Boli cronice în criză (2): tiroidă, astm, epilepsie, boli psihice, anticoagulante

Tiroida

Hipotiroidia (levotiroxină: Euthyrox, Letrox și altele)

• Levotiroxina are un timp de înjumătățire lung (aproximativ o săptămână), deci câteva zile ratate nu sunt o urgență. Lipsa ei timp de săptămâni–luni duce treptat la oboseală, frig, constipație, umflături, depresie; la forme severe, la vârstnici, poate apărea comă mixedematoasă.
• Comprimatele solide, păstrate uscat, au o stabilitate bună – dar levotiroxina e sensibilă la umezeală, căldură și lumină; ține-o în blister.
• Ia-o dimineața, pe stomacul gol, cu apă, departe de fier, calciu, antiacide, cafea (vezi interacțiuni).
• Rezervă: 1–3 luni, discutată cu medicul; nu schimba singur doza.
• Sarcina crește nevoia de levotiroxină – anunță endocrinologul imediat ce afli de sarcină.

Hipertiroidia (tiamazol și altele)

Oprirea bruscă poate duce la recădere și, rar, la „furtună tiroidiană” (febră, puls foarte rapid, agitație) – urgență. Rezervă și plan cu medicul. Iodura de potasiu în caz de accident nuclear necesită discuție prealabilă cu endocrinologul.

Astmul

Fumul de incendii, praful de moloz, mucegaiul după inundații, frigul, virozele și stresul agravează astmul. Fiecare astmatic are nevoie de:

Criza de astm – semne de urgență (112)

• Nu poate vorbi în propoziții întregi; respiră foarte repede; folosește mușchii gâtului; tiraj la copil.
• Buze sau unghii vinete; somnolență, confuzie.
• Inhalatorul de salvare nu ajută sau efectul durează foarte puțin.

Până sosește ajutorul: așază persoana în șezut, calmeaz-o, folosește inhalatorul de salvare conform planului de acțiune primit de la medic, prin cameră de inhalare.

Epilepsia

• Nu opri și nu reduce niciodată singur antiepilepticele: oprirea bruscă poate declanșa crize repetate și status epilepticus (criză prelungită) – urgență vitală.
• Rezervă cât mai mare, discutată cu neurologul; cere numele generic – în criză s-ar putea să găsești doar alt producător. Schimbarea producătorului la unele antiepileptice trebuie făcută cu atenție – întreabă medicul.
• Declanșatori în criză: lipsa somnului, stresul, alcoolul, febra, deshidratarea, dozele uitate. Folosește o alarmă pentru medicamente și protejează somnul.
• Dacă neurologul a prescris un medicament de salvare pentru crize prelungite (de exemplu forme bucale/nazale/rectale), familia trebuie să știe exact când și cum se folosește.
• Unele antiepileptice interacționează cu contraceptivele, cu anticoagulantele, cu unele antibiotice – medicul și farmacistul trebuie să știe tot.

Prim ajutor în criza convulsivă

1. Păstrează-ți calmul, notează ora.
2. Îndepărtează obiectele periculoase; pune ceva moale sub cap.
3. Nu-l ține imobilizat, nu-i băga nimic în gură.
4. După ce mișcările încetează, așază-l în poziție laterală de siguranță; verifică respirația.
5. Sună la 112 dacă: criza durează peste 5 minute, urmează o a doua fără ca omul să-și revină, e prima criză, s-a rănit, e în apă, e gravidă, nu respiră normal după.

Bolile psihice

Crizele afectează puternic sănătatea mintală a tuturor, iar persoanele cu tulburări psihice preexistente sunt mai vulnerabile la recădere.

• Nu opri brusc antidepresivele (ISRS, IRSN – ex. paroxetină, venlafaxină): apare sindromul de discontinuare (amețeli, „șocuri electrice”, iritabilitate, insomnie, greață) și riscul de recădere.
• Antipsihoticele și stabilizatorii de dispoziție (litiu, valproat, lamotrigină etc.): oprirea poate duce la recădere psihotică sau maniacală. Litiul are nevoie de hidratare constantă – deshidratarea și AINS îl fac toxic.
• Benzodiazepinele (alprazolam, diazepam, lorazepam etc.), luate de mult timp: oprirea bruscă poate provoca sevraj sever, inclusiv convulsii. Rezervă și plan de reducere doar cu medicul. Nu le împrumuta și nu le combina cu alcool sau opioide.
• Tratamente pentru dependențe (de exemplu terapie de substituție): discută cu centrul de tratament ce se întâmplă în situații de urgență.
• Rezerva pentru medicamentele psihiatrice se face, ca pentru celelalte, legal, cu medicul psihiatru; unele sunt sub regim special de prescriere.
• Semne de alarmă la o persoană din casă: vorbește despre moarte sau sinucidere, își ia rămas-bun, nu doarme zile la rând, are idei neobișnuite, aude voci, devine agresiv – sună la 112. În România există și linii de sprijin emoțional, gratuite: TelVerde Antisuicid 0800 801 200, DepreHUB 0374 456 420 (sprijin emoțional), Telefonul Copilului 116 111 pentru copii, tineri și părinți. Notează-le pe hârtie – programul și numerele se pot schimba. În pericol imediat: 112.

Anticoagulantele

Antivitamine K: acenocumarol (Sintrom, Trombostop), warfarină

• Necesită monitorizarea INR. În criză, laboratoarele pot fi inaccesibile. Discută cu medicul despre un aparat portabil de măsurare a INR-ului (coagulometru) dacă ești pe tratament de lungă durată și despre ce faci dacă nu poți face analiza.
• INR-ul este influențat de: antibiotice, antifungice, paracetamol regulat, alcool, febră, diaree, schimbări de alimentație (vitamina K din verdețuri) – exact ce se schimbă în criză.
• Semne de supra-anticoagulare: sângerări la gingii și nas care nu se opresc, vânătăi mari fără lovitură, urină roșie sau maro, scaun negru, sânge în vărsături, durere de cap bruscă și puternică – medic urgent / 112.
• Rezervă de comprimate, păstrate uscat; notează schema (adesea doze diferite în zile diferite) pe hârtie.

