Tipuri de clădiri din România și cât de vulnerabile sunt

Cât de bine supraviețuiești unui cutremur depinde, în primul rând, de clădirea în care te afli. Capitolul acesta te ajută să recunoști tipul clădirii tale și punctele ei slabe, ca să știi cât de serios trebuie să tratezi riscul și ce poți face. Nu înlocuiește o expertiză tehnică.

Prezentare generală

Blocurile interbelice: de ce sunt cele mai periculoase

Între cele două războaie, Bucureștiul a construit blocuri moderne de beton armat, cu 8–12 etaje, unele foarte elegante. Problema: nu exista nicio normă seismică. Au fost avariate în 1940, reparate superficial, apoi lovite iar în 1977. Aproape toate cele 32 de clădiri mari prăbușite în București în 1977 au fost construite înainte de 1945.

Puncte slabe tipice

• Stâlpi subțiri și cu armătură puțină, fără etrieri deși.
• Parter „moale”: magazine, restaurante sau garaje cu vitrine mari și pereți scoși. La cutremur, parterul cedează primul.
• Avarii vechi neconsolidate (fisuri tencuite).
• Modificări ulterioare: pereți desființați la renovări, etaje mansardate adăugate, aparate grele pe acoperiș.

Blocurile comuniste: pe care le iei în serios

Panouri mari prefabricate

Blocurile de 4 și 10 etaje din panouri mari (cele cu îmbinări vizibile între plăci pe fațadă) au mulți pereți structurali în ambele direcții și s-au comportat în general bine în 1977. Riscul lor principal sunt modificările: pereți tăiați pentru „open space”, uși noi în pereți structurali, balcoane închise cu zidărie grea.

Blocuri din cadre de beton (anii '60–'70)

Unele blocuri din această perioadă, proiectate înainte de normativul din 1978, au avut avarii serioase în 1977 (inclusiv prăbușiri). Sunt mai vulnerabile cele cu parter comercial, cele cu forme neregulate (în L, în T fără rost) și cele cu multe etaje pe sol moale.

Blocuri de după 1978

Normativele P100-78 și P100-81 au crescut mult cerințele. Aceste blocuri sunt, în general, mai sigure, dar calitatea execuției în anii '80 a fost variabilă.

Casa la țară

Majoritatea caselor de la sat sunt joase (parter sau parter + etaj), ceea ce reduce riscul de moarte prin prăbușire totală. Pericolele principale:

• Coșul de fum din cărămidă, care cade prin acoperiș sau în curte.
• Frontoanele și pereții de fronton (triunghiul de zidărie de sub acoperiș), care cad spre exterior.
• Pereții de chirpici sau cărămidă nearmată, care se crapă, se desprind la colțuri sau se dezlipesc de tavan.
• Tavanele grele (pământ, stuf, grinzi vechi) și podul plin de lucruri grele.
• Soba de teracotă, care se poate răsturna sau crăpa (pericol de incendiu și monoxid de carbon).
• Anexele: grajduri, magazii, garduri de zid.

Case noi și blocuri noi

O construcție nouă nu e automat sigură. Riscurile: execuție proastă (beton slab, armătură insuficientă), lipsa dirigintelui de șantier, extinderi neautorizate. La cumpărare: cere autorizația de construire, procesul-verbal de recepție, cartea tehnică a construcției și află cine a fost proiectantul de structură.

Factori care cresc riscul, oricare ar fi clădirea

Ce poți face, în funcție de buget

Cum îți dai seama singur din ce e făcut blocul

Fără să fii inginer, poți afla destul de multe despre clădirea ta în jumătate de oră. Nu vei ajunge la o concluzie sigură, dar vei ști ce întrebări să pui unui specialist.

1. Anul construcției. Îl găsești în contractul de vânzare-cumpărare, în extrasul de carte funciară, în cartea tehnică a blocului (la asociație) sau pe site-urile cu anunțuri imobiliare pentru blocul tău.
2. Numărul de etaje și forma. Blocurile foarte lungi, cu mai multe tronsoane, au rosturi seismice (despărțituri vizibile între tronsoane). Formele în L, T sau U sunt mai complicate.
3. Parterul. Uită-te dacă parterul are magazine cu vitrine mari și puțini pereți. Un parter „gol”, cu mai puțini pereți decât etajele, este un semnal de atenție.
4. Pereții din apartament. Bate ușor în pereți: cei din beton sună „plin”; pereții de compartimentare din BCA sau cărămidă sună altfel. Pereții groși (peste 15–20 cm) dintre apartamente sunt adesea structurali la blocurile din panouri.
5. Modificările. Întreabă vecinii și administratorul dacă cineva a tăiat pereți, a mărit goluri de uși sau a transformat apartamente de la parter în spații comerciale.
6. Starea generală. Infiltrații vechi, armături ruginite vizibile, tencuieli căzute la balcoane, fisuri înclinate în pereți.

