Introducere și cuprins

Viața unei familii obișnuite din România e astăzi profund digitală: salariile și alocațiile vin pe card, plătim cu telefonul, actele sunt în e-mail și în cloud, pozele copiilor stau într-un cont online, programările la medic se fac prin aplicații, iar comunicarea cu grădinița, cu bunicii și cu vecinii trece prin WhatsApp. Toate acestea sunt comode. Dar toate depind de sisteme pe care nu le controlăm: bănci, operatori de telefonie, furnizori de cloud, platforme ale statului.

Această carte e despre două lucruri. Primul: cum îți protejezi familia de atacurile și fraudele digitale care lovesc oameni obișnuiți în fiecare zi – conturi sparte, phishing, apeluri false, voci clonate. Al doilea: cum trăiești câteva zile sau săptămâni fără digital, dacă un atac cibernetic major, o pană extinsă sau o criză scoate din funcțiune sistemele de care depindem.

Pentru cine e cartea

Pentru părinți fără pregătire tehnică. Nu ai nevoie să știi ce e un server sau un protocol. Ai nevoie de un telefon, de o seară liberă și de dorința de a pune ordine. Cartea folosește exemple din România: bănci, ANAF, Ghișeul.ro, DNSC, RO-ALERT, curieri, grupurile de WhatsApp ale blocului.

Nu e science-fiction: ce s-a întâmplat deja în România

• Februarie 2024: un atac ransomware asupra unei platforme informatice folosite de spitale a dus la trecerea a aproximativ 100 de unități medicale pe lucrul cu pix și hârtie.
• Iulie 2024: incidentul CrowdStrike (o actualizare defectă, nu un atac) a produs întârzieri și în aeroporturile din România.
• Decembrie 2024: grupul Electrica a fost lovit de ransomware; infrastructura electorală a fost vizată de un număr foarte mare de atacuri, potrivit documentelor declasificate de CSAT.
• Decembrie 2025: aproximativ 1.000 de sisteme informatice ale Administrației Naționale „Apele Române” au fost blocate de ransomware.
• În fiecare zi: mii de români primesc SMS-uri false în numele curierilor, al ANAF, al băncilor, iar metoda „Accidentul” a trecut la voci clonate cu inteligență artificială.

Niciunul dintre aceste evenimente n-a oprit țara. Dar fiecare a lovit oameni concreți: pacienți, clienți, victime ale fraudelor. Diferența dintre cei care au trecut ușor și cei care au suferit a fost, de multe ori, pregătirea simplă.

Cum folosești cartea

• Ai doar o seară acum? Fă nivelul 1 din listele de verificare: e-mail cu doi pași, coduri de recuperare tipărite, parola de familie, regula „codul nu se dă nimănui”.
• Ai un weekend? Manager de parole (parolele), copii de siguranță (3-2-1), numerar și a doua bancă (banii).
• Vrei să fii pregătit serios? Fă dosarul pe hârtie (ce ții pe hârtie) și exercițiul săptămânii offline.
• Ai o problemă acum? Cont spart: primele 60 de minute. Bani furați: victima unei fraude. Telefon pierdut: telefonul.

Cuprins

I. Înțelegerea amenințării

1. Cum ar arăta un atac cibernetic major asupra României – scenariul pe ore și zile, sector cu sector, ce face familia în primele 24 de ore.
2. Lecții din atacurile reale: Estonia, Ucraina, Colonial Pipeline, CrowdStrike, spitalele din România – ce s-a întâmplat și ce înseamnă pentru noi.

II. Viața fără digital

3. Ziua fără carduri și fără internet: ce funcționează și ce nu
4. Banii fără digital, pe scurt – numerar, două bănci, informații pe hârtie (cu trimitere la cartea Colaps economic).
5. Ce ții pe hârtie: dosarul analogic al familiei
6. Casa inteligentă când pică: încuietori, centrale, camere și alternative manuale
7. Documentele, semnătura electronică, Ghișeul.ro și ROeID în criză

