Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Ce nu dai copiilor sub 1 an și sub 3–5 ani

8 min de citit, capitolul 3 din 26
🌐 valabil în toate situațiile
Cuprins (8 secțiuni)
  1. Sub 1 an: alimentele interzise
  2. De la 1 la 5 ani: riscul de sufocare
  3. Sarea: cât e prea mult
  4. Alte lucruri de evitat sau limitat la copiii mici
  5. Alergiile: nu introduce alimente noi în criză
  6. Cum gătești o singură oală pentru patru vârste
  7. O zi de mâncare pentru copilul de 1–3 ani, din stoc
  8. Semne că cel mic nu mănâncă sau nu bea destul

Mâncarea de criză e de obicei mai sărată, mai tare, mai uscată și mai „de adult” decât cea normală: conserve, murături, pâine uscată, nuci, cârnați din cutie. Pentru copiii mici asta aduce trei riscuri: sufocarea, excesul de sare și câteva alimente care, la vârste mici, pot fi chiar periculoase. Capitolul acesta este rezumatul de bucătărie; nutriția completă pe vârste, diversificarea și laptele praf sunt în cartea Copiii mici în criză. Pentru orice copil cu boală cronică, alergie sau probleme de înghițire, regulile medicului său au prioritate.

0miere sub 12 luni
< 5 anifără nuci întregi
~2 gsare pe zi, maximum, la 1–3 ani (aprox.)
sferturistruguri, roșii cherry, tăiate pe lungime

Sub 1 an: alimentele interzise

AlimentDe ceCe faci în loc
Mierea (inclusiv în ceaiuri, biscuiți de casă, terci)poate conține spori de Clostridium botulinum; intestinul sugarului nu îi poate opri, iar botulismul infantil e grav. Fierberea în mâncare nu e garanție.nimic dulce adăugat; fructe pasate pentru gust
Sarea adăugată, cuburile de supă, supele la plic, sosurile gatarinichii sugarului nu pot elimina excesul de sarescoate porția bebelușului înainte de sărat; aromă din ceapă fiartă, morcov, ulei
Zahărul adăugatcariile, obișnuința cu dulcele, înlocuiește alimente hrănitoaremăr, pară, prune uscate fierte și pasate
Laptele de vacă (și laptele praf pentru adulți) ca băutură principalăprea puțin fier, prea multe proteine și săruri pentru sugarlapte matern sau formulă de start/continuare; laptele de vacă poate apărea în cantități mici în terci sau piure după ~6 luni (urmează sfatul pediatrului)
Băuturile vegetale de orezconținutul de arsen; nu se recomandă sub 5 ani în locul laptelui–
Ceaiul (inclusiv de plante), cafeaua, băuturile carbogazoasecofeină, taninuri care scad absorbția fierului, zahărapă sigură, fiartă și răcită, în cantități mici după 6 luni
Ouăle crude sau moi (maioneză de casă, cremă crudă)Salmonellaou fiert complet (gălbenuș tare)
Brânzeturile nepasteurizate, cu mucegai sau moi, din piață, nefierteListeriabrânză pasteurizată tare sau topită; gătită până fierbe
Mierea sub 1 an: nici „o linguriță în ceai pentru tuse”, nici în biscuiții copiilor mari pe care îi gustă și bebelușul. Ține borcanul de miere sus și etichetat. După 12 luni, mierea e permisă ca orice alt dulce, cu moderație.

De la 1 la 5 ani: riscul de sufocare

Struguri, roșii cherryCrenvurști, cârnațiNuci, alune, arahide✗ întreg✓ sferturi pe lungime✗ rondele✓ în 4 pe lungime,apoi mărunt✗ întregi sub 5 ani✓ măcinate fin saupastă întinsă subțireCopilul mănâncă așezat, cu un adult lângă el. Exersează manevrele de dezobstrucție.
Cum tai alimentele cu risc de sufocare pentru copiii sub 5 ani: corect și greșit

Până pe la 4–5 ani, copiii au căile respiratorii înguste, molarii incompleți și obiceiul de a fugi și a râde cu gura plină. Alimentele rotunde, tari, alunecoase sau lipicioase pot bloca traheea complet. Nu dai drept sigur un aliment doar pentru că „l-a mai mâncat”. Tehnicile de dezobstrucție a căilor respiratorii la copii sunt în cartea Copiii mici în criză – exersează-le.

