Nas, gât și tuse: decongestionante, ser fiziologic, spray-uri

Răceala: boala pe care o vei avea cel mai des

Răceala (rinofaringita virală) e cea mai frecventă boală. Nu are tratament care s-o vindece – trece singură în 7–10 zile (tusea poate rămâne 2–3 săptămâni). Antibioticele nu ajută la răceală, nici la gripă, pentru că sunt viroze. Medicamentele de mai jos doar ameliorează simptomele, ca să poți dormi, mânca și funcționa.

Fișa: Ser fiziologic și apă de mare

Ce găsești: ser fiziologic (clorură de sodiu 0,9%) în fiole unidoză de 5 ml, spray-uri cu apă de mare izotonă sau hipertonă (ex. Sterimar, Physiomer, Humer și altele).

• Pentru ce: curăță secrețiile și polenul, umezește mucoasa uscată (iarna, la încălzire, la fum).
• Doza: de câte ori e nevoie, de mai multe ori pe zi. Fără limită practică.
• Siguranță: foarte sigur, inclusiv în sarcină și la sugari (cu forme special făcute pentru ei).
• Hiperton (mai sărat): desfundă mai bine, dar poate ustura.
• La sugari: câteva picături în fiecare nară, apoi aspirator nazal. E de departe cel mai util lucru pentru un sugar răcit, care nu poate respira pe nas și nu poate suge.

Soluție salină de urgență

Dacă rămâi fără: 1 linguriță rasă (aproximativ 5 g) de sare fără iod și fără antiaglomerant la 500 ml apă fiartă și răcită (rezultă aproximativ 0,9%). Prepar-o zilnic, într-un recipient curat; nu folosi apă nefiartă (risc de infecții grave la spălături nazale). Pentru sugari, preferă fiolele sterile din farmacie.

Fișa: Decongestionante nazale (xilometazolină, oximetazolină)

Denumiri uzuale: xilometazolină – Olynth, Bixtonim, Otrivin și generice; oximetazolină – Nasivin, Afrin și altele. Există concentrații pentru adulți și concentrații mai mici pentru copii.

Decongestionantele orale (pastile, plicuri de răceală)

Produsele cu pseudoefedrină sau fenilefrină (de obicei combinate cu paracetamol/ibuprofen) cresc tensiunea și pulsul, pot da insomnie și palpitații. Nu le lua dacă ai hipertensiune, boli de inimă, glaucom, hipertiroidie, prostată mărită sau iei antidepresive. Agenția Europeană a Medicamentului a evaluat riscurile rare, dar grave, ale pseudoefedrinei (sindroame vasculare cerebrale) și a stabilit restricții suplimentare. Pentru o familie, sprayurile nazale cu durată scurtă și serul fiziologic sunt mai sigure.

Durerea de gât

Majoritatea durerilor de gât sunt virale și trec în 5–7 zile. Opțiuni fără rețetă:

Tusea

• Tusea virală durează adesea 2–3 săptămâni. Ea ajută la curățarea căilor respiratorii.
• Miere (adulți și copii peste 1 an) – are dovezi modeste, dar reale, pentru tusea nocturnă.
• Aer umed, lichide calde, ridicarea capului în somn.
• Siropurile de tuse au eficacitate modestă. Siropurile antitusive și combinațiile de răceală nu se dau copiilor mici fără pediatru (s-au raportat reacții grave). Produsele cu codeină sunt cu rețetă și interzise copiilor sub 12 ani.
• Mucoliticele (acetilcisteină, ambroxol, bromhexin) – folosite pe scară largă în România; dovezile de eficacitate sunt limitate. Acetilcisteina e contraindicată copiilor sub 2 ani.

Tusea care înseamnă medic

• Respirație rapidă, tiraj (pielea dintre coaste se trage la inspir), buze vinete, șuierat, la orice vârstă.
• Tuse cu febră mare peste 3 zile, durere în piept, spută cu sânge.
• Tuse lătrătoare cu stridor (zgomot la inspir) la copil – laringită; aer rece/umed poate ajuta temporar, dar cere sfat medical.
• Tuse în chinte, după care copilul „trage aer” cu șuierat sau vomită – posibil tuse convulsivă.
• Tuse peste 3 săptămâni, transpirații nocturne, scădere în greutate – trebuie exclusă tuberculoza.

Urechea

Durerea de ureche la copil, după o răceală, e frecventă. Paracetamol sau ibuprofen pediatric pentru durere; multe otite trec singure în 2–3 zile. Medic dacă: sugar sub 6 luni, febră mare, secreție (puroi) din ureche, umflătură/durere în spatele urechii, durere peste 48 de ore. Nu pune nimic în ureche (ulei, usturoi, picături) dacă e posibil ca timpanul să fie perforat (curge lichid).

Răceală, gripă, COVID sau altceva? Orientare rapidă

Nu poți face diagnosticul acasă, dar poți recunoaște tiparele. Contează pentru că unele boli au tratament specific (de exemplu antivirale pentru gripă la persoanele cu risc, prescrise de medic în primele zile) și pentru că unele trebuie izolate mai strict.

