Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

În timpul seismului acasă: pat noaptea, bucătărie, baie, bloc la etaj înalt, casă la țară

10 min de citit, capitolul 14 din 33
Cuprins (15 secțiuni)
  1. Noaptea, în pat
  2. În bucătărie
  3. În baie sau la duș
  4. În sufragerie și în camera copiilor
  5. În bloc, la etaj înalt (peste etajul 5)
  6. La parter
  7. În casă la țară
  8. Dacă folosești scaun cu rotile sau ai mobilitate redusă
  9. Rezumat pe situații
  10. Diferența dintre secundele 0–5 și restul mișcării
  11. Scenarii detaliate
  12. Clădiri cu lift și blocuri foarte înalte
  13. Greșeli frecvente
  14. Ce faci dacă ești singur cu doi copii în camere diferite
  15. În blocul vechi neconsolidat (bulină roșie sau încadrare U)

Mișcarea puternică a unui cutremur mare durează, de obicei, între câteva secunde și un minut. Capitolul acesta descrie, cameră cu cameră și situație cu situație, ce faci în acele secunde. Regula de bază, aplicabilă aproape peste tot: nu fugi; ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te, departe de ferestre și obiecte care pot cădea, până se oprește mișcarea.

De ce nu fugi: majoritatea rănilor în cutremure apar când oamenii încearcă să se deplaseze în timpul mișcării: cad, sunt loviți de obiecte, se taie în cioburi, sunt loviți de ce cade de pe fațade când ies în stradă. În 1990, în România, unii oameni au murit sărind de la etaj sau din cauza panicii. Pe scări, în timpul mișcării, e foarte greu să stai în picioare.

Noaptea, în pat

Pat sigurnimic deasuprarămâi în pat, fața în jos,perna peste capCeva greu deasupra patuluiperete interiorraft, lustră greadacă e ceva deasupra: pe podea,lângă pat, spre peretele interior
Noaptea: rămâi în pat cu perna peste cap; dacă deasupra e ceva greu, coboară lângă pat

Un cutremur nocturn (1940 la 03:39, 1986 după miezul nopții, replica din 1990 la 03:17) te prinde dormind, dezorientat, în întuneric. Primele 2–3 secunde le pierzi ca să înțelegi ce se întâmplă.

  1. Rămâi în pat, dacă nu e nimic deasupra care să cadă (de aceea fixezi mobila și scoți tablourile de deasupra patului). Întoarce-te cu fața în jos și acoperă-ți capul și gâtul cu perna.
  2. Dacă deasupra patului e ceva periculos (raft, lustră grea, tablou mare), rostogolește-te pe podea lângă pat, pe partea dinspre peretele interior, și acoperă-ți capul.
  3. Dacă partenerul e lângă tine, nu vă ridicați. Vorbiți scurt: „Stai jos! Eu iau copilul după!”
  4. Dacă bebelușul doarme cu voi în pat, acoperă-l cu corpul tău, sprijinit pe coate (nu-l strivi).
  5. Nu încerca să mergi prin casă în întuneric în timpul mișcării. Vei călca pe cioburi și te vei lovi.
  6. Când mișcarea se oprește: aprinde lanterna, încalță-te, apoi mergi la copii.
Dacă dormi cu copilul în altă cameră: ai două opțiuni bune dinainte: să muți pătuțul/patul copilului într-un loc perfect sigur (nimic care cade) sau, în perioadele cu activitate seismică, să dormiți toți în aceeași cameră pregătită. Nu e nevoie de panică, dar e o decizie bună de luat din timp.

În bucătărie

Bucătăria e una dintre cele mai periculoase încăperi: aragaz cu foc deschis, oale cu apă fierbinte, cuțite, cuptor, frigider greu, dulapuri suspendate pline cu vase.