Aliment din stoc cu riscCum îl faci mai sigur
Nuci, alune, arahide, migdale întregisub 5 ani: doar măcinate fin sau ca pastă întinsă subțire, amestecată în terci
Năut prăjit crocant, boabe tari de porumb, floricelenu sub 4–5 ani; năutul fiert moale și zdrobit e în regulă
Stafide, merișoare uscate, bucăți de caise uscateînmuiate în apă caldă și tocate; sub 2 ani, fierte și pasate
Crenvurști, cârnăciori din conservătăiați întâi pe lungime în 4, apoi mărunt; niciodată rondele
Bucăți de carne din conservă, pește cu oasemărunțite cu furculița; oasele mari scoase, oasele moi de sardină zdrobite complet
Morcov crud, măr crud tare, varză crudăsub 3 ani: ras fin sau fiert moale
Struguri, roșii cherry, măsline (dacă ai)tăiate pe lungime în sferturi, fără sâmburi
Unt de arahide sau de semințe cu linguraîntins foarte subțire pe pâine sau dizolvat în terci
Bomboane tari, drajeuri, gumă, acadeleevitate sub 5 ani
Pâine uscată, pesmeți, biscuiți tari („posmagi”)înmuiați în lapte sau supă; copilul stă jos
Bucăți mari de mămăligă rece sau cartof coptbastonașe cât degetul copilului sau zdrobit

Reguli la masă (cu orice aliment)

Sarea: cât e prea mult

Mâncarea din stocuri ascunde multă sare: conservele de carne și pește, varza murată, castraveții murați, brânza telemea, supele concentrate, biscuiții sărați. Pentru copii, recomandările britanice (NHS) dau ca maxim orientativ aproximativ 2 g de sare pe zi la 1–3 ani, 3 g la 4–6 ani și 5 g la 7–10 ani; pentru sugari, deloc sare adăugată. Pentru comparație, o lingură rasă de varză murată poate avea în jur de 0,3–0,5 g de sare, iar o conservă de pește sau de carne, de obicei 1–2 g pe tot conținutul (vezi eticheta: „sare” la 100 g).

Ce faciCum reduci sarea
Gătești pentru toată familiasărezi la final, după ce scoți porția copiilor
Folosești varză muratăclătești varza în apă rece (sau o ții 10 minute în apă) pentru copii
Folosești carne sau pește la conservăscurgi zeama sărată; amesteci conserva cu cartofi, orez sau paste nesărate
Folosești cuburi de supă / supă la plicpentru copii, deloc; dai gust cu ceapă călită, morcov, boia dulce, cimbru, leuștean (vezi sosuri și condimente)
Faci pâinepentru copii mici poți reduce sarea la jumătate fără probleme de creștere a aluatului

Alte lucruri de evitat sau limitat la copiii mici

  • Peștii mari prădători (rechin, pește-spadă, marlin) – mercur. Tonul la conservă e acceptabil în cantități moderate; sardinele, macroul și heringul sunt opțiuni mai bune.
  • Mezelurile, afumăturile și conservele de carne – foarte sărate; rar și puțin, amestecate cu altceva.
  • Ardeiul iute, muștarul tare, oțetul mult, borșul foarte acru – irită; scoate porția înainte de a acri.
  • Ceaiul negru, cafeaua, cola, băuturile energizante – fără cofeină la copii.
  • Sucurile, chiar și de fructe 100% – cel mult un pahar mic pe zi, diluat, la masă; dinții suferă, mai ales când periajul e mai rar în criză.
  • Ciupercile sălbatice și plantele culese – niciodată pentru copii, iar pentru adulți doar cu identificare sigură (vezi cartea Hrana).
  • Fasolea și năutul nefierte complet – boabele tari, crocante la mijloc, sunt și periculoase (lectine), și greu de digerat.