Tehnica spălăturii nazale, corect

Spălăturile nazale sunt cel mai util „medicament” pentru nas, la orice vârstă, și aproape fără riscuri dacă respecți igiena.

1. Spală-te pe mâini. Folosește ser fiziologic steril (fiole, spray) sau soluție preparată cu apă fiartă și răcită.
2. Adult: aplecat deasupra chiuvetei, capul ușor într-o parte; introdu soluția în nara de sus, respiră pe gură; soluția iese pe nara de jos.
3. Suflă-ți nasul ușor, câte o nară, nu ambele deodată (presiunea poate împinge secreții în urechi).
4. Copii mici: culcat pe o parte, câteva picături sau o fiolă în nara de sus, apoi ridicat și ajutat să elimine; la sugari, aspiratorul nazal după ser.
5. Curăță dispozitivul (pară, sticlă de spălare) după fiecare folosire și lasă-l să se usuce. Nu-l folosiți în comun.
6. Repetă de 2–4 ori pe zi sau înainte de masă și de somn la copii (respiră mai ușor când mănâncă și dorm).

Spray-ul nazal: tehnica corectă

Multe spray-uri „nu merg” doar pentru că lichidul ajunge pe peretele dintre nări sau în gât. Tehnica de mai jos e valabilă pentru decongestionante, spray-uri cu corticoid prescrise și apă de mare.

1. Sufli nasul ușor sau faci întâi spălătura cu ser.
2. Agiți flaconul dacă prospectul cere; la primul uz îl „amorsezi” cu câteva pufuri în aer.
3. Capul drept sau ușor aplecat în față. Nu pe spate: lichidul se scurge în gât.
4. Cu mâna dreaptă pentru nara stângă (și invers), introduci doar vârful și îl îndrepți spre exterior, spre ureche, nu spre peretele dintre nări.
5. Apeși o dată și inspiri ușor pe nas. Nu adulmeci puternic.
6. Ștergi vârful, pui capacul. Fiecare cu flaconul lui.

Pentru copii, vezi fișa rapidă tehnica la copil.

Decongestionantele: capcana „rinitei medicamentoase”

Spray-urile cu xilometazolină sau oximetazolină desfundă nasul în câteva minute, iar efectul ține câteva ore. Problema: după 5–7 zile de folosire, mucoasa se obișnuiește, iar când efectul trece, nasul se înfundă și mai tare. Omul pune iar spray, de mai multe ori pe zi, săptămâni și luni la rând. Se numește rinită medicamentoasă și e foarte frecventă în România.

• Folosește decongestionantul doar la nevoie (noaptea, înainte de somn), maximum durata din prospect (de obicei 5–7 zile).
• Nu-l folosi la copii sub vârsta din prospect; concentrațiile pentru copii sunt diferite.
• Dacă ești deja „dependent”, renunță treptat: întâi o singură nară, apoi cealaltă, cu spălături cu ser și, la nevoie, cu ajutorul medicului (care poate recomanda un spray cu corticoid).
• Decongestionantele pe gură (pseudoefedrină, fenilefrină, din pastilele de răceală) cresc tensiunea și pulsul – nu le iau hipertensivii, cardiacii, cei cu glaucom sau prostată mărită.

Umezeala aerului și fumul: cauze ascunse ale tusei

Iarna, în case încălzite cu sobe sau aeroterme, aerul devine foarte uscat; vara, la incendii de vegetație, fumul irită căile respiratorii. Ambele produc nas uscat, sângerări nazale ușoare și tuse seacă.

• Un vas cu apă pe sobă sau un prosop ud pe un scaun lângă sursa de căldură crește umiditatea.
• Ser fiziologic, unguent nazal emolient (de exemplu cu dexpanthenol) pe mucoasa uscată.
• La fum: geamuri închise, mască FFP2 afară, mai multe lichide (vezi fum și chimicale).

Sângerarea din nas

1. Stai așezat, aplecat ușor în față (nu pe spate – sângele curge în gât și provoacă vărsături).
2. Strânge ferm partea moale a nasului, sub osul nazal, timp de 10 minute fără să verifici.
3. Respiră pe gură; poți pune ceva rece pe ceafă sau pe nas.
4. Dacă după 20 de minute de compresie corectă tot sângerează, dacă sângerarea e foarte abundentă, după o lovitură puternică la cap, sau la cineva care ia anticoagulante – medic.

Când e nevoie de medic pentru o „răceală”

Greșeli frecvente cu răceala

• Antibiotic „pentru răceală”: răceala e virală, antibioticul nu o scurtează și produce efecte adverse.
• Siropuri de tuse combinate, date copiilor mici fără pediatru: multe nu sunt recomandate sub o anumită vârstă.
• Pastile de supt date copiilor mici: risc de înec.
• Uleiuri esențiale (mentă, eucalipt) puse în nasul sau pe pieptul copiilor mici: pot provoca spasm al laringelui.
• Inhalații cu apă clocotită: arsuri frecvente, mai ales la copii care răstoarnă vasul.
• Miere la sugari sub 1 an: risc de botulism infantil.