Când farmacia e închisă: cum obții medicamente după un dezastru

Primele zile după un dezastru: la ce să te aștepți

După un cutremur mare, o inundație extinsă sau un blackout de mai multe zile, multe farmacii se închid: nu au curent pentru sistemul informatic și pentru frigidere, personalul nu poate ajunge, clădirea e avariată sau aprovizionarea s-a oprit. Cabinetele medicilor de familie pot fi închise sau copleșite. În același timp, multă lume a pierdut medicamente (rămase în casă, distruse, uitate la evacuare).

Experiența altor țări după dezastre arată că, de obicei, în câteva zile se organizează puncte medicale, farmacii mobile sau deschise prin rotație și distribuții de medicamente esențiale. Dar primele 72 de ore – uneori mai mult – le acoperi din ce ai. De aceea rezerva ta e prima linie (vezi farmacia pentru un an și trusa de evacuare). Acest articol se ocupă de ce faci când rezerva nu ajunge.

Ordinea în care cauți ajutor

1. Rezerva proprie – trusa casei, plicul personal din rucsac, mini-trusa de la serviciu sau din mașină.
2. Farmaciile deschise – întreabă la radio, la primărie, la punctele de informare; caută farmaciile cu program non-stop sau de gardă.
3. Medicul de familie – prin telefon, dacă cabinetul nu e deschis; poate emite rețetă electronică și te poate îndruma.
4. Punctele medicale organizate de autorități – DSU/ISU, DSP, Crucea Roșie, spitalele de campanie – în zonele afectate.
5. Spitalul / unitatea de primiri urgențe – pentru medicamente vitale care lipsesc (insulină, antiepileptice, anticoagulante) sau pentru o problemă acută.
6. 112 – pentru o urgență medicală, nu pentru a cere rețete.

Dacă ai pierdut medicamentele cronice

Prioritatea e să nu întrerupi tratamentele care nu se pot opri brusc (insulina, antiepilepticele, medicamentele pentru inimă, corticoizii, unele medicamente psihiatrice – vezi far-018 și far-019).

Rețeta electronică și cardul de sănătate

În România, majoritatea rețetelor sunt electronice: rețeta e înregistrată în sistemul informatic, iar farmacia o eliberează pe baza datelor tale. În criză, asta are avantaje și dezavantaje:

• Avantaj: dacă ai pierdut hârtia, rețeta există în sistem; medicul poate vedea ce ți s-a prescris anterior.
• Dezavantaj: fără curent și internet, farmacia sau cabinetul pot să nu acceseze sistemul. Există proceduri pentru situații în care sistemul nu funcționează, dar e mai lent.
• Ce faci acum: păstrează cardul de sănătate și actul de identitate în documentele de evacuare; fă poze la rețete și la lista de medicamente; cere-i medicului o scrisoare medicală actualizată, pe hârtie.

Rețeta electronică, pe înțeles

Rețeta electronică pe care o primești pe hârtie (sau ca poză) e copia unei înregistrări din sistemul casei de asigurări. Pe ea găsești:

• Rețetele au un termen în care trebuie ridicate de la farmacie; întrebi medicul sau farmacistul cât e pentru rețeta ta și nu o lași pentru ultima zi.
• Dacă farmacia nu are tot, poate elibera o parte; întrebi cum ridici restul (la aceeași farmacie sau la alta).
• Fără curent și internet, unele farmacii pot elibera după proceduri speciale, cu înregistrare ulterioară, altele nu. Mergi întâi la farmaciile care au generator sau sunt în zone cu curent.
• Păstrează poza fiecărei rețete în telefon și o copie printată în dosarul de documente.

Consultația la distanță

Consultațiile prin telefon sau video (teleconsultații) sunt folosite în România de la pandemia din 2020, în condițiile stabilite de reglementările în vigoare. În criză, un telefon la medicul de familie poate rezolva mult: îți poate prelungi un tratament cronic, te poate îndruma la locul potrivit sau îți poate spune ce faci până ajungi la el.

Cum găsești o farmacie deschisă

• Farmaciile au de obicei afișat pe ușă programul și lista farmaciilor de gardă sau non-stop din zonă – fotografiază-l din timp pentru cartierul tău.
• Primăria, radioul local și comunicatele autorităților anunță în crize punctele care funcționează.
• Farmaciile din spitale funcționează pentru pacienții spitalului; pentru populație, întreabă dacă s-au organizat puncte speciale.
• După un blackout, farmaciile cu generator sau din zone cu curent se redeschid primele – de obicei în centrele comerciale mari sau lângă spitale.
• Când ajungi la farmacie, e posibil să fie coadă și limite pe client: ai lista pregătită, în ordinea priorităților.

Farmacia de gardă și farmacia non-stop

În orașele mari există farmacii deschise non-stop; în orașele mici și la sate, de obicei câte o farmacie asigură serviciul de gardă pe rând, noaptea, în weekend și de sărbători. Programul se stabilește la nivel local, iar farmaciile afișează de regulă la intrare unde găsești cea mai apropiată farmacie deschisă.

1. Acum, în vremuri normale: fotografiezi afișul de gardă de la farmacia din cartier sau din comună și notezi pe hârtie două farmacii non-stop din orașul tău sau din cel mai apropiat oraș.
2. Noaptea: multe farmacii non-stop servesc pe la un ghișeu mic, cu sonerie. Ai lista pregătită și banii în mână; coada e scurtă doar dacă știi ce ceri.
3. În criză: afișele obișnuite nu mai sunt valabile. Ascultă radioul local, întreabă la primărie, la punctul ISU/DSU sau la spital ce farmacii funcționează.
4. La sat: farmacia sau oficina farmaceutică poate avea program redus; întrebi medicul de familie sau primăria dacă se organizează un transport comun la oraș.

