; călcâiele „în aer” – o pernă sub gambe, astfel încât călcâiele să nu atingă patul.
4. Nu trage bolnavul pe cearșaf – frecarea rupe pielea. Ridică-l în doi, sau folosește o „aleză de tras” (un cearșaf împăturit sub el pe care îl ridicați).
5. Capul patului ridicat nu peste 30° (decât la masă), altfel alunecă și pielea de pe coccis se forfecă.
6. Pielea curată și uscată: urina și scaunul macerează și rup pielea. Spală, usucă prin tamponare, cremă barieră (cu oxid de zinc) pe zonele expuse.
7. Inspectează pielea zilnic, mai ales pe zonele osoase. O pată roșie care nu se albește la apăsare cu degetul = escară de grad 1 – fără presiune pe acea zonă deloc până dispare.
8. Hrana și apa – pielea unui om malnutrit și deshidratat se rupe ușor (vezi mai jos).
9. Nu masa zonele roșii – distrugi și mai mult țesutul.

Îngrijirea escarelor

• Fără presiune pe zonă, deloc.
• Spălare cu ser fiziologic sau apă potabilă la fiecare schimbare de pansament.
• Pansament care păstrează umezeala (hidrocoloid, spumă) – de la farmacie; în lipsă, compresă cu vaselină și pansament curat, schimbat zilnic.
• Țesutul negru, miros urât, puroi, febră, roșeață care se întinde – escară infectată: medic (poate fi necesară curățarea chirurgicală și antibiotic).

Hidratarea

Bolnavii la pat, mai ales vârstnicii, beau prea puțin: nu le e sete, nu ajung la pahar, evită să bea ca să nu ceară plosca. Deshidratarea dă confuzie, constipație, infecții urinare, escare, căderi de tensiune.

• Țintă orientativă pentru adult: aproximativ 1,5–2 litri pe zi (mai mult la febră, căldură, diaree; mai puțin doar dacă medicul a recomandat restricție – insuficiență cardiacă sau renală).
• Oferă de băut la fiecare oră cât e treaz; o cană cu pai sau cioc ajută.
• Variază: apă, ceaiuri, supe, compot, lapte, fructe cu multă apă, jeleuri, budinci.
• Notează ce bea și cât urinează.
• Bolnavul care nu poate înghiți în siguranță (tușește, se îneacă la băut, după AVC): ridicat la 90° la masă, lichide îngroșate (cu amidon sau făină, consistența unui nectar sau iaurt), înghițituri mici. Dacă nu poate înghiți deloc, doar umezirea gurii, și ai nevoie de ajutor medical (perfuzii, sondă).

Alimentația

• Mese mici și dese, cu multe proteine (ouă, lactate, carne, pește, leguminoase) – vindecarea rănilor și a escarelor consumă proteine.
• Bolnavul șezând la masă (pat ridicat la 90° sau pe scaun), rămâne ridicat 30 de minute după masă (previne aspirația).
• Pentru cei slăbiți: alimente bogate în calorii în volum mic – piureuri cu unt, budinci, smoothie-uri cu lapte praf adăugat, băuturi nutritive de la farmacie.
• Igiena gurii zilnic: dinții, proteza (scoasă noaptea, curățată), limba, buzele unse – infecțiile gurii scad pofta de mâncare și pot duce la pneumonie.
• Cântărește-l săptămânal, dacă se poate.

Igiena

Spălarea la pat

1. Pregătește totul: 2 ligheane (apă cu săpun și apă de clătit), prosoape, haine curate, cearșaf. Camera caldă, ușa închisă – păstrează-i demnitatea, acoperă ce nu speli.
2. Ordinea: fața (fără săpun la ochi), gâtul, brațele, pieptul, abdomenul, picioarele; apoi întors pe o parte – spatele și fesele; la sfârșit, cu apă schimbată, zona intimă (din față spre spate).
3. Usucă bine pliurile (sub sâni, între degete, stinghii) – acolo apar ciuperci.
4. Cremă hidratantă pe pielea uscată, cremă barieră pe zona intimă.
5. Unghii tăiate, păr pieptănat; bărbierit la bărbați – contează pentru moral.

Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat

Întoarce bolnavul pe o parte, rulează cearșaful murdar spre spatele lui, întinde jumătate din cel curat și rulează restul lângă cel murdar, întoarce bolnavul peste „rulouri” pe partea cealaltă, scoate cel murdar, întinde restul celui curat.

Toaleta: urina și scaunul

• Plosca, urinarul (la bărbați), scaunul de toaletă lângă pat (dacă se poate ridica), scutece pentru adulți și aleze.
• Improvizații: un lighean mic cu margine căptușită, o găleată cu capac și sac, sticle cu gât larg pentru urină la bărbați.
• Schimbă scutecele imediat ce sunt ude sau murdare.
• Mănuși, spălatul mâinilor; deșeurile – în saci separați, închise; dezinfectarea ploștii cu soluție de clor.
• Constipația (frecventă la imobilizați și la cei care iau analgezice opioide): lichide, fibre (prune uscate, legume, tărâțe), mișcare cât se poate; la nevoie, un laxativ blând de la farmacie pentru adulți. Lipsa scaunului peste 3–4 zile cu abdomen umflat, dureri, vărsături – medic.
• Infecțiile urinare: hidratare, igienă; urina tulbure, rău mirositoare cu febră sau confuzie nouă – medic (vezi infecțiile urinare).

Prevenirea pneumoniei

• Bolnavul nu stă culcat complet pe spate toată ziua – semișezând, schimbări de poziție.
• Exerciții de respirație: 10 respirații profunde pe oră cât e treaz, cu ținerea respirației 2–3 secunde; suflatul într-un pai într-o sticlă cu apă; tusea „asistată” (cu o pernă ținută pe abdomen sau pe rana operatorie).
• Ridicarea la marginea patului și statul în fotoliu de câteva ori pe zi, dacă e posibil.
• Igiena gurii, poziția corectă la masă.

Prevenirea cheagurilor (tromboza venoasă)

Imobilizarea, fracturile de picior, operațiile și deshidratarea favorizează formarea cheagurilor în venele picioarelor, care pot ajunge în plămâni (embolie pulmonară – poate fi mortală).

• Exerciții în pat de mai multe ori pe oră: „pedalat” cu laba piciorului (flexie-extensie), rotirea gleznelor, încordarea mușchilor gambelor și coapselor.
• Mobilizare cât mai devreme: ridicat la marginea patului, câțiva pași cu ajutor.
• Hidratare bună.
• Persoanele cu risc mare primesc de obicei injecții cu anticoagulant prescrise de medic – întreabă.
• Semne de tromboză: o gambă umflată, caldă, dureroasă, mai groasă decât cealaltă – medic. Semne de embolie: dispnee bruscă, durere în piept, puls rapid, tuse cu sânge – 112.

Mobilizarea și prevenirea înțepenirii

În fiecare zi, toate articulațiile care nu sunt rănite se mișcă de câteva ori, complet (activ dacă poate, pasiv – mișcate de tine – dacă nu). Laba piciorului se ține la 90° (o pernă sau o cutie la tălpi) – altfel „cade” în extensie și omul nu mai poate merge. La vârstnici, câteva zile de pat fac pierdere mare de mușchi: ridică-l cât de repede permite starea.

Mintea și sufletul

• Vorbește cu el, explică-i ce faci înainte să faci.
• Lumina zilei, ceasul și calendarul la vedere, ochelarii și aparatul auditiv puse – reduc confuzia (delirul) la vârstnici.
• Un regim zi–noapte: activ ziua, întuneric și liniște noaptea.
• Implicarea în deciziile familiei, sarcini mici, vizite.
• Confuzia nou apărută sau agravată la un vârstnic (delirul) are adesea o cauză fizică: infecție, deshidratare, retenție de urină, constipație, durere, medicamente – caut-o.

Îngrijirea paliativă: când boala nu mai poate fi vindecată

Uneori, mai ales în crize fără acces la spital, un membru al familiei poate fi pe moarte. Îngrijirea se concentrează atunci pe confort: durerea controlată (discută cu medicul despre analgezice), gura umezită, poziții confortabile, schimbarea poziției mai rar dacă doare, liniștea, apropierea celor dragi, nevoile spirituale. Respirația zgomotoasă sau neregulată din ultimele ore e frecventă și de obicei nu deranjează bolnavul – întoarce-l pe o parte. Nu forța mâncarea și apa când corpul nu le mai cere. Ai grijă și de tine și de copii – vorbește-le cu adevăr, potrivit vârstei.

