Situații speciale: sarcină, nou-născut, vârstnici, dizabilități, animale

Regulile generale (ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te; rucsacul; planul) se aplică tuturor. Dar unele persoane din familie au nevoi aparte, iar cutremurul și zilele de după le pun în pericol mai mare. Capitolul acesta completează restul cărții pentru aceste situații.

Sarcina

În timpul mișcării

• Ghemuirea completă poate fi dificilă în ultimul trimestru. Variantă: îngenunchează sau așază-te lângă un perete interior ori lângă o masă solidă, aplecată în față cât poți, cu brațele peste cap și gât.
• Dacă ești în pat, rămâi acolo, pe o parte (de preferat stânga), cu perna peste cap.
• Evită căderile: nu încerca să alergi.

După

• Orice lovitură la abdomen, sângerare vaginală, pierdere de lichid, contracții regulate, dureri abdominale puternice sau scăderea mișcărilor fătului înseamnă consult medical urgent, chiar și în haosul de după cutremur. Sună la 112 și spune că ești însărcinată.
• Stresul puternic poate declanșa contracții; odihnește-te, hidratează-te, cere ajutor la cărat.
• Ai la tine dosarul de sarcină (sau poze cu analizele și ecografiile pe telefon) și numărul medicului.
• Află dinainte la ce maternitate ai alternativă, dacă cea aleasă e avariată sau supraaglomerată.

Nou-născutul și bebelușul sub 1 an

• Sistemul de purtare (marsupiu, wrap) e cel mai util obiect: îți lasă mâinile libere pe scări, în dărâmături, cu un alt copil de mână. Ține-l lângă pat.
• Alăptarea e cea mai sigură hrană în criză: nu are nevoie de apă curată, sterilizare sau curent. Stresul poate face alăptarea mai grea temporar, dar de obicei nu o oprește; continuă să pui bebelușul la sân des, hidratează-te și mănâncă.
• Laptele praf: păstrează o rezervă pentru minim 2 săptămâni, apă îmbuteliată potrivită pentru sugari, biberoane și o metodă de curățare (fierbere pe aragazul de camping). Laptele praf gata preparat lichid (în cutii) e foarte util în criză, chiar dacă e mai scump.
• Căldura: bebelușii pierd căldura foarte repede. Contact piele pe piele, căciulă, straturi, sac de dormit pentru bebeluș.
• Scutecele: rezervă pentru 2 săptămâni; ca alternativă, scutece textile și saci.
• Febra la sugarii sub 3 luni înseamnă întotdeauna consult medical urgent.
• Medicamentele: doar cele recomandate de pediatru, cu doza după greutate.

Copiii mici (1–3 ani)

• Fug sau se ascund de frică (sub pat, în dulap). După cutremur, numără-i imediat.
• Au nevoie de obiectele familiare: pătura, jucăria, suzeta. Pune o rezervă în rucsac.
• Mâncarea pe care o acceptă sigur: piureuri la plic, biscuiți, lapte UHT.
• Etichetă cu numele și telefonul tău pe haine sau la încheietură.

Vârstnicii

Persoanele în vârstă sunt printre cele mai vulnerabile: se mișcă mai greu, au boli cronice, tolerează prost frigul și căldura, pot avea probleme de auz sau de vedere, iar unele locuiesc singure.

1. Fixează mobila din locuința lor (mai ales lângă pat).
2. Lângă pat: lanternă, ochelari, aparat auditiv, proteză, baston, pantofi, telefon.
3. Medicamente pentru minim 2 săptămâni, plus lista lor scrisă (denumire, doză, pentru ce boală).
4. Plan: cine îi verifică după cutremur (un vecin, tu), cum ajung la punctul de întâlnire.
5. În timpul mișcării: dacă sunt în pat, rămân acolo și se acoperă; dacă sunt în fotoliu, se apleacă în față și își protejează capul. Nu încearcă să alerge.
6. După: atenție la căderi pe scări și la hipotermie; nu-i lăsa singuri în tabără sau în centrele de cazare.
7. Boli cronice: diabet (insulina are nevoie de răcire moderată; întreabă medicul cât rezistă la temperatura camerei), insuficiență cardiacă, BPOC (oxigen la domiciliu – pericol fără curent), dializă (află planul centrului de dializă pentru dezastre).

