Mituri și întrebări frecvente despre cutremure

Despre cutremure circulă multe idei greșite, unele inofensive, altele periculoase. Capitolul acesta le ia pe rând și răspunde și la întrebările cele mai frecvente pe care le pun părinții.

Mituri

„Cutremurele pot fi prezise.”

Fals. Nicio instituție științifică din lume nu poate prezice data, locul și magnitudinea unui cutremur. INFP repetă acest lucru la fiecare val de zvonuri. Se poate estima doar probabilitatea pe termen lung și se poate avertiza cu câteva secunde înainte ca undele să ajungă (după ce cutremurul a început deja).

„Există o «vreme de cutremur» (cald, înnorat, liniștit).”

Fals. Cutremurele se produc la zeci sau sute de kilometri adâncime și nu au legătură cu vremea. S-au produs pe ger, pe caniculă, ziua și noaptea.

„Animalele simt cutremurul cu zile înainte.”

Nedovedit. Animalele pot simți undele P cu câteva secunde înaintea oamenilor (de aceea câinii latră chiar înainte de mișcarea puternică), dar nu există dovezi științifice că pot prezice cutremurele cu ore sau zile înainte.

„Multe cutremure mici descarcă energia și previn unul mare.”

Fals. Ar fi nevoie de aproximativ 1.000 de cutremure de magnitudine 5 ca să elibereze energia unuia de magnitudine 7. Cutremurele mici din Vrancea sunt normale și nu împiedică unul mare.

„Cutremurele mici anunță unul mare.”

De obicei fals. Majoritatea cutremurelor mici nu sunt urmate de unul mare. Uneori, un cutremur e urmat de unul mai mare (premonitor), dar asta nu se poate ști decât după.

„Cel mai bun loc e sub tocul ușii.”

Parțial depășit. În locuințele moderne, tocul ușii nu e mai rezistent decât restul, iar ușa se poate trânti. O masă solidă sau ghemuirea lângă un perete interior sunt de obicei opțiuni mai bune. Vezi cap. 10.

„Triunghiul vieții salvează vieți.”

Nerecomandat ca regulă generală. Organizațiile de salvare și cercetătorii recomandă „ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te”. Deplasarea prin cameră în timpul mișcării ca să ajungi lângă un obiect mare te expune la răniri, iar golurile nu se formează previzibil.

„Trebuie să fugi afară imediat.”

Fals în majoritatea cazurilor. Ieșirea în timpul mișcării, pe scări aglomerate sau sub fațade, produce multe răniri. DSU recomandă să nu fugi afară în timpul cutremurului.

„Blocurile comuniste vor cădea toate.”

Fals. Majoritatea blocurilor din panouri mari s-au comportat bine în 1977. Cele mai vulnerabile sunt clădirile interbelice și unele din anii '50–'70, neconsolidate, și clădirile modificate. Fiecare caz trebuie evaluat.

„Pământul se poate deschide și înghiți oameni.”

Foarte rar. Pot apărea fisuri în sol, alunecări și lichefieri (pe soluri nisipoase saturate de apă), dar ideea de crăpături uriașe care înghit orașe e un clișeu de film.

„Un cutremur mare din Vrancea va scufunda Bucureștiul / va provoca tsunami în Marea Neagră.”

Fals. Cutremurele vrâncene sunt adânci și sub uscat; nu produc tsunami. Marea Neagră are un potențial mic de tsunami din alte surse, dar nu de la Vrancea.

„Dacă stau la parter sunt în siguranță.”

Nu neapărat. În clădirile cu parter comercial slab, parterul e primul care cedează. La etajele superioare, mișcarea e mai amplă, dar în unele prăbușiri cei de sus au avut mai multe șanse. Siguranța depinde în primul rând de clădire.

Întrebări frecvente

Când va fi următorul cutremur mare?

Nu știe nimeni. Istoric, Vrancea a avut cutremure de magnitudine 7+ de aproximativ 2–3 ori pe secol. Ultimul a fost în 1986. Pregătește-te ca și cum ar putea veni oricând, fără să trăiești în frică.

Ce magnitudine maximă poate avea un cutremur în Vrancea?

Seismologii estimează o magnitudine maximă posibilă în jur de 7,8–8,1. Cel mai mare cutremur istoric documentat (1802) e estimat la aproximativ 7,9.

Primesc alertă pe telefon înainte de cutremur?

RO-ALERT nu e folosit pentru avertizare înainte de cutremur, potrivit DSU. INFP are un sistem de avertizare timpurie (aproximativ 25 de secunde pentru București la un seism vrâncean), folosit în principal pentru infrastructură. Telefoanele Android pot primi alertele Google, care pot veni înainte, în timpul sau după mișcare. Nu te baza pe ele: reacționează la ce simți.

Să mă mut din București?

