Copiii și medicamentele: forme pediatrice, siguranță, intoxicații

Regula acestei cărți: nicio doză pediatrică în cifre

Pentru copii, doza aproape oricărui medicament se calculează după greutate (și uneori după vârstă), iar produsele au concentrații foarte diferite: același paracetamol sau ibuprofen există ca sirop în mai multe concentrații, ca supozitoare de mai multe mărimi, ca picături. Erorile de dozare sunt una dintre cele mai frecvente cauze de intoxicații la copii. De aceea nu dăm cifre: tu folosești prospectul produsului exact pe care îl ai, greutatea actuală a copilului și sfatul pediatrului sau al farmacistului.

Cântarul face parte din trusă

Copiii mici cresc repede: un copil de 2 ani poate câștiga 2–3 kg într-un an. O doză calculată pentru greutatea de anul trecut poate fi prea mică. Dacă nu ai cântar pentru copii: cântărește-te cu copilul în brațe, apoi fără, și scade.

Formele pediatrice din trusă

Cum dai corect un medicament unui copil

1. Verifică: numele, concentrația, data expirării, data deschiderii flaconului.
2. Calculează doza după greutate din prospect sau de pe foaia de la pediatru – și verifică a doua oară (ideal, al doilea adult verifică).
3. Folosește doar seringa sau măsura din cutia respectivă; niciodată linguri de bucătărie.
4. Agită suspensiile înainte.
5. La sugari: seringa în colțul gurii, spre obraz, încet, nu spre fundul gâtului.
6. Notează imediat ora și doza pe fișa de tratament (o foaie pe frigider).
7. Pune flaconul imediat la loc, închis, sus.

Spray nazal, picături și inhalator cu spacer la copil

Formele care nu se înghit au și ele o tehnică. Le exersezi cu copilul cât e sănătos, ca joc, ca să nu se sperie când e bolnav.

Inhalatorul cu cameră de inhalare și mască

1. Agiți inhalatorul, îl fixezi în cameră.
2. Copilul în brațe, ridicat; masca etanș pe nas și gură.
3. Apeși o dată; lași copilul să respire liniștit câteva respirații prin mască (valva se mișcă).
4. Al doilea puf, dacă e prescris: agiți din nou și repeți.
5. După corticoid inhalat: ștergi fața și îi dai apă.

Un copil care plânge tare inhalează puțin medicament; îl liniștești întâi, dacă situația permite. Camera se spală periodic cu apă și puțin detergent și se lasă să se usuce la aer, fără ștergere.

Spray-ul nazal

Nasul curățat întâi (ser fiziologic, aspirator); capul drept, nu dat pe spate; vârful îndreptat spre exterior, spre ureche; un puf, inspirație ușoară. Doar concentrația pentru vârsta copilului; decongestionantele la sugari numai la indicația medicului.

Picăturile de ochi și de urechi

Ochi: pleoapa de jos trasă ușor, picătura în „buzunar”, fără să atingi ochiul. Urechi: flaconul încălzit în palmă, copilul culcat pe o parte, rămâne așa un minut; picături în ureche doar la recomandarea medicului.

Intoxicațiile accidentale

Copiii mici explorează cu gura. În criză, cu rutina dată peste cap, case aglomerate, medicamente scoase din dulap și puse „la îndemână”, riscul crește mult. Cele mai periculoase pentru copii, chiar în cantități mici, sunt: fierul, medicamentele pentru inimă și tensiune, antidepresivele, antidiabeticele orale, opioidele, paracetamolul în cantități mari, plasturii cu medicamente, uleiurile esențiale, bateriile tip pastilă, detergenții în capsule, petrolul lampant și antigelul.

Prevenire

Dacă un copil a înghițit ceva

1. Îndepărtează ce mai are în gură. Nu provoca vărsături, nu da lapte, sare sau ulei.
2. Sună la 112 – chiar dacă pare bine (paracetamol, fier, unele medicamente pentru inimă dau simptome târziu). Spune ce, cât (aproximativ), când, vârsta și greutatea.
3. Ia cu tine ambalajul.
4. Dacă e inconștient și respiră: poziție laterală de siguranță; dacă nu respiră: resuscitare, conform instrucțiunilor dispecerului.

Febra la copil: ce contează cu adevărat

• Cum arată copilul e mai important decât cifra de pe termometru. Un copil care se joacă și bea cu 39°C e mai puțin îngrijorător decât unul moale, apatic, cu 38°C.
• Scopul medicamentului e confortul, nu temperatura normală. Nu trezi copilul din somn ca să-i dai antitermic.
• Nu împacheta copilul febril în pături; nu folosi frecții cu alcool sau oțet (alcoolul se absoarbe prin piele, iar răcirea bruscă provoacă frisoane).
• Lichide multe, des; alăptare la cerere.
• Convulsiile febrile (la 6 luni – 5 ani) sunt înspăimântătoare dar de obicei benigne: pune copilul pe o parte, nu-i băga nimic în gură, notează durata, sună la 112 (mai ales la prima convulsie sau dacă durează peste 5 minute).

