Blocul și vecinii: pregătirea împreună cu asociația de proprietari

Într-un bloc, siguranța ta depinde și de vecini: de cel care și-a tăiat peretele, de cel care ține butelii pe balcon, de bătrâna de la etajul 8 care nu poate coborî singură, de administratorul care știe unde e robinetul general de gaz. Capitolul acesta e despre pregătirea la nivel de scară și de bloc – adesea cea mai eficientă și mai ieftină pregătire posibilă.

De ce contează comunitatea

• În primele ore după cutremur, vecinii sunt cei care salvează și se ajută între ei.
• Deciziile mari (expertiză, consolidare, supapă seismică pentru gaz, reparații la casa scării) se iau în adunarea generală a asociației.
• O listă cu locatarii și nevoile lor speciale poate scurta enorm căutarea după cutremur.
• Un bloc organizat negociază mai ușor cu primăria și cu firmele.

Primul pas: o discuție la adunarea generală

Propune, la următoarea adunare a asociației (sau într-un mesaj pe grupul blocului), un punct pe ordinea de zi: „Pregătirea blocului pentru cutremur”. Vino cu propuneri concrete și ieftine, nu cu scenarii de groază.

1. Aflați situația blocului: anul construcției, tipul structurii, dacă există expertiză, ce scrie în cartea tehnică (dacă există).
2. Verificați modificările: s-au tăiat pereți la parter (magazine), în apartamente? S-au închis balcoane cu zidărie grea? S-au pus aparate grele pe acoperiș?
3. Desemnați un responsabil (sau doi) pe scară pentru situații de urgență.
4. Faceți lista locatarilor (cu acordul lor): câte persoane în fiecare apartament, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități, animale, cine are pregătire medicală, cine are scule.
5. Marcați și verificați robinetul general de gaz, tabloul electric general, robinetul general de apă; asigurați accesul la ele.
6. Cumpărați în comun câteva obiecte: o trusă de prim ajutor mare, o lanternă puternică, o rangă, o targă pliantă, bandă de marcaj, megafon (cost total de ordinul sutelor de lei, împărțit la toți).
7. Stabiliți punctul de adunare al blocului (un loc deschis, la distanță de clădiri).
8. Organizați un exercițiu o dată pe an, de exemplu în martie.

Lista locatarilor: cum o faci corect

Informațiile personale sunt sensibile. Cere acordul fiecărei familii, păstrează lista doar la 2–3 persoane de încredere (pe hârtie, într-un plic, și pe telefon), cu informații minime:

După cutremur, responsabilul de scară bifează pe listă cine a ieșit și cine lipsește. Informația („la apartamentul 18 e o doamnă în vârstă care nu a ieșit”) se dă imediat echipelor de intervenție.

Pericole comune în bloc pe care le poți reduce

Expertiza și consolidarea blocului

Dacă blocul e vechi și nu are expertiză, asociația poate decide să comande una de la un expert tehnic atestat. Costul variază mult (de la câteva mii la zeci de mii de lei, în funcție de mărimea clădirii și de investigațiile necesare), dar împărțit la toți proprietarii devine suportabil. Primăriile au, în unele orașe, programe prin care finanțează sau cofinanțează expertizele și consolidarea.

• Expertiza se face pentru întreaga clădire, nu pentru un apartament.
• Rezultatul (clasa de risc) devine public și poate influența valoarea apartamentelor; discutați deschis acest lucru, dar țineți cont că siguranța vieții e mai importantă.
• Dacă rezultatul e RsI sau RsII, întrebați primăria despre includerea în programele de consolidare.
• Consolidarea poate dura ani; în acest timp, pregătirea personală și comunitară e și mai importantă.

După cutremur: rolurile din bloc

Casa la țară: vecinii de pe uliță

La sat, comunitatea e de obicei mai strânsă, dar și mai îmbătrânită. Stabiliți cine verifică vârstnicii singuri, cine are generator, tractor, scule, cine poate găzdui o familie. Primăria are un serviciu voluntar pentru situații de urgență (SVSU); află cine e șeful lui și cum poți ajuta.

Exemplu: cum a decurs pregătirea într-un bloc de 40 de apartamente

În blocul unde locuiește Elena, un bloc din 1972 din Galați, cu 10 etaje și 40 de apartamente, pregătirea a pornit de la o discuție în grupul de mesaje al scării, după un cutremur simțit. Iată cum au procedat, pe parcursul unui an:

1. Luna 1: Elena a propus subiectul președintelui asociației; s-a pus pe ordinea de zi la adunarea generală.
2. Luna 2: la adunare au venit 22 de proprietari; s-a hotărât formarea unei mici echipe de voluntari (5 persoane) și realizarea unei liste a locatarilor cu nevoi speciale, cu acordul lor.
3. Luna 3: echipa a afișat la avizier un plan simplu: punctul de întâlnire al blocului (parcul din spate), unde sunt robinetul general de gaz și tabloul electric, numerele de urgență.
4. Luna 4: s-au cumpărat, din fondul de reparații, o trusă de prim ajutor pentru scară, 4 lanterne, un megafon ieftin și o rangă, păstrate în spațiul administratorului.
5. Luna 6: s-a cerut primăriei informații despre expertiza blocului; s-a aflat că nu există expertiză recentă. S-a discutat despre programele de expertizare.
6. Luna 8: un pompier voluntar din bloc a ținut o discuție de o oră despre ce faci la cutremur și la incendiu; au venit și copiii.
7. Luna 12: s-a făcut un exercițiu de evacuare voluntar, într-o sâmbătă dimineață; au participat 15 familii. Au constatat că ușa de la ieșirea din spate era blocată cu biciclete și au rezolvat problema.