  • Dacă gătești: nu încerca să muți oala fierbinte. Dacă butonul aragazului e la îndemână într-o secundă, stinge focul; dacă nu, îndepărtează-te.
  • Ieși din bucătărie dacă poți face asta în 1–2 pași spre un loc sigur (hol, sub masa din sufragerie). Altfel ghemuiește-te sub masa din bucătărie (dacă e solidă) sau lângă un perete fără dulapuri suspendate, departe de aragaz și frigider.
  • Protejează-ți capul: ușile dulapurilor se pot deschide și pot arunca obiecte.
  • După: stinge toate focurile, verifică mirosul de gaz, nu porni nimic electric dacă e apă pe jos.

În baie sau la duș

  • Baia e de obicei mică, cu pereți apropiați; nu e un loc special de sigur, dar nici foarte periculos, cu excepția oglinzii, a dulăpioarelor de sticlă, a faianței și a boilerului.
  • La duș sau în cadă: ghemuiește-te, acoperă-ți capul cu brațele (sau cu un prosop împăturit). Ai grijă să nu aluneci. Închide apa doar dacă robinetul e la îndemână.
  • Nu ieși alergând din baie, ud și desculț, pe hol (cioburi).
  • După: încalță-te și îmbracă-te înainte de orice altceva. Un halat și papuci la ușa băii sunt utile.
  • Copilul în cadă: scoate-l rapid din apă dacă e mic (pericol de înec dacă alunecă), înfășoară-l în prosop, ghemuiește-te cu el lângă perete, protejându-i capul.

În sufragerie și în camera copiilor

  • Sub masa solidă (ține-te de picior); dacă nu ai, lângă un perete interior fără mobilă înaltă.
  • Departe de televizor, vitrine, biblioteci, geamuri mari.
  • Dacă te joci cu copiii pe jos: trage-i sub masă sau acoperă-i cu corpul tău lângă perete.
  • Dacă stai pe canapea și deasupra nu e nimic: aplecă-te înainte, acoperă-ți capul cu o pernă și cu brațele.

În bloc, la etaj înalt (peste etajul 5)

Nu fugi pe scăriNu folosi liftulNu sări pe geamNu în pragul ușii(bloc nou: nu e mai sigur)
Ce NU faci în timpul mișcării: scări, lift, sărit pe geam, pragul ușii

La etajele superioare, mișcarea e mai amplă: clădirea se leagănă, obiectele alunecă, ușile se trântesc. E înfricoșător, dar oscilația în sine nu înseamnă că blocul cade; clădirile flexibile se leagănă în mod normal.

  • Aplică aceleași reguli: ghemuit, acoperit, ținut, departe de geamuri și mobilă.
  • Nu folosi liftul, nici în timpul, nici imediat după cutremur. Dacă ești în lift, apasă butonul de oprire/alarmă și toate etajele, ieși la primul etaj la care se oprește și se deschide, dacă e sigur.
  • Nu cobori pe scări în timpul mișcării. Casa scării e adesea zona cea mai avariată; treptele și podestele pot ceda, iar mulțimea care fuge produce accidente.
  • Nu ieși pe balcon; balcoanele și parapetele se pot desprinde.
  • Pregătește-te pentru ce urmează: alarmele pot porni, curentul poate pica, sprinklerele (în clădirile de birouri) pot porni.
Nu sări niciodată pe fereastră sau de pe balcon. De la etajul 1 în sus, săritura poate fi mai periculoasă decât cutremurul.

La parter

Chiar și la parter, ieșirea în timpul mișcării nu e întotdeauna o idee bună: în fața blocului cad tencuieli, cărămizi, sticlă, ornamente, aparate de aer condiționat. Dacă ești la parter, ușa e la 2–3 pași și afară e un spațiu complet deschis (o curte mare, fără clădiri în jur), ieșirea poate fi o opțiune. În oraș, de obicei nu e cazul: rămâi înăuntru, protejat, până se oprește mișcarea.

În casă la țară

  • Casele joase, cu un singur nivel, rar se prăbușesc complet, dar pereții de chirpici, coșul de fum, frontoanele și tavanele grele pot cădea.
  • Dacă ușa spre o curte largă e la 1–2 pași și poți ieși fără să treci pe sub streașină sau pe lângă coș, ieși și îndepărtează-te de casă, de pereți și de coș.
  • Altfel: ghemuit, acoperit, ținut, sub masă sau lângă un perete interior, departe de sobă și de coș.
  • Dacă ești în curte: stai departe de casă, de anexe, de garduri de zid, de fântână, de stâlpi și cabluri.
  • Dacă ești în grajd sau în magazie: ieși dacă poți imediat, altfel protejează-ți capul; animalele se pot speria și pot lovi.