Semnele de urgență la copil (112)

Trusa copilului (separată)

Cum pregătești, împreună cu pediatrul, „fișa de doze” a copiilor

Această carte nu dă doze pentru copii, și asta e intenționat: doza depinde de greutatea exactă, de produsul exact (concentrația siropului sau a supozitorului) și de vârsta copilului, iar o greșeală de calcul la un copil mic poate fi gravă. Soluția practică pentru criză este ca pediatrul să-ți scrie dozele acum, pentru produsele exacte pe care le ai în casă.

1. Cântărește copilul acasă, cu același cântar, și notează greutatea și data.
2. Du la pediatru (sau fotografiază) cutiile exacte din trusa copilului: antitermice, antihistaminic, SRO, laxativ, antiseptic.
3. Cere-i să-ți scrie pe o foaie, pentru fiecare produs: cât, de câte ori pe zi, intervalul minim, maximul pe zi, câte zile fără consult.
4. Lipește foaia în capacul trusei copilului, în folie de plastic, și fotografiaz-o.
5. Refă fișa la fiecare 6 luni sau când greutatea copilului se schimbă semnificativ, ori când schimbi produsul.

Greșeli reale de dozare la copii și cum le eviți

Cum dai medicamentul unui copil care refuză

• Seringa se pune pe partea interioară a obrazului, nu în fundul gâtului; dai încet, în porții mici, ca să aibă timp să înghită.
• Poți amesteca medicamentul cu o cantitate mică de mâncare sau băutură (o linguriță de piure sau iaurt), doar dacă prospectul permite și doar dacă știi că o mănâncă pe toată. Nu în biberonul întreg.
• Nu spune că e bomboană. Copilul va căuta „bomboanele” mai târziu.
• Dacă vomită imediat după (în primele minute), întreabă medicul sau citește prospectul dacă se repetă doza; nu repeta din proprie inițiativă.
• La copiii care vomită, supozitorul antitermic e o alternativă bună.

Siguranța acasă în criză: casa nouă e plină de pericole

În adăposturi, la rude sau după evacuare, copiii mici ajung în locuri care nu sunt „asigurate”: genți cu medicamente pe jos, pastile pe noptiere, lichide de curățenie în sticle de apă. Intoxicațiile accidentale cresc în astfel de perioade.

Medicamentele copiilor în trusa de evacuare

Fiecare copil are în rucsacul familiei: fișa de doze scrisă de pediatru, antitermicul (sirop și supozitoare), SRO, seringile dozatoare, ser fiziologic, antihistaminicul pediatric, plasturi pentru copii, cremă pentru zona scutecului, medicamentele lui cronice (dacă are), carnetul de vaccinări (sau poză). Vezi trusa de evacuare și cartea Copiii mici în criză.

Intoxicațiile accidentale: cele mai periculoase produse pentru copiii mici

Unele medicamente pentru adulți pot fi foarte periculoase pentru un copil mic chiar și în cantități mici (unul sau două comprimate). Exemple din literatura de toxicologie pediatrică: unele medicamente pentru inimă și tensiune (de exemplu blocantele de calciu și beta-blocantele), antidiabeticele orale (sulfonilureice), opioidele (inclusiv tramadolul și codeina), antidepresivele triciclice, unele medicamente pentru tiroidă, comprimatele de fier, plasturii cu medicamente (inclusiv cei pentru durere), picăturile pentru nas cu decongestionant, uleiul de camfor și uleiurile esențiale, lichidul pentru țigaretele electronice.

Depozitarea medicamentelor într-o casă cu copii mici

1. Toate medicamentele, inclusiv vitaminele și cremele, într-o cutie cu încuietoare sau într-un dulap sus, închis.
2. Medicamentele zilnice ale adulților nu stau pe masă, pe noptieră sau în poșetă; le scoți la ora dozei și le pui la loc imediat.
3. Musafirii și bunicii își țin bagajul cu medicamente departe de copii.
4. Nu lua medicamente în fața copiilor mici; copiii imită.
5. Ambalajele cu închidere de siguranță se închid complet după fiecare folosire.
6. Medicamentele expirate și neutilizate nu rămân prin casă.

Febra la copil: greșelile de evitat

• Trezirea copilului din somn doar ca să-i dai antitermic: dacă doarme liniștit, lasă-l să doarmă.
• Înfășurarea copilului cu febră în multe pături „ca să transpire”.
• Frecțiile cu alcool, oțet sau țuică.
• Băile cu apă rece.
• Antitermicul dat „preventiv” înainte de vaccin, fără recomandarea pediatrului.
• Concentrarea pe cifra de pe termometru, nu pe starea copilului (dacă bea, dacă urinează, dacă e responsiv).

Detalii despre febra copilului și semnele de urgență sunt mai sus și în cartea Copiii mici în criză.