Lista de echipament comun pentru scară

Reguli pentru lista locatarilor (date personale)

Datele despre sănătate și despre persoanele vulnerabile sunt sensibile. Lista se face doar cu acordul fiecărei persoane, conține doar ce e necesar (nume, apartament, ce ajutor ar avea nevoie la evacuare, un telefon de contact), se păstrează de 2–3 persoane de încredere, nu se afișează la avizier și se actualizează anual. Nu pui pe listă diagnostice, doar nevoile practice: „merge greu, are nevoie de ajutor pe scări”, „nu aude bine, trebuie anunțat personal”.

Ce poate face asociația pentru siguranța clădirii

• Interzicerea și semnalarea lucrărilor neautorizate care afectează structura (pereți tăiați, deschideri la parter). Asociația poate sesiza primăria și ISC.
• Întreținerea elementelor exterioare: cornișe, balcoane, atice, placaje care se pot desprinde. Acestea cad pe trotuar, exact pe unde ies oamenii.
• Ieșirile libere: holurile, scările și ușile de ieșire nu sunt depozite pentru biciclete, cărucioare și mobilă veche.
• Iluminatul de siguranță pe scară, cu baterii, acolo unde se poate.
• Expertiza tehnică: pentru blocurile vechi, adunarea poate decide solicitarea unei expertize sau înscrierea în programele publice (vezi Consolidarea blocului).

Cum convingi vecinii sceptici

Nu toți vecinii vor fi interesați. Unii vor spune „n-o să se întâmple”, alții „n-avem bani”, alții „dacă facem expertiză și iese bulina, nu mai putem vinde”. Câteva argumente care funcționează:

• Începe cu lucruri gratuite sau ieftine: ieșirile libere, avizierul cu informații, trusa de prim ajutor.
• Vorbește despre vecinii vulnerabili: „Doamna de la 7 nu poate coborî singură. Cine o ajută?”
• Fii practic, nu alarmist: nu începe cu cifre de victime; începe cu „ce facem noi, concret”.
• Despre expertiză: riscul există indiferent dacă îl știm sau nu; o expertiză deschide accesul la programe de consolidare finanțate public.

Casa la țară: vecinii de pe uliță, pe scurt

La sat, „asociația” e ulița. Ce poți face: o listă cu vârstnicii care stau singuri, un vecin care are generator sau tractor, cine are fântână, cine e asistent medical sau pompier voluntar; un loc de întâlnire (curtea școlii, a bisericii, terenul de fotbal), departe de clădiri înalte și de hornuri.

Model de anunț pentru avizier

Un astfel de anunț, actualizat anual, ajută și locatarii noi și chiriașii, care de obicei nu știu nimic despre bloc.

Grupul de mesaje al blocului: reguli simple

Un grup de mesaje al scării e foarte util după cutremur, dacă există reguli: doar informații practice („ap. 12 are nevoie de ajutor”, „miroase a gaz la etajul 3”, „primăria anunță evaluare mâine la 10”), fără zvonuri, fără politică, fără imagini cu victime. Un administrator al grupului fixează mesajele importante. Nu toți vecinii au smartphone: anunțurile importante se pun și la avizier și se transmit personal vârstnicilor.

Bugetul pregătirii comune

Pentru un bloc de 40 de apartamente, echipamentul comun minim (trusă mare, lanterne, megafon, scule, stingătoare suplimentare) costă aproximativ 1.000–2.500 de lei, adică aproximativ 25–60 de lei pe apartament, o singură dată. Decizia de cheltuire se ia în adunarea generală și se consemnează în procesul-verbal.

Harta scării: o foaie pe avizier care ajută în prima oră

După un cutremur noaptea, oamenii din bloc nu își amintesc unde e robinetul general de gaz sau cine stă singur la etajul 7. O singură foaie A4, actualizată o dată pe an și lipită pe avizier (și fotografiată de fiecare locatar), rezolvă mult.

Ce pui pe hartă

• Secțiunea blocului: parter, etaje, subsol, cu ușile de ieșire (inclusiv a doua ieșire, dacă există).
• Unde sunt robinetul general de gaz, tabloul electric general, robinetul general de apă, hidroforul, și cine are cheile (administrator, responsabil de scară, încă o persoană).
• Punctul de adunare al blocului (de exemplu terenul de sport din spate), departe de fațade.
• Numele responsabilului de scară și al unui înlocuitor.
• Numerele utile: 112, distribuitorul de gaz, administratorul, primăria.

Lista cu vecinii vulnerabili (vârstnici singuri, persoane în scaun cu rotile, familii cu nou-născuți) nu se pune pe avizier: o ține responsabilul de scară și cei care au acceptat să-i ajute, cu acordul persoanelor respective.

Exercițiul anual al scării (20 de minute)

1. Anunți pe grup și pe avizier data și ora (de exemplu o sâmbătă dimineață din octombrie).
2. La semnal, fiecare familie face „ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te” acasă, 1 minut.
3. Cine vrea coboară cu rucsacul la punctul de adunare. Responsabilii de etaj bat la ușile vecinilor pe care îi ajută.
4. Administratorul arată tuturor robinetul general de gaz și tabloul, și cum se închid.
5. Notați ce nu a mers: ușa scării încuiată, biciclete pe hol, bec ars pe scară. Le rezolvați până la exercițiul următor.