Dacă folosești scaun cu rotile sau ai mobilitate redusă

DSU recomandă: blochează roțile, apleacă-te în față și protejează-ți capul și gâtul cu brațele sau cu o pernă. Dacă ești în pat, rămâi acolo și acoperă-te. Persoanele în vârstă din familie: discutați dinainte cine le ajută și cum.

Rezumat pe situații

Unde eștiCe faciCe nu faci
Pat, noapteaRămâi, fața în jos, perna pe capNu alerga prin casă în întuneric
BucătărieIeși 1–2 pași sau sub masă, departe de aragazNu muta oale fierbinți
BaieGhemuit lângă perete, capul protejatNu ieși ud și desculț
Etaj înaltGhemuit, departe de geamuriNu scări, nu lift, nu balcon
Parter, orașRămâi înăuntru protejatNu ieși sub fațade
Casă la țarăIeși doar dacă ai spațiu liber la 1–2 pași; altfel adăpostește-teNu sta lângă coș, sobă, fronton

Pentru alte locuri (mașină, metrou, magazin, școală, stradă, munte), vezi capitolul următor.

Diferența dintre secundele 0–5 și restul mișcării

Primele secunde ale unui cutremur vrâncean simțit în București sunt, de obicei, o vibrație sau o zguduitură (undele P), urmată, după câteva secunde, de mișcarea puternică (undele S și undele de suprafață). Acest interval scurt este timpul tău de reacție. Ce poți face în el:

  • Să strigi semnalul convenit în familie: „Cutremur! Broscuța!”
  • Să faci un pas sau doi spre locul sigur sau spre copilul din aceeași cameră.
  • Să te îndepărtezi de geam, de aragaz sau de dulapul nefixat.

Ce nu poți face în siguranță: să cobori scările, să alergi în altă cameră, să deschizi ușa de la intrare și să ieși pe palier, să iei lucruri din dulapuri.

Scenarii detaliate

Noaptea, la ora 3, iarna, etajul 7: copilul de 2 ani doarme în camera lui

  1. Te trezești din cauza zguduiturilor. Nu sari din pat în întuneric. Te întorci pe burtă, cu perna peste cap.
  2. Dacă mișcarea e slabă la început și camera copilului e la câțiva pași, mergi aplecat, sprijinindu-te de perete. Dacă mișcarea e deja puternică, rămâi și strigi spre el cu voce calmă: „Sunt aici! Vin imediat!”
  3. Imediat ce mișcarea scade, aprinzi lanterna frontală din punga de lângă pat, îți pui papucii sau pantofii (cioburi!) și mergi la copil.
  4. Îl iei în brațe, îl înfășori în pătură (e frig), verifici dacă e rănit.
  5. Verifici mirosul de gaz; nu aprinzi lumina dacă miroase.
  6. Decizia de a ieși o iei după ce verifici clădirea și asculți ce se întâmplă pe scară (vezi Primele minute).

Seara, la ora 20, în bucătărie, cu copilul de 5 ani la masă

  1. Oprești aragazul doar dacă butonul e la îndemână și mișcarea abia a început (o secundă). Altfel, nu.
  2. Îi strigi copilului: „Sub masă! Broscuța!” și te ghemuiești lângă el, sub masă sau lângă ea, ținând piciorul mesei.
  3. Te ferești de cuptorul cu microunde, de dulapurile de sus și de oala de pe foc.
  4. După mișcare: verifici dacă oala cu apă fierbinte a căzut, dacă focul a rămas aprins, dacă miroase a gaz.