Decizia e personală și ține de multe lucruri (muncă, familie, bani). Mai important decât orașul e clădirea: un apartament într-un bloc solid, cu mobila fixată, în București, poate fi mai sigur decât o casă veche de chirpici nefixată într-o zonă mai puțin seismică. Dacă ai de ales, evită clădirile din clasa I de risc și pe cele vechi neexpertizate.

Ce etaj e cel mai sigur?

Nu există un răspuns universal. Etajele mici au acces mai rapid la ieșire, dar parterele slabe sunt vulnerabile. Etajele înalte au oscilații mai mari (mai multe obiecte cad). Clădirea contează mai mult decât etajul.

Să cumpăr apartament într-un bloc vechi?

Află clasa de risc seismic înainte de semnare, cere o expertiză sau măcar o opinie de la un inginer structurist, verifică modificările făcute în bloc. Bulina roșie sau încadrările vechi U înseamnă risc mare și, adesea, dificultăți de finanțare și asigurare.

Ce fac dacă e cutremur și copilul e la grădiniță?

Educatoarele se ocupă de copii. Mergi după el cât de repede poți, în siguranță, pe jos dacă e aproape. Cadrele didactice păstrează copiii până vine un adult din familie. Vezi cap. 14.

E bine să dorm îmbrăcat în perioadele cu cutremure?

Nu e necesar în mod normal. În perioadele cu replici, poate fi util să ai la îndemână haine și pantofi lângă pat și să dormiți în camera cea mai sigură.

Ce trebuie să fac dacă locuiesc la țară, într-o casă veche?

Verifică și consolidează coșul de fum, frontoanele și legăturile acoperișului; fixează mobila masivă; nu dormi lângă pereți fisurați; ai un loc deschis în curte unde ieși; pregătește-te pentru izolare (drumuri blocate, ajutor întârziat). Vezi cap. 5 și cap. 13.

Merită o expertiză privată pentru apartamentul meu?

Expertiza se face, de regulă, pentru întreaga clădire, nu pentru un apartament. O inspecție orientativă de la un inginer structurist (care nu e o expertiză oficială) te poate ajuta să decizi, mai ales înainte de cumpărare sau după un cutremur. Pentru o expertiză oficială, implică asociația de proprietari.

Unde găsesc informații oficiale după un cutremur?

INFP (date despre cutremur), DSU/IGSU/ISU județean (instrucțiuni), primăria, RO-ALERT, radioul public. Evită zvonurile de pe rețelele sociale.

Ce număr sun?

112 pentru urgențe (răniți, oameni prinși, incendii, gaz). Pentru daune la locuință, PAID (021 9930) și asigurătorul. Pentru informații generale, primăria și liniile anunțate de autorități.

Încheiere

Nu poți opri un cutremur. Dar poți decide, de acum, în ce cameră se află dulapul nefixat, unde sunt pantofii la 3 noaptea, dacă ai apă pentru copii a doua zi și dacă cel mic știe să se facă „broscuță”. Acestea sunt lucruri mici, ieftine și la îndemână – și, istoric, sunt exact lucrurile care fac diferența. Întoarce-te la cuprins și alege următorul pas.

Alte mituri frecvente

„Cutremurele mari vin doar noaptea.”

E o impresie creată de faptul că două dintre marile cutremure vrâncene ale secolului XX au fost noaptea (1940, la ora 03:39) sau aproape de miezul nopții (1986, la 00:28). Dar cutremurul din 1977 a fost la 21:22, iar cel din 30 mai 1990 la 13:40, în plină zi. Cutremurele nu au oră preferată. Planul tău trebuie să funcționeze și ziua, și noaptea.

„Dacă umplu cada cu apă, am rezervă.”

Pe jumătate adevărat. Apa din cadă e utilă pentru toaletă și spălat, nu pentru băut (cada nu e un recipient curat, iar apa poate fi deja contaminată). În plus, la un cutremur, apa din cadă se varsă. Rezerva de apă de băut stă în sticle și bidoane închise.

„Blocurile noi sunt invincibile.”

Blocurile proiectate după normele moderne sunt mult mai sigure, dar nu sunt garantate fără avarii. Ele sunt proiectate să nu se prăbușească, nu să rămână neatinse. Mobila nefixată, tavanele false, pereții de compartimentare și fațadele de sticlă pot răni oameni și într-o clădire nouă. În plus, calitatea execuției contează.

„Dacă simt un cutremur mic, înseamnă că urmează unul mare în curând.”

Marea majoritate a cutremurelor mici nu sunt urmate de unul mare. Uneori, un cutremur se dovedește ulterior a fi fost „precursorul” unuia mai mare, dar nu se poate ști asta dinainte. Fiecare cutremur simțit e o ocazie bună să verifici că ești pregătit, nu un motiv de panică.

„Aplicațiile de pe telefon prezic cutremurele.”

Nu există nicio aplicație care să prezică un cutremur. Unele sisteme dau o alertă de câteva secunde după ce cutremurul a început (detectează undele rapide și avertizează înainte să ajungă undele puternice). Utile, dar nu se bazează pe predicție (vezi Avertizare și RO-ALERT).