Situații practice

Bunicul cu fractură de șold îngrijit acasă, iarna

Drumurile sunt blocate de zăpadă de o săptămână și bunicul, cu fractură de col femural suspectată, e îngrijit acasă. Planul zilei:

Mama în vârstă, devenită confuză noaptea

Bolnavii vârstnici țintuiți la pat devin des confuzi (delir), mai ales noaptea, când se schimbă locul, apare o infecție, deshidratarea, constipația, retenția de urină sau un medicament nou. Ce ajută: lumină slabă noaptea, un ceas și un calendar la vedere, ochelarii și aparatul auditiv puse, vorbit calm, aceleași persoane în jur, mult lichid, ziua lumină și activitate. Confuzia apărută brusc este un semn medical, nu „bătrânețe” – caută cauza (febră, urina, glicemia, durerea).

Bolnavul care nu mai mănâncă

Porții mici, dese, din ce îi place; supă cu ulei sau unt adăugat, piureuri cu lapte praf, ouă, iaurt. Mâncarea pisată pentru cei cu dinți puțini. Bea între mese, nu în timpul mesei (se satură). Dacă se îneacă des la înghițit, tușește la fiecare înghițitură sau vocea devine „udă” – îngroașă lichidele (supă cremă, compot cu fructe pisate) și mănâncă stând drept.

Protejează-te și pe tine

• Spatele tău: ridicarea și întoarcerea unui adult se fac cu genunchii îndoiți, aproape de corpul lui, pe cât posibil în doi, cu o aleză trasă (cearșaf împăturit sub el) în loc să-l apuci de brațe.
• Odihna ta: împărțiți nopțile; îngrijitorul epuizat face greșeli de medicamente și se îmbolnăvește.
• Infecțiile: mănuși pentru scaun, urină și răni; spălarea mâinilor înainte și după (vezi igiena îngrijirii).
• Mintea ta: e normal să fii furios, trist sau vinovat. Vorbește cu cineva (vezi primul ajutor psihologic).

Constipația, urina și cateterul

Bolnavul la pat se constipă aproape întotdeauna: mișcare puțină, apă puțină, analgezice (mai ales cele cu codeină sau tramadol). Previi cu: lichide, fructe (prune uscate înmuiate), legume, mișcare cât se poate, o poziție cât mai apropiată de cea normală la scaun (plosca cu capul patului ridicat sau scaunul de toaletă lângă pat). Fără scaun de 3–4 zile, cu disconfort – întreabă medicul sau farmacistul despre un laxativ potrivit. Durerea de burtă cu vărsături și burtă umflată la un bolnav constipat poate fi ocluzie – medic.

Retenția de urină (nu poate urina, deși are vezica plină, cu durere deasupra pubisului) e frecventă la bărbații vârstnici, după anestezie sau cu anumite medicamente. Ajută: apă curgând la robinet, apă călduță turnată pe zona genitală, poziție în picioare sau șezând. Dacă nu urinează deloc 8 ore și îl doare – are nevoie de o sondă urinară pusă de personal medical. Dacă bolnavul are deja sondă urinară: punga sub nivelul vezicii, tubul fără cute, igiena zonei zilnic, punga golită înainte să se umple. Urina tulbure, cu miros puternic, febra sau durerea – medic.

Variante: bloc sau casă, iarnă sau vară, cu sau fără curent

Ce ajutor poți cere în România

• Medicul de familie poate recomanda îngrijiri medicale la domiciliu (pansamente, escare, injecții, sonde), decontate de casa de asigurări în anumite condiții, prin furnizori care au contract cu casa județeană.
• Primăria (serviciul de asistență socială, DGASPC pentru persoanele cu handicap) poate ajuta cu îngrijitor la domiciliu, ajutoare, transport, uneori cu echipamente.
• Crucea Roșie și alte ONG-uri au, în unele județe, centre de împrumut pentru echipamente (paturi, cadre de mers, scaune cu rotile).
• Farmaciile și magazinele de echipament medical vând sau închiriază paturi medicale și saltele.

Cât costă echipamentele de bază, aproximativ