Anticoagulantele orale directe (apixaban, rivaroxaban, dabigatran, edoxaban)

• Nu necesită INR, dar efectul dispare repede dacă omiți dozele – riscul de AVC/embolie crește în câteva zile. Rezervă și aderență strictă.
• Dabigatranul e sensibil la umezeală – se păstrează doar în ambalajul original, nu în cutii de pastile.
• Funcția renală contează (deshidratarea crește nivelul unora).

Pentru toți cei pe anticoagulante

• Durere/febră: paracetamol, nu ibuprofen, naproxen sau aspirină.
• Card/brățară sau notă în portofel: „Iau anticoagulant – [nume]”. În caz de traumatism, salvatorii trebuie să știe.
• Orice lovitură la cap = medic, chiar dacă pare ușoară (risc de sângerare cerebrală întârziată).
• Compresie mai lungă pe orice rană (10–15 minute).

Antiagregantele (aspirină în doză mică, clopidogrel, ticagrelor)

După un stent coronarian, oprirea antiagregantelor poate provoca tromboza stentului și infarct. Nu le opri fără cardiolog. Rezervă ca la orice medicament cronic.

Tehnica inhalatorului: greșelile care fac medicamentul inutil

Studiile arată că o mare parte dintre pacienți folosesc greșit inhalatoarele, iar medicamentul ajunge în gură, nu în plămâni. În criză, când nu ai inhalatoare în plus, fiecare puf contează.

1. Agită inhalatorul (la cele cu aerosol). Scoate capacul și verifică piesa bucală (să nu aibă murdărie, insecte, monede).
2. Expiră complet, departe de inhalator.
3. Cu camera de inhalare: pune inhalatorul în cameră, buzele strâns pe piesa bucală, apasă o dată, apoi respiră lent și adânc sau de câteva ori normal (la copii, cu mască).
4. Fără cameră: buzele pe piesa bucală, începe să inspiri lent și apasă în același timp, continuă inspirul lent și adânc.
5. Ține respirația aproximativ 10 secunde sau cât poți confortabil.
6. Dacă trebuie al doilea puf, așteaptă aproximativ 30–60 de secunde și repetă.
7. După inhalatorul cu corticoid: clătește gura cu apă și scuip-o (previne ciupercile în gură).

Inhalatoarele cu pulbere (care nu se agită și nu „pufăie”) se folosesc diferit: inspiri rapid și puternic. Cere-i medicului sau farmacistului să-ți arate tehnica pentru dispozitivul tău.

BPOC și oxigenul la domiciliu în blackout

Persoanele cu BPOC sau alte boli pulmonare severe care folosesc concentrator de oxigen la domiciliu sunt printre cele mai vulnerabile într-un blackout: concentratorul funcționează pe curent.

• Cere furnizorului de oxigen informații despre butelii de rezervă și cât țin la debitul tău.
• Află dacă concentratorul are baterie sau poate funcționa pe invertor/generator și cât consumă (vezi cartea Blackout, EMP și energie).
• Anunță furnizorul de electricitate și primăria că în locuință e o persoană dependentă de echipamente medicale – în unele situații există liste de prioritate.
• Butelia de oxigen nu se ține lângă flacără, sobă, țigară, lumânare. Oxigenul întreține arderea violent.
• Ai plan de mers la spital dacă oxigenul se termină și respirația se agravează.

Corticoizii luați de mult timp: cardul de urgență

Persoanele care iau zilnic corticoizi (de exemplu prednison) de mai multe săptămâni sau luni, sau cele cu insuficiență suprarenală, pot face o criză gravă (scăderea tensiunii, vărsături, confuzie) dacă opresc brusc tratamentul sau dacă au o boală acută, o operație, o accidentare. Endocrinologul sau medicul curant îți poate da:

Boala Parkinson, demența, alte boli neurologice

În boala Parkinson, dozele trebuie luate la ore fixe; întârzierile sau omisiunile produc rigiditate, căderi, greutate la înghițire. Oprirea bruscă a levodopei poate provoca o stare gravă, cu febră și rigiditate. Rezervă, alarme și o listă clară pentru cine îl îngrijește. Persoanele cu demență pot uita dozele sau le pot lua de două ori – folosește organizator de pastile și un singur adult responsabil. Vezi și vârstnicii și persoanele cu dizabilități.

Anticoagulantele: ce faci la o rană sau o lovitură

Cei care iau acenocumarol sau warfarină au nevoie de controlul INR. În criză, schimbarea alimentației (mai puține legume verzi, de exemplu) și antibioticele pot modifica mult INR-ul. Discută cu medicul ce faci dacă nu poți face analiza.

Sănătatea mintală: medicamentele și rutina

Pentru persoanele cu depresie, tulburare bipolară, schizofrenie sau anxietate severă, criza e un factor de risc pentru recădere. Medicamentele se continuă, rezerva se discută cu psihiatrul, iar rutina (somn, mese, mișcare, contact cu oameni) contează la fel de mult. Litiul are nevoie de atenție specială: deshidratarea (diaree, caniculă) și unele medicamente (ibuprofen, unele diuretice și medicamente de tensiune) îi pot crește nivelul până la intoxicație – tremor puternic, vărsături, confuzie înseamnă medic. Despre somn, anxietate și somnifere în criză, vezi far-104.