Alergiile: nu introduce alimente noi în criză

Dacă un copil n-a mâncat niciodată arahide, ou, pește, susan sau lapte, o criză (fără acces sigur la medic și la ambulanță) nu e momentul ideal să le încerci prima dată. Dacă totuși trebuie, dă o cantitate mică dimineața, într-o zi liniștită, și urmărește copilul câteva ore. Semnele de reacție gravă (umflarea buzelor sau a feței, respirație grea, vărsături repetate, piele palidă, moleșeală) cer 112 imediat. Pentru copiii cu alergie cunoscută: vezi capitolul despre alergii din cartea Hrana și rețetele de post și deserturile fără ouă și lapte.

Cum gătești o singură oală pentru patru vârste

  1. Gătești baza fără sare, fără iute și fără acru: legumele, cereala sau leguminoasa, uleiul.
  2. Scoți porția celui mic (1–3 ani) și o pasezi sau o zdrobești după nevoie. Adaugi o linguriță de ulei sau unt pentru energie.
  3. Scoți porția celui de 4–6 ani; poți adăuga un praf de sare și verdeață.
  4. Abia acum sărezi, acrești și condimentezi oala adulților.
  5. Răcești porțiile copiilor pe o farfurie întinsă și verifici temperatura cu buza sau pe încheietură.
  6. Ce rămâne în farfuria copilului nu se pune înapoi în oală (bacteriile din salivă).
Temperatura: arsurile cu supă, ceai și terci sunt printre cele mai frecvente accidente la copiii mici, iar în criză, cu arzătorul pe masă, riscul crește. Bolul copilului se umple din oală departe de el și se răcește înainte să ajungă pe masă.

O zi de mâncare pentru copilul de 1–3 ani, din stoc

Copilul mic are nevoie de aproximativ 1.000–1.200 kcal pe zi, în 3 mese și 2 gustări, cu mai multă grăsime decât adulții și cu lapte zilnic. Exemplul de mai jos e făcut doar din cămară; cantitățile sunt orientative – copilul sănătos își reglează singur foamea.

MasaCe primește (exemplu)Cât, aprox.
Mic dejunterci de ovăz fiert moale, cu lapte praf și măr ras sau prune uscate pasateun bol mic (150–200 g)
Gustareun biscuit simplu înmuiat în lapte sau o jumătate de lipie cu unt subțire1–2 bucăți
Prânzsupă de linte roșie pasată, cu o linguriță de ulei; pâine moaleun bol mic + o felie
Gustareiaurt din lapte praf sau compot cu fructele zdrobiteun pahar mic
Cinăorez sau paste mici cu sardine sau ton zdrobit, mazăre pasată; ori mămăligă moale cu brânză4–6 linguri
Toată ziuaapă sigură (fiartă și răcită sau îmbuteliată), lapte~1 L lichide în total, din care lapte ~300–400 ml
Sfat: o linguriță de ulei, unt sau unt de arahide bine dizolvat într-o porție de terci sau piure adaugă ~40–90 kcal fără să crească volumul. E cel mai simplu mod să „îngroși” mâncarea celui mic când apetitul e slab. O multivitamină pentru vârsta lui, cu doza din prospect, completează stocul sărac în vitamina C.

Semne că cel mic nu mănâncă sau nu bea destul

  • Nu mai are energie să se joace, doarme mult mai mult decât de obicei, e iritabil fără motiv.
  • Scutece mult mai puțin ude, urină închisă la culoare, buze uscate.
  • Slăbește vizibil sau hainele încep să-i vină largi în câteva săptămâni.
Sună la 112 sau mergi la medic dacă un copil mic nu urinează 6–8 ore, plânge fără lacrimi, e moale și greu de trezit, vomită tot ce bea sau are diaree cu sânge. Medicamentele pentru febră sau diaree se dau doar în doza din prospect, după greutate, sau cum spune medicul ori farmacistul.
📝 Notițele mele la acest capitol