Ziua, la parter, casă la țară, copiii în curte

  1. Dacă ești în casă, la un pas de ușă, și ieșirea e liberă, poți ieși în primele secunde. Altfel, te protejezi în casă.
  2. Copiii din curte trebuie să se îndepărteze de casă, de hornuri, de gard, de fântână, de stâlpi și de fire și să se ghemuiască în mijlocul curții sau al grădinii.
  3. Le strigi: „În mijlocul curții! Jos!” Trebuie să fi exersat asta înainte.
  4. După mișcare, nu intri imediat în casă; verifici întâi hornul, pereții, acoperișul.

Clădiri cu lift și blocuri foarte înalte

Dacă ești în lift când începe cutremurul, apasă butoanele tuturor etajelor și ieși la primul la care se oprește, dacă ușa se deschide. Dacă rămâi blocat, nu încerca să ieși forțând ușile sau prin trapa din tavan. Folosește butonul de alarmă sau telefonul și așteaptă ajutorul. În blocurile foarte înalte, mișcarea de la etajele superioare durează mai mult și e mai amplă; mobila nefixată se deplasează pe distanțe mari. Ghemuiește-te lângă un perete interior, departe de fațadele vitrate.

Greșeli frecvente

GreșealaDe ce e periculoasă
Fugi desculț prin casă în întunericCioburile de la geamuri, veselă și becuri provoacă tăieturi grave la picioare
Stai în tocul ușiiUșa se poate trânti; tocul nu e neapărat mai solid; nu te protejează de obiectele care cad
Ieși pe balconBalconul poate fi avariat; cad tencuieli și obiecte de sus
Cobori scările în timpul mișcăriiCazi; casa scării e solicitată; e aglomerată
Prinzi televizorul ca să nu cadăÎți rupi brațele; televizorul nu merită
Aprinzi bricheta sau lumânarea dupăPoate exista o scurgere de gaz

Ce faci dacă ești singur cu doi copii în camere diferite

Alege copilul cel mai mic sau pe cel mai expus (de exemplu, cel al cărui pat e mai aproape de geam) doar dacă ajungi la el în una-două secunde. Celuilalt îi strigi semnalul. După mișcare, mergi imediat la al doilea.

În blocul vechi neconsolidat (bulină roșie sau încadrare U)

Mulți oameni din București, Iași, Galați, Focșani sau Ploiești locuiesc în clădiri interbelice sau din anii '50–'60 încadrate în clasa I de risc seismic sau cu încadrări vechi „U” niciodată reexpertizate (vezi Bulina roșie și clasele de risc). Regula de bază rămâne aceeași, dar câteva lucruri se schimbă.

  • Tot nu fugi în timpul mișcării. Scările clădirilor vechi sunt adesea printre primele elemente care cedează, iar în secundele de mișcare puternică nu poți coborî. Te aperi pe loc: ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te, lângă un perete interior, departe de geamuri și de peretele dinspre stradă.
  • Departe de fațadă. Clădirile interbelice au cornișe, balcoane și ornamente grele pe fațadă, care cad spre stradă, dar și spre interior. Camera dinspre curte e de obicei preferabilă celei dinspre stradă pentru dormit.
  • Nu dormi sub elemente grele (sobe de teracotă vechi, oglinzi mari, candelabre, pereți cu fisuri vizibile). Patul copiilor stă cât mai departe de ele.
  • Imediat după mișcare, ieși. Într-o clădire din clasa I nu aștepți să „vezi dacă e ceva”: te încalți, iei rucsacul, ieși pe scări cu lanterna, verificând fiecare palier, și mergi departe de clădire. Nu te întorci până la evaluarea oficială.
  • Ușa de la intrare și ușa de la stradă. În clădirile vechi, tocurile se deformează și ușile se blochează. Ține o rangă mică sau o daltă lângă ușă și cheia de la ușa scării la tine, nu doar la administrator.
  • Vecinii. În blocurile vechi locuiesc adesea mulți vârstnici singuri. Stabiliți dinainte cine bate la ușa cui după mișcare (vezi Blocul și vecinii).
Atenție: dacă după cutremur vezi stâlpi sau pereți de la parter crăpați în X, planșee lăsate, clădirea înclinată sau bucăți căzute din scară, ieși imediat și nu te mai întorci, chiar dacă replicile par mici.
📝 Notițele mele la acest capitol

Vezi și