Persoanele cu dizabilități

Animalele de companie

• În timpul cutremurului nu încerca să prinzi animalul; protejează-te pe tine. Animalele se ascund sau fug.
• După: caută-l cu calm; animalele speriate pot mușca sau zgâria. Ține câinele în lesă și pisica în cușcă la ieșire.
• Rucsacul animalului: hrană și apă pentru 3–7 zile, castron, lesă, cușcă de transport, medicamente, carnetul de vaccinări, o poză recentă cu tine și animalul (dovada proprietății), pungi.
• Microcipul și zgarda cu telefonul tău cresc mult șansele de regăsire dacă fuge.
• Centrele de cazare pot să nu accepte animale; stabilește dinainte unde poate sta (rude, prieteni, pensiune pentru animale în altă localitate).
• Animalele din gospodăria de la țară: adăpost sigur, departe de construcții care pot cădea; apă. Dacă trebuie să evacuezi, deschide țarcurile doar dacă nu ai altă soluție și dacă nu pun în pericol oamenii (drumuri).

Cineva din familie e la spital sau într-un cămin

Spitalele și căminele au planuri proprii de urgență. Întreabă dinainte cum sunt anunțate familiile și unde sunt mutați pacienții în caz de evacuare. După cutremur, nu te duce imediat la spital doar ca să afli (spitalele sunt aglomerate cu răniți); sună sau urmărește anunțurile oficiale.

Bona, bunicii sau vecinii care au grijă de copii

Dacă copiii stau în timpul zilei cu altcineva, persoana respectivă trebuie să cunoască planul familiei: locurile sigure, punctul de întâlnire, rucsacul, numerele de telefon, ce faci cu copiii în timpul mișcării. Arată-i acest capitol și pe cel despre copii.

Sarcina: un plan concret pe trimestre

Bebelușul: alăptarea și laptele praf în criză

Alăptarea este cea mai sigură variantă de hrănire într-un dezastru: nu cere apă, sterilizare sau combustibil. Stresul poate încetini temporar curgerea laptelui, dar alăptatul frecvent, contactul piele pe piele, hidratarea și odihna o restabilesc de obicei. Dacă folosești lapte praf, ține în rucsac:

Nu prepara laptele praf cu apă netratată din surse nesigure. Dacă nu poți curăța biberonul, folosește un pahar curat (bebelușii pot fi hrăniți cu pahar mic, cu răbdare). Cere ajutor la personalul medical din centrele de cazare.

Vârstnicii: exemplul bunicii care stă singură

Bunica Maria, 81 de ani, stă singură la etajul 4 într-un bloc fără lift. Merge cu bastonul, are tensiune și diabet, aude greu. Ce au făcut copiii ei:

• Au fixat dulapul și vitrina din camera ei și au mutat oglinda de deasupra patului.
• I-au pus lângă pat o lanternă mare, ușor de aprins, un fluier legat de noptieră, ochelarii, aparatul auditiv și pantofii.
• Au pregătit o geantă mică cu medicamentele pentru o săptămână, lista lor, cardul de sănătate, copia actelor și un telefon simplu, cu baterie mare.
• Au rugat doi vecini de pe același palier să treacă pe la ea imediat după un cutremur; vecinii au cheie de rezervă.
• Au trecut-o pe lista asociației de proprietari, cu acordul ei, ca persoană care are nevoie de ajutor pe scări.
• Au stabilit că, după un cutremur mare, unul dintre copii merge s-o ia, dacă drumul e practicabil.

Persoanele cu dizabilități: idei practice

Animalele: ce faci concret după cutremur

• Caută animalul cu grijă: se poate ascunde sub mobilă sau în locuri strâmte. Ia-l cu blândețe; un animal speriat poate mușca.
• Pune-l în cușcă sau în lesă înainte să deschizi ușa; animalele speriate fug și se pierd.
• Verifică labele (cioburi) și dă-i apă.
• Întreabă dinainte dacă centrele de cazare primesc animale; multe nu primesc, așa că un plan cu rude sau prieteni e util.
• Dacă animalul s-a pierdut, anunță primăria, adăposturile și cabinetele veterinare din zonă și folosește grupurile locale de pe rețelele sociale, cu fotografia lui.

Pacientul la dializă sau cu tratamente programate

Persoanele care fac dializă, chimioterapie sau alte tratamente regulate trebuie să știe dinainte ce centru alternativ le poate prelua dacă centrul lor e afectat și ce dietă și restricții de lichide să respecte dacă tratamentul întârzie câteva zile. Discută acest plan cu medicul curant.

Copilul care e la terapie sau la centrul de zi

Dacă un copil cu nevoi speciale merge zilnic la un centru de terapie, întreabă ce plan de urgență are centrul, cine îl poate ridica și cum sunteți anunțați. Lasă la centru o fișă cu medicamentele, alergiile, modul în care se liniștește copilul și telefoanele familiei.