Verificarea clădirii și întoarcerea acasă

După un cutremur mare, toată lumea vrea să știe același lucru: „pot să mă întorc acasă?” Răspunsul îl dau, oficial, inginerii care evaluează clădirile. Până atunci, poți face o primă verificare prudentă și poți ajuta la grăbirea procesului.

Cine evaluează clădirile

După un cutremur major, autoritățile (prin comitetele pentru situații de urgență, primării, ISC – Inspectoratul de Stat în Construcții și MDLPA) organizează echipe de ingineri, inclusiv voluntari din asociațiile profesionale, pentru evaluarea rapidă a clădirilor. Prioritate au spitalele, școlile, clădirile de intervenție, apoi locuințele.

Marcajele (sistem utilizat internațional)

Formularele și culorile exacte folosite în România pot diferi; urmează afișele de pe clădire și instrucțiunile primăriei.

Prima verificare făcută de tine (înainte de evaluarea oficială)

1. Privește clădirea de la distanță, din toate părțile: e înclinată? s-au desprins părți? fațada are fisuri mari? sunt elemente atârnate (balcoane, cornișe)?
2. Verifică intrarea și casa scării: trepte, podeste, pereți.
3. Dacă pare în regulă, intră cu lanternă, încălțat, cu mănuși, cu cineva care rămâne afară.
4. Miroase a gaz? Ieși imediat, anunță.
5. În locuință: verifică pereții, tavanele, stâlpii, colțurile; ușile se deschid normal?
6. Fotografiază tot (pentru asigurare), cu dată și oră.
7. Notează fisurile noi și lățimea lor.
8. Nu reporni gazul și nu folosi centrala până nu le verifică un specialist autorizat.
9. Raportează la primărie avariile observate, cu fotografii.

Repornirea utilităților

Curățenia după cutremur

• Purtați mănuși groase, încălțăminte rezistentă, mască FFP2 (praf, posibil azbest în clădirile vechi), ochelari.
• Copiii nu participă la curățenia zonelor cu cioburi și praf.
• Sticla spartă: adunată cu mătura și făraș, apoi aspirator; ambalată în carton sau ziare și marcată.
• Substanțele vărsate (detergenți, chimicale, medicamente): nu le amesteca (unele produc gaze toxice), aerisește.
• Mâncarea din frigiderul nefuncțional: aruncată după regulile de siguranță alimentară.
• Nu arunca resturi din construcții la gunoiul menajer; urmează instrucțiunile primăriei privind colectarea.

Fisurile: reparație sau consolidare

• Fisurile în tencuială și în pereții nestructurali se repară de obicei cosmetic, după ce un specialist confirmă că nu sunt structurale.
• Fisurile în elementele structurale nu se acoperă cu tencuială! Acoperirea lor (cum s-a făcut după 1977) ascunde problema și face clădirea mai periculoasă la cutremurul următor. Reparația structurală se face doar pe baza unei expertize și a unui proiect.
• Lucrările de consolidare la clădiri cu mai mulți proprietari se decid în asociația de proprietari; caută informații la primărie despre programele de consolidare și finanțare.

Când nu te poți întoarce

Dacă clădirea e marcată roșu sau e în curs de expertiză:

• Întreabă primăria despre locuințe temporare, chirie subvenționată, ajutoare.
• Cere permisiunea și condițiile pentru recuperarea bunurilor (de obicei intrare scurtă, însoțită).
• Anunță asigurătorul și deschide dosarul (vezi Asigurarea PAD).
• Anunță furnizorii de utilități (gaz, curent, internet) că locuința nu e folosită.
• Schimbă adresa de corespondență (poștă, bancă) dacă stai mult timp în altă parte.

Întoarcerea cu copiii

Pentru copii, întoarcerea acasă e un moment emoțional. Unii se bucură, alții refuză să intre sau să doarmă în camera lor. Câteva sugestii:

• Curăță și aranjează camera copilului înainte ca el să intre: fără cioburi, fără mobilă răsturnată, cu jucăriile lui la locul lor.
• Intrați împreună, ziua, nu seara.
• Arată-i ce ați făcut ca să fie mai sigur („am prins dulapul de perete, uite”).
• Refaceți „locul secret” și exersați o dată „Broscuța” ca joc.
• Acceptă câteva nopți (sau săptămâni) în care copilul doarme cu voi.
• Dacă refuzul de a intra în casă persistă săptămâni întregi, discută cu pediatrul sau cu un psiholog (vezi Sănătatea psihică).

Lecțiile pentru data viitoare

Când lucrurile se liniștesc, stați o seară și notați ce a mers și ce nu: ce v-a lipsit din rucsac, ce nu s-a găsit în întuneric, ce mobilă a căzut, unde au fost copiii, cât a durat să vă regăsiți. Reparați și completați acum, cât amintirea e proaspătă. Fiecare cutremur trăit e și un exercițiu pentru următorul.