Când medicamentul tău lipsește: înlocuitori

În crize de aprovizionare (pandemie, război, colaps economic), unele medicamente dispar temporar. ANMDMR publică liste cu medicamentele care au discontinuități raportate. Ce poți face:

Ce faci când se termină un medicament esențial: plan pe zile

„Esențial” înseamnă un medicament fără de care starea omului se poate agrava grav în zile: insulina, antiepilepticele, anticoagulantele, medicamentele pentru inimă, corticoizii luați de mult, unele medicamente psihiatrice, inhalatoarele de astm, hormonii tiroidieni la cei fără tiroidă.

Varianta scurtă, de printat, e fișa rapidă ți se termină un medicament esențial.

Ajutoarele medicale: cum funcționează distribuțiile

După dezastre mari, Crucea Roșie Română, alte organizații umanitare și autoritățile distribuie truse de igienă, de prim ajutor și, uneori, medicamente esențiale prin puncte medicale. Ce trebuie să știi:

• Medicamentele cu rețetă se eliberează de obicei prin personal medical, după un consult, nu „la grămadă”.
• Spune clar de ce ai nevoie, cu substanța activă și doza – la cozi lungi, informația precisă te ajută să fii servit corect.
• Primești posibil medicamente cu prospect în altă limbă – vezi cum citești un prospect.
• Nu lua mai mult decât ai nevoie: și alții așteaptă.
• Dacă cineva din familie are nevoi speciale (insulină, oxigen, dializă), spune-o la punctul de informare de la început.

Scenarii concrete

Cutremur, bloc avariat, nu ai voie să intri

Ai ieșit doar cu rucsacul. Ai în plicul personal 7 zile de medicamente cronice. Ce faci: în primele zile, iei din plic; în ziua 2–3, suni medicul de familie sau mergi la punctul medical organizat pentru sinistrați; ceri o rețetă nouă; nu aștepți ziua 7.

Inundație, casa sub apă, medicamentele distruse

Tot ce a fost atins de apa de inundație se aruncă (vezi far-016). Mergi cu lista la punctul medical sau la farmacia cea mai apropiată deschisă; dacă ai bolnavi cronici care nu pot întrerupe tratamentul, anunți asta din prima zi la punctul de informare.

Blackout de o săptămână, iarna

Farmaciile din cartier sunt închise. Caută farmacii deschise în zonele cu curent sau lângă spitale. Insulina din frigider o muți conform far-017. Telefonul îl ții încărcat pentru legătura cu medicul.

Refugiu în altă țară

Cu lista medicamentelor (substanțe active, doze) și, ideal, o scrisoare medicală în engleză, te prezinți la un medic sau o farmacie din țara gazdă. Multe țări europene au organizat, pentru refugiații din Ucraina, acces rapid la medicamente cronice; regulile diferă și se schimbă.

Ce pregătești acum ca să nu ai nevoie de acest articol

Pregătirea specifică pentru bolnavii care depind de spital

Unele tratamente nu se pot face acasă și nu se pot stoca: dializa, chimioterapia, transfuziile regulate, unele tratamente injectabile în spital. Pentru acești pacienți, planul de criză se face cu centrul care îi tratează:

Pacienții cu dializă, de exemplu, primesc în multe țări un plan de dietă de urgență pentru câteva zile fără dializă, care limitează potasiul, sarea și lichidele. Întreabă nefrologul dacă există un astfel de plan pentru tine.

Banii și medicamentele în criză

Într-un blackout, cardurile și plata electronică pot să nu funcționeze. Unele farmacii pot primi doar numerar, altele nimic. Ține acasă o sumă mică în numerar, în bancnote mici, destinată medicamentelor. Într-un colaps economic, prețurile medicamentelor importate pot crește brusc – de aceea stocul construit din timp e și o protecție financiară (vezi far-028 și cartea Colaps economic).

Greșeli frecvente când farmacia e închisă

• Aștepți să termini complet medicamentul cronic înainte să cauți altul.
• Pleci la evacuare fără lista de medicamente, „că le știu pe de rost”.
• Cauți medicamente pe grupuri de vecini sau pe internet în loc să suni medicul.
• Mergi la urgențe pentru o rețetă de rutină în prima zi a unui dezastru, când urgențele sunt pline de răniți – încearcă întâi medicul de familie și punctele organizate.
• Nu spui la punctul de adăpost că ai un bolnav cronic care depinde de un medicament.
• Cumperi în panică tot ce găsești, nu ce îți trebuie.

Rolul vecinilor și al comunității

În primele zile după un dezastru, comunitatea face diferența. O listă pe scara blocului sau în sat cu: cine are pregătire medicală (asistentă, medic, farmacist), cine are mașină, cine are bolnavi care depind de medicamente sau echipamente, cine poate merge după medicamente pentru vârstnicii singuri. Nimeni nu dă medicamente cu rețetă altuia, dar oamenii se pot ajuta să ajungă la medic, la farmacie sau la punctul medical. Vezi și cartea Colaps economic, comunitate și securitate.

Scor de prioritate orientativ, de la 1 la 10.

Copiii și medicamentele lor după un dezastru

Formele pediatrice (siropuri, supozitoare, picături) dispar printre primele din farmacii în crize, pentru că sunt mai puține și se consumă repede. Dacă stocul tău s-a pierdut, la punctul medical sau la farmacie spune vârsta și greutatea exactă a copilului și ce produs folosea. Dacă primești altă formă sau altă concentrație, cere ca doza să-ți fie scrisă pe cutie de farmacist sau de medic – nu o calcula din memorie după produsul vechi. Pentru copiii cu boli cronice (astm, epilepsie, diabet), anunță situația din prima zi.