Introducere și cuprins

De ce o carte despre medicamente într-un ghid de supraviețuire

În aproape orice criză – cutremur, inundație, pandemie, război, blackout de durată sau o criză economică – primele lucruri care dispar sau devin greu de obținut nu sunt doar apa și mâncarea, ci și accesul la medic și la farmacie. Farmaciile se închid când nu au curent, când personalul nu poate ajunge la muncă sau când lanțurile de aprovizionare se rup. Medicul de familie poate fi copleșit. Urgențele spitalelor se ocupă de cazurile grave, iar o durere de măsea, o diaree la copil sau o criză de alergie devin probleme pe care trebuie să le gestionezi singur, acasă, cel puțin câteva zile.

Această carte te ajută să faci trei lucruri: să ai acasă medicamentele potrivite în cantități realiste, să le folosești corect și în siguranță, și să știi exact când o problemă nu mai e de tratat acasă și trebuie să ajungi la medic sau să suni la 112. Nu înlocuiește medicul și nici farmacistul. Este o unealtă de pregătire și de decizie.

Cum e organizată cartea

Cartea are patru părți. Prima te învață bazele: cum citești un prospect și ce farmacie îți faci pentru un an. A doua conține fișele medicamentelor fără rețetă, grupate pe probleme (durere, alergii, stomac, piele etc.). A treia te ajută să decizi: tabelul mare „simptom → ce iei → când mergi la medic”, interacțiunile periculoase, expirarea și păstrarea. A patra se ocupă de oameni cu nevoi speciale: boli cronice, sarcină, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități.

Cuprins

Partea I – Bazele

• Cum citești un prospect și cutia unui medicament
• Farmacia casei pentru un an: lista completă cu cantități pentru familia 2+2
• Copiii și medicamentele: forme pediatrice, siguranță, intoxicații accidentale
• Trusa de evacuare: medicamente pentru 72 de ore în rucsac
• Inventar, rotație și buget: farmacia ca sistem
• Fișa recapitulativă a dozelor pentru adulți (de printat)
• Primul ajutor fără medicamente: ce trebuie să știi să faci

Partea a II-a – Fișele medicamentelor fără rețetă

• Durere și febră: paracetamol, ibuprofen, naproxen și când NU iei aspirină
• Alergii: cetirizină, loratadină, desloratadină, bilastină și altele
• Diaree și deshidratare: săruri de rehidratare, loperamidă, diosmectită, probiotice
• Stomacul: arsuri, reflux, balonare – omeprazol, pantoprazol, antiacide, simeticonă
• Constipația: lactuloză, macrogol și celelalte laxative
• Nas, gât și tuse: decongestionante, ser fiziologic, spray-uri și pastile pentru gât
• Pielea: antiseptice, unguent cu antibiotic, hidrocortizon, antifungice, arsuri
• Paraziți, insecte și soare: păduchi, râie, repelenți, căpușe, protecție solară
• Vitamine și minerale: D, C, multivitamine, fier, zinc – ce merită și ce e periculos
• Iodura de potasiu: când, cine și cum, după ghidul Ministerului Sănătății

Partea a III-a – Decizii și siguranță

• Tabelul mare: simptom → ce iei → când mergi la medic
• Interacțiuni periculoase frecvente
• Expirarea medicamentelor: ce spune studiul SLEP și ce e periculos
• Păstrarea fără frigider și pe ger: insulină, vaccinuri, siropuri
• Medicamente pentru animale, contrafăcute și „de pe internet”: de ce nu
• Pandemie: medicamentele și echipamentele care contează
• Fum, chimicale și radiații: ce rol au medicamentele
• Plante medicinale și remedii de casă: ce ajută și ce e periculos
• Dinții, ochii și urechile în criză

Partea a IV-a – Oameni cu nevoi speciale

• Boli cronice în criză (1): rezerva legală, hipertensiune, diabet
• Boli cronice în criză (2): tiroidă, astm, epilepsie, boli psihice, anticoagulante
• Sarcina și alăptarea în criză
• Vârstnicii și persoanele cu dizabilități; ochelari, proteze, aparate auditive

Partea a V-a – Articole noi: legislație, acces și situații grele

• Cu rețetă sau fără rețetă: ce poți cumpăra legal în România și cum te ajută farmacistul
• Când farmacia e închisă: cum obții medicamente după un dezastru
• Infecțiile frecvente când medicul e greu de găsit: ce faci, ce nu, când e obligatoriu
• Somnul, anxietatea și durerea care nu trece: medicamente cu risc în criză
• Rănile mai mari și arsurile: pansamente, materiale și îngrijirea zilnică acasă

Cum folosești cartea în practică

1. Citește acum, pe îndelete, articolele despre prospect și farmacia pentru un an. Fă-ți lista personalizată.
2. Cumpără treptat, în 2–3 luni, ca să nu-ți încarce bugetul. Începe cu medicamentele pentru febră, durere, diaree și alergii.
3. Notează pe o foaie (și în telefon) bolile cronice, alergiile și tratamentele fiecărui membru al familiei, cu greutatea copiilor actualizată.
4. Discută cu medicul de familie despre rezerva de medicamente cronice și despre ce faci dacă nu-l poți contacta.
5. Verifică trusa de două ori pe an (de exemplu la schimbarea orei, primăvara și toamna): expirări, stocuri, greutatea copiilor.