Vulnerabilitatea pe tipuri, într-un grafic

Graficul nu este o măsurătoare oficială, ci o sinteză aproximativă a ce spun specialiștii despre comportamentul diferitelor tipuri de clădiri la cutremurele din România. Fiecare clădire în parte poate fi mai bună sau mai rea decât media tipului ei, în funcție de calitatea execuției, de modificări și de întreținere.

Exemple concrete

Familia Popescu: bloc P+10 din 1974, panouri și cadre, București

Blocul a trecut prin 1977 cu fisuri reparate superficial. Nu are expertiză. La parter au fost deschise două spații comerciale cu vitrine. Ce fac: cer administratorului să afle dacă există expertiză; propun la adunarea generală o expertiză tehnică (vezi Blocul și vecinii); între timp fixează mobila și exersează planul. Pe termen lung, se gândesc dacă rămân sau se mută.

Familia Ionescu: casă de chirpici din 1960, sat din Buzău

Casa are pereți groși de chirpici, acoperiș greu de țiglă și un horn înalt de cărămidă. Ce fac: consolidează sau scurtează hornul (cu un meseriaș), fixează mobila, mută paturile copiilor departe de hornul și peretele cel mai fisurat, pun un acoperiș mai ușor la următoarea renovare și cer sfatul unui inginer înainte de orice extindere.

Familia Marin: apartament într-un bloc nou din 2019, Iași

Blocul e proiectat după P100-1/2013. Ce fac: nu se liniștesc complet. Fixează mobila (mobila cade și în blocurile noi), află dacă dezvoltatorul a respectat proiectul (recepția, cartea tehnică) și se asigură că nimeni din bloc nu taie pereți la amenajări.

Greșeli frecvente la renovare

• Tăierea unui perete pentru „open space”. La blocurile din panouri, pereții dintre camere pot fi structurali. Orice gol nou cere expertiză, proiect și autorizație.
• Mutarea bucătăriei sau a băii cu șlițuri adânci în pereți structurali. Șlițurile orizontale lungi slăbesc pereții.
• Închiderea balcoanelor cu zidărie grea. Adaugă greutate pe console care nu au fost gândite pentru asta.
• Mansardări și etaje adăugate fără proiect. Cresc masa clădirii și deci forțele seismice.
• Gresie grea, șape groase, mobilier masiv pe balcoane. Adaugă greutate inutilă.

Dacă observi astfel de lucrări în bloc, anunță administratorul și, dacă nu se rezolvă, primăria (disciplina în construcții) și Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC).

Elementele care cad de pe clădiri, oricare ar fi tipul lor

Chiar și o clădire care nu se prăbușește poate răni oameni prin ce cade de pe ea. La cutremurele din ultimele decenii, multe victime de pe stradă au fost lovite de:

• Atice, cornișe și ornamente de zidărie de pe fațadele clădirilor vechi.
• Hornuri și coșuri de fum de cărămidă, care cad pe acoperiș și de acolo în curte sau pe trotuar.
• Placaje de piatră sau de faianță lipite pe fațade, mai ales cele prinse doar cu adeziv.
• Aparatele de aer condiționat prinse în console subțiri.
• Jardinierele și ghivecele de pe pervazuri și balcoane.
• Geamurile mari ale vitrinelor de la parter.

Ce poți face: verifică prinderea propriului aparat de aer condiționat (consolele să fie fixate cu dibluri metalice, nu doar sprijinite), ia ghivecele grele de pe pervazul exterior, propune asociației o verificare a aticelor și a balcoanelor. Pentru copii, regula simplă e: „după cutremur, mergem pe mijlocul curții sau al parcului, nu pe lângă blocuri”.

Blocurile cu parter comercial: ce întrebi la cumpărare sau închiriere

Întreabă dacă spațiile comerciale de la parter au fost modificate (pereți scoși, vitrine lărgite) și dacă modificările au avut autorizație de construire și expertiză. Cere să vezi documentele, nu te mulțumi cu un „sigur că da”. Un parter slăbit este unul dintre motivele cele mai frecvente pentru care blocuri altfel rezistente se comportă prost la cutremur.