Atenție la escrocherii

• Evaluarea oficială post-seism e gratuită.
• Nu plăti avansuri mari unor „firme de consolidare” apărute peste noapte.
• Cere atestatul expertului tehnic (MDLPA) și verifică-l în lista publică.
• Nu semna contracte în grabă, mai ales pentru vânzarea locuinței la preț mic.

Ce înseamnă marcajele, pe înțelesul tuturor

După un cutremur mare, echipe de ingineri (organizate de autorități, cu sprijinul ISC și al ordinelor profesionale) evaluează rapid clădirile și pun un afiș la intrare. Sistemul exact folosit în România poate varia, dar logica e de obicei cea cu trei culori:

Evaluarea rapidă nu e o expertiză completă. O clădire marcată verde poate primi ulterior o încadrare diferită după expertiza detaliată. Dacă vezi apariția unor semne noi (fisuri care cresc, uși care se blochează), anunți primăria.

Exemplu: întoarcerea într-un apartament marcat verde

1. Intră un adult, ziua, cu lanternă și încălțăminte solidă. Copiii rămân afară cu celălalt adult.
2. Miros: gaz, fum, mucegai, apă. Dacă miroase a gaz, ieși și anunți distribuitorul sau 112.
3. Privire de ansamblu: fisuri noi în pereți și tavane, uși care nu se mai închid, podea înclinată, apă pe jos.
4. Utilitățile: apa (deschizi robinetul general și verifici scurgeri), curentul (urci siguranțele una câte una și urmărești dacă sare vreuna), gazul (nu-l redeschide singur dacă a fost închis la nivelul blocului; redeschiderea și verificarea instalației se fac de personal autorizat).
5. Curățenia: cioburi, tencuială, praf; folosești mănuși, mască și ochelari.
6. Mobila și obiectele: refixezi ce s-a desprins, pui jos obiectele grele.
7. Copiii intră după ce zona lor a fost curățată de cioburi; le arăți calm camera, le spui ce s-a reparat.

Curățenia în siguranță

• Praful: poate conține azbest (plăci vechi de azbociment, izolații vechi) și silice. Folosește mască FFP2/FFP3, udă ușor praful înainte de a-l strânge, nu folosi mătura uscată în spații închise; aspiratorul obișnuit poate împrăștia praful fin.
• Cioburile: le strângi cu mătură și făraș, apoi treci cu o cârpă umedă și cu bandă adezivă lată pentru fragmentele mici; le pui în cutii de carton sau în pungi duble, etichetate „sticlă”.
• Mucegaiul: după scurgeri de apă, aerisești și usuci în primele 24–48 de ore; materialele îmbibate (saltele, mochete) se aruncă dacă nu se pot usca.
• Moloz și deșeuri: nu le arunci la tomberonul obișnuit; primăria anunță de obicei puncte de colectare.

Reparații: ce poți face singur și ce nu

Greșeli frecvente la întoarcere

• Te întorci înaintea evaluării, „doar să dormim o noapte”. Replicile pot dărâma o clădire slăbită.
• Tencuiești fisurile înainte de constatarea asigurătorului. Pierzi dovezile.
• Angajezi primul meseriaș care bate la ușă. Cere referințe, contract scris, factură; nu plăti tot în avans.
• Repornești centrala fără verificare. Hornurile și tubulatura de evacuare a gazelor arse pot fi avariate.
• Aduci copiii în praf și cioburi. Curăță întâi camera lor.

Întoarcerea la casa de la țară

La casă, verificarea se face din exterior spre interior: întâi acoperișul și hornul (de la distanță), pereții exteriori (fisuri, înclinări, colțuri desprinse), fundația (crăpături în soclu, pământ surpat), apoi interiorul. Verifică fântâna: apa poate fi tulbure sau contaminată după cutremur; nu o bea până nu se limpezește și nu e tratată sau analizată (direcția de sănătate publică a județului îți poate spune unde se fac analize). Verifică fosa septică: dacă s-a fisurat, poate contamina fântâna.

Când trebuie să te muți temporar

Dacă locuința e marcată roșu sau galben pentru o perioadă lungă, întreabă primăria de locuințe temporare, chirii sau alte forme de sprijin. Păstrează legătura cu asociația de proprietari și cu ceilalți locatari: deciziile despre expertiza detaliată și consolidare se vor lua împreună (vezi Consolidarea blocului).

Cât durează până la normalitate

Pentru o clădire marcată verde, întoarcerea poate dura câteva zile (până la redeschiderea gazului și verificarea utilităților). Pentru una marcată galben, săptămâni sau luni, până la expertiza detaliată și eventualele reparații. Pentru una marcată roșu, ani, dacă e nevoie de consolidare sau de reconstrucție. Planifică în funcție de asta: școala copiilor, munca, chiria temporară, dosarul de asigurare.

Ultimul pas al întoarcerii: discutați în familie ce ați învățat. Poate rucsacul a fost prea greu, poate lanterna nu a mers, poate copiii au avut nevoie de altceva. Notați lecțiile și corectați pregătirea cât timp vă amintiți bine ce s-a întâmplat.