Ce NU face această carte

• Nu îți spune să iei antibiotice singur. Antibioticele se iau doar la recomandarea medicului; în criză, cere-i medicului un plan scris pentru situații precise.
• Nu dă doze pentru copii. Pentru copii folosești formele pediatrice (sirop, supozitoare, picături) cu doza calculată după greutate, conform prospectului și pediatrului.
• Nu înlocuiește tratamentul bolilor cronice. Te ajută să-l păstrezi neîntrerupt.

Cele mai importante 10 idei ale cărții, pe scurt

Dacă nu ai timp să citești toată cartea acum, reține aceste zece idei. Fiecare are în spate un articol întreg, dar împreună acoperă cea mai mare parte din ce poate merge prost cu medicamentele într-o criză.

1. Medicamentele cronice sunt prioritatea zero. Insulina, levotiroxina, antiepilepticele, medicamentele de inimă și tensiune nu pot lipsi. Rezerva lor contează mai mult decât orice altceva din trusă.
2. Memorează substanța activă, nu numele comercial. Așa eviți dublarea dozelor (paracetamol din două produse diferite) și găsești înlocuitori.
3. Doza maximă pe 24 de ore e mai importantă decât doza pe priză. Scrie-o pe cutie cu markerul.
4. Diareea se tratează în primul rând cu lichide și săruri de rehidratare. Nu cu antibiotice, nu cu loperamidă la copii.
5. Antihistaminicele nu opresc anafilaxia. Reacția alergică gravă înseamnă 112 și adrenalină, dacă e prescrisă.
6. Antibioticele nu sunt pentru automedicație. Discută acum cu medicul ce faci în situații precise, nu improviza atunci.
7. Pentru copii, doza se calculează după greutate și după produsul exact. Cântarul și seringa dozatoare fac parte din trusă.
8. Temperatura distruge medicamentele mai repede decât trece data de expirare. Căldura din mașină și înghețul din balcon sunt dușmani.
9. Iodura de potasiu se ia numai la cererea autorităților. Nu preventiv, nu „ca să fii sigur”.
10. Știi când să te oprești din tratat acasă. Semnele de alarmă din fiecare articol sunt la fel de importante ca dozele.

Trei situații reale și unde găsești răspunsul

1. Blackout de iarnă, la bloc, cu doi copii mici

Curentul lipsește de trei zile, caloriferele sunt reci, frigiderul nu merge, iar cel mic face febră. Ai nevoie de: tabelul „simptom → ce iei → când mergi la medic” (far-014), regulile pentru febra copilului (far-023), cum păstrezi siropurile și insulina fără frigider (far-017) și, foarte important, ce faci ca să nu te intoxici cu monoxid de carbon de la improvizațiile de încălzire (far-026).

2. Inundație la casă, la țară

Apa a intrat în casă, iar trusa de medicamente era în dulapul de jos. Citește ce se întâmplă cu medicamentele udate (far-016), cum tratezi rănile și pielea iritată de apă murdară (far-010), cum previi diareea și deshidratarea (far-006) și cum obții medicamentele cronice pierdute (far-102).

3. Pandemie cu izolare lungă

Farmaciile sunt deschise, dar cu cozi și lipsuri. Citește articolul despre pandemie (far-025), cel despre inventar și rotație (far-028), ce poți cumpăra fără rețetă și ce nu (far-101) și cum îngrijești somnul și anxietatea fără să ajungi la somnifere luate la întâmplare (far-104).

Mic dicționar al termenilor din carte

Cât de mult contează fiecare parte

Nu toate articolele sunt la fel de urgente. Graficul de mai jos arată ordinea în care îți recomandăm să le citești dacă pornești de la zero, în funcție de cât de des apar problemele și cât de grave pot deveni. E o ordine orientativă, nu un clasament științific.

Pentru cine e scrisă cartea

Am pornit de la o familie obișnuită din România: doi adulți, doi copii mici, poate un bunic în grijă, un buget limitat, un apartament la bloc sau o casă la țară. Nu ai pregătire medicală, dar vrei să nu fii luat prin surprindere. Dacă în familie e cineva cu o boală gravă (cancer în tratament, dializă, transplant, boli rare), cartea te ajută doar parțial: planul tău trebuie făcut împreună cu medicul specialist, iar articolele despre bolile cronice (far-018 și far-019) îți dau întrebările pe care să i le pui.

Ce e nou în această ediție

• Verificări de statut: am verificat în documentele publice ce se găsește fără rețetă în România. Concluzia practică: inhibitorul de pompă de protoni fără rețetă e pantoprazolul 20 mg (omeprazolul 20 mg e, la noi, cu prescripție), bilastina e de regulă pe rețetă, iar permetrina 5% pentru râie se face ca preparat magistral, tot pe rețetă. Detalii în far-101.
• Cinci articole noi: legislația și farmacistul, accesul la medicamente după dezastre, infecțiile fără antibiotice „de rezervă”, somnul și anxietatea, pansamentele și arsurile.
• Fiecare articol a fost extins cu exemple pas cu pas, greșeli frecvente, tabele și liste de bifat.
• Linii de sprijin emoțional verificate, în far-019.
• Hărți: centralele nucleare din jurul României, în far-013.

Ce nu s-a schimbat: nu dăm doze pentru copii (cu singura excepție a tabelului oficial al Ministerului Sănătății pentru iodura de potasiu), nu dăm scheme de antibiotice, iar instrucțiunile autorităților și prospectul cutiei tale au întotdeauna prioritate.