Alte întrebări frecvente

Ce fac dacă sunt în duș când începe cutremurul?

Rămâi în cadă sau cabină, ghemuit, cu brațele peste cap; ferește-te de ușa de sticlă a cabinei și de oglindă. După mișcare, ieși cu grijă (podeaua e udă, pot fi cioburi), încalță-te și îmbracă-te înainte de orice altceva.

Trebuie să deschid ușa de la intrare ca să nu se blocheze?

Nu în timpul mișcării: mersul până la ușă e periculos. Ușile se pot bloca dacă tocul se deformează, dar aceasta e o problemă de rezolvat după mișcare (cu o rangă mică sau cu ajutorul vecinilor). Dacă ești deja chiar lângă ușă, o poți deschide, apoi te protejezi.

E mai bine să am apartament la etaj mic sau mare?

Nu există un etaj „sigur”. La etajele de jos ieși mai repede, dar la prăbușiri parțiale primele niveluri pot fi cele mai afectate (mai ales dacă parterul e slăbit). La etajele de sus, mișcarea e mai amplă, iar evacuarea durează mai mult. Mai importante decât etajul sunt calitatea clădirii și fixarea mobilei.

Copilul meu are autism și se sperie de zgomote. Cum îl pregătesc?

Pregătirea trebuie făcută în pași foarte mici, cu ajutorul terapeutului: povești sociale cu imagini („Când pământul se mișcă, eu mă pun sub masă”), exerciții fără zgomot, apoi cu zgomote înregistrate la volum mic. Căștile antifonice, o jucărie de liniștire și o rutină clară pentru „după” sunt foarte utile. Detalii în Situații speciale.

Ce fac cu animalul de companie în timpul cutremurului?

Nimic în timpul mișcării: nu alerga după el. Animalele se ascund singure. După mișcare, le cauți, le pui lesa sau le bagi în cușcă (pot fugi speriate și se pot pierde).

Pot folosi telefonul în timpul cutremurului ca să filmez?

Nu. Mâinile tale trebuie să-ți protejeze capul sau să se țină de mobilă. Filmarea te distrage și te expune.

Dacă stau în chirie, cine răspunde pentru pagube?

Clădirea și apartamentul sunt responsabilitatea proprietarului (și a PAD-ului lui), bunurile tale sunt responsabilitatea ta. Citește contractul de închiriere și discută cu proprietarul; o poliță facultativă pentru bunuri e ieftină (vezi Asigurarea PAD).

Cum recunoști o informație falsă despre cutremure

Dacă un mesaj bifează unul sau mai multe puncte, nu-l trimite mai departe. Verifică în sursele oficiale.

Mituri care circulă des în România

• „Marele cutremur vine din 40 în 40 de ani.”
  Fals ca regulă. Cutremurele vrâncene puternice din ultimele două secole au venit la intervale foarte diferite: 1802, 1838, 1908, 1940, 1977, 1986, 1990. Între 1986 și 1990 au trecut 4 ani, între 1908 și 1940 peste 30, iar de la 1990 încoace peste 35. Nu există un „ceas” după care să-ți faci planul; te pregătești ca și cum ar putea fi mâine.
• „Blocul meu a rezistat în '77, deci rezistă și acum.”
  Nu neapărat. Multe clădiri au rămas cu avarii nereparate după 1977, 1986 și 1990; în timp au fost modificate (pereți scoși, magazine la parter, etaje mansardate), iar betonul și armăturile au îmbătrânit. În plus, fiecare cutremur vrâncean e diferit: 1977 a lovit cel mai tare Bucureștiul, 1986 a afectat mai mult Moldova și Republica Moldova. Contează expertiza, nu amintirea.
• „Bulina roșie înseamnă că blocul cade sigur.”
  Nu. Clasa I de risc seismic înseamnă un risc ridicat de prăbușire, totală sau parțială, la cutremurul de proiectare. E un motiv serios să te muți dacă poți sau să grăbești consolidarea, nu o certitudine. Opusul e mai periculos: lipsa bulinei nu înseamnă că blocul e sigur.
• „La cutremurul vrâncean ai timp să cobori.”
  Fals. Faza puternică durează de obicei între 20 de secunde și un minut, iar în acest timp e greu să stai în picioare. Pe scări, oamenii cad și sunt loviți de tencuieli. Cobori după ce se oprește mișcarea.
• „Dacă nu văd crăpături, blocul n-a pățit nimic.”
  Nu neapărat. Avariile la stâlpi și grinzi pot fi ascunse de placaje, gresie sau mobilă, sau pot fi la parter și la subsol, unde nu ajungi. După un cutremur puternic urmezi evaluarea oficială (vezi Verificarea clădirii).
• „Cutremurele vin la lună plină sau la eclipsă.”
  Nu există o legătură care să-ți folosească în viața de zi cu zi. Mareele terestre au un efect foarte mic, imposibil de folosit pentru prognoză.