Regulile bucătăriei de criză: combustibil, apă și igienă

În criză, bucătăria se schimbă în trei feluri. Combustibilul devine scump sau rar, deci fiecare minut de flacără contează. Apa devine prețioasă, deci fiecare litru folosit la fiert sau la spălat vase trebuie gândit. Și igiena devine mai grea, exact când o toxiinfecție alimentară e mai periculoasă: fără frigider, cu apă puțină, cu copii mici care se deshidratează repede și cu spitale aglomerate. Regulile de mai jos sunt cele pe care le aplici la fiecare rețetă din carte.

Economia de combustibil: 12 reguli

1. Capac, mereu. O oală fără capac pierde o mare parte din căldură prin abur. Cu capac, apa fierbe mai repede și se menține la clocot pe flacără mică.
2. Flacăra nu iese pe lângă vas. Dacă vezi flăcările urcând pe pereții oalei, ardem gaz pentru aer. Flacăra potrivită atinge doar fundul.
3. După ce clocotește, dai flacăra la minim. Apa nu fierbe „mai tare” la 100°C cu flacără mare; doar se evaporă mai repede.
4. Înmoaie tot ce se poate: fasolea, năutul și mazărea boabe 8–12 ore; orezul, arpacașul și lintea 30–60 de minute. Timpul de fierbere scade vizibil.
5. Taie mărunt. Cartofii în cuburi de 1,5 cm fierb în 10–12 minute; întregi, în 25–30.
6. Folosește cutia termică pentru tot ce fierbe peste 15 minute: aduci la clocot, fierbi 3–10 minute și muți oala în cutie (vezi capitolul dedicat).
7. Gătește o dată pe zi, o oală mare, din care mănânci prânz și cină. Reîncălzirea consumă mult mai puțin decât gătitul.
8. Folosește apa fierbinte de două ori. Apa în care ai fiert ouăle sau ai încălzit o conservă închisă poate spăla vasele sau poate face ceaiul.
9. Pune vase unul peste altul: un castron cu capac deasupra oalei cu supă încălzește pâinea sau mâncarea copilului la abur.
10. Gătește prin absorbție: pastele și orezul cu exact apa pe care o absorb, fără scurgere (vezi ziua cu 1 litru de apă).
11. Folosește căldura reziduală. Stingi flacăra cu 3–5 minute înainte de final: oala acoperită termină singură gătitul.
12. Planifică în ordinea temperaturii: întâi ce cere apă curată fierbinte (ceai, terci), apoi supa, apoi prăjitul, ca să nu speli vasul între ele.

Cât combustibil cer alimentele de bază

Tabelul de mai jos îți arată timpii obișnuiți de fierbere, după ce apa clocotește, și cât reduci cu înmuiere și cutie termică. Timpii depind de soi și de vechimea boabelor (fasolea de doi ani poate fierbe dublu), deci tratează-i ca aproximativi.

Economia de apă: unde se duce apa în bucătărie

O familie care gătește normal folosește în bucătărie mult mai multă apă decât bea: apa de la paste, spălatul legumelor, vasele. Când ai de cărat apa de la cisternă sau din bidoane, fiecare litru contează. Cantitățile de apă potabilă necesare pe persoană sunt în cartea Apa.

Spălatul vaselor cu 3 lighene

1. Răzuiește farfuriile cu o spatulă sau o bucată de pâine (mâncată de cine vrea, sau pusă la compost). Ștergi grăsimea cu un șervețel de hârtie sau ziar înainte de apă.
2. Ligheanul 1 – apă caldă cu detergent (1–1,5 L). Speli întâi paharele și tacâmurile, apoi farfuriile, la final oalele.
3. Ligheanul 2 – clătire (1 L apă curată).
4. Ligheanul 3 – dezinfectare (1 L apă cu puțină clorură; urmează instrucțiunile de pe sticla de înălbitor fără parfum pentru vase, de obicei câțiva mililitri la litru). Lași vasele să se usuce singure, pe un prosop curat.
5. Apa din ligheanul 2 devine apa de spălat de mâine (ligheanul 1), iar apa murdară merge la WC.

Igiena: cum eviți toxiinfecțiile fără frigider

Bacteriile din mâncarea gătită se înmulțesc cel mai repede între aproximativ 5°C și 60°C. Într-o casă fără frigider, vara, mâncarea gătită ajunge în câteva ore în zona periculoasă. Iarna, balconul sau cămara rece pot ține loc de frigider – dar nu pe vreme caldă și nu la soare.

• Regula celor 2 ore: mâncarea gătită nu stă mai mult de 2 ore la temperatura camerei (1 oră dacă e foarte cald, peste ~30°C). Gătește doar cât mâncați la o masă sau două.
• Reîncălzește o singură dată și doar până clocotește în toată masa (amestecă). Nu reîncălzi de mai multe ori o oală întreagă: scoate porția de care ai nevoie.
• Orezul gătit e deosebit de riscant: sporii de Bacillus cereus rezistă la fierbere și toxinele lor nu se distrug la reîncălzire. Mănâncă-l cald sau răcește-l repede (întins într-un strat subțire, la rece) și consumă-l în ziua următoare cel mult.
• Conservele: aruncă fără să guști orice conservă bombată, curgătoare, ruginită pe falț sau care țâșnește la deschidere. Conservele deschise se golesc într-un vas curat și se consumă în aceeași zi dacă nu ai frigider.
• Mâinile: spălate cu săpun înainte de gătit, după WC, după schimbatul scutecelor și după ce atingi ouă crude sau carne. Dacă apa e puțină, folosește un recipient cu robinet (o sticlă de 5 L cu un dop înțepat) și săpun, nu doar gel.
• Tocătorul: unul pentru crud (ouă, carne), unul pentru gata gătit și pâine.
• Mucegaiul: pâinea, gemul, brânza moale sau mâncarea gătită cu mucegai se aruncă. Doar pe brânza tare sau pe legumele tari poți tăia o margine largă (2–3 cm) în jurul petei.
• Gustul de „ușor acru” la o mâncare gătită de ieri care n-ar trebui să fie acră = semn de alterare. La copii, nu riscă.

Bucătăria organizată: cutia de lucru

Când gătești la lanternă, pe un arzător pe masă, cu copiii prin preajmă, ordinea face diferența dintre o masă liniștită și o arsură. Pregătește o cutie de plastic (o ladă de 30–40 L) cu tot ce-ți trebuie, separat de stoc:

Siguranța la foc cu copiii în casă

• Arzătorul stă pe o suprafață stabilă, departe de marginea mesei, cu cozile oalelor întoarse spre interior.
• Copiii au o „zonă interzisă” de un metru în jurul focului, marcată cu bandă pe podea. Explică-le de ce, nu doar interzice.
• Nu încălzi niciodată un cartuș, nu-l lăsa la soare și nu schimba cartușul lângă o flacără.
• Uleiul încins care ia foc se acoperă cu un capac sau o pătură umedă – niciodată apă.
• Aerisești de fiecare dată: o fereastră întredeschisă cât timp gătești și 10 minute după.

Mai multe despre arzătoare, sobe și rocket stove: cartea Hrana și cartea Blackout, EMP și energie.