III. Igiena digitală a familiei, înainte de criză

8. Parolele familiei și managerul de parole
9. Autentificarea în doi pași și codurile de recuperare tipărite
10. Actualizările și sănătatea dispozitivelor din casă
11. Copiile de siguranță 3-2-1: poze, acte, contacte
12. Telefonul: blocare, localizare și ce faci dacă îl pierzi în criză
13. Cartela SIM, portarea, eSIM și furtul numărului de telefon
14. Discreția digitală în criză: ce nu postezi și ce datele tale spun despre tine

IV. Înșelătorii, dezinformare și copii

15. Înșelătoriile tipice în crize: phishing cu DSU, ANAF, curier și bancă
16. Apelurile false, vocea clonată și parola de familie
17. Falsurile de donații, ajutoare și oferte în crize
18. Dezinformarea și operațiunile de influență: cum verifici o știre
19. Copiii online în criză: ecrane, conținut violent, siguranță

V. Când s-a întâmplat deja

20. Contul compromis: ce faci în primele 60 de minute
21. Ai fost victima unei fraude: banca, poliția, DNSC
22. Instituțiile din România: cine ce face în securitatea cibernetică
23. Afacerea mică și PFA-ul în fața unui atac cibernetic

VI. Practica

24. Liste de verificare pe niveluri: de la o seară la un an
25. Exercițiul de familie: o săptămână offline

Cele zece reguli ale cărții

1. Codurile primite prin SMS sau în aplicații nu se spun nimănui. Niciodată.
2. La orice apel sau mesaj care cere bani, date sau grabă: închizi și suni tu, la un număr cunoscut.
3. E-mailul principal e cheia tuturor conturilor: parolă unică, doi pași, coduri de recuperare pe hârtie.
4. Parole unice peste tot, ținute într-un manager de parole.
5. Copii de siguranță 3-2-1, cu o copie offline și una în afara casei.
6. Numerar acasă, două bănci, carduri fizice.
7. Un dosar pe hârtie cu contactele, conturile (fără parole), medicamentele și actele.
8. Parola de familie, stabilită față în față.
9. Nu dai mai departe ce n-ai verificat.
10. Instrucțiunile oficiale au prioritate; radioul public merge și fără internet.

Legături cu alte cărți ale ghidului

• Colaps economic, comunitate și securitate – numerarul, băncile, escrocheriile în general, securitatea casei și a comunității.
• Blackout, EMP și energie – când pică și curentul: lumină, căldură, încărcarea telefoanelor, atacurile asupra rețelelor.
• Război și conflict armat – informarea în război, adăposturi, evacuare.
• Copiii mici în criză – rutine, emoții, activități.
• Vârstnici, dizabilități și nevoi speciale în criză – bunicii, cei mai vizați de escroci.
• Abilități, echipament și evacuare – comunicații alternative, rucsacul de urgență.
• Casa: întreținere, reparații și adaptare pentru criză – instalațiile, centrala, electricitatea.

Întrebări frecvente

Sunt prea ocupat pentru toate astea. Ce e cel mai important? Trei lucruri: doi pași pe e-mail, codurile de recuperare pe hârtie și regula „codul nu se dă nimănui, închid și sun eu”. Le faci într-o oră.

N-am nimic de valoare online. De ce m-ar ataca cineva? Majoritatea atacurilor împotriva oamenilor obișnuiți sunt automate și în masă. Nu ești ales; ești unul din milioane. Contul tău de WhatsApp valorează pentru escroci prin prietenii tăi, cărora le cer bani în numele tău.

Dacă pică totul, nu contează oricum parolele mele. Căderile totale sunt foarte rare. Mult mai probabil e să cadă o bancă, o aplicație sau un operator, iar escrocii să profite de confuzie. Atunci contează exact pregătirea ta.

Un cuvânt despre frică

Subiectul atacurilor cibernetice poate speria: pare complicat, invizibil, fără control. Realitatea e mai liniștitoare. Cele mai multe pagube suferite de familii vin din câteva greșeli simple, care se pot preveni în câteva seri. Iar căderile mari ale sistemelor, așa cum arată toate cazurile reale, sunt parțiale și temporare: ore, zile, rar săptămâni. O familie cu puțin numerar, un dosar pe hârtie, conturi bine protejate și o regulă clară împotriva escrocilor trece prin ele cu neplăceri, nu cu dezastre.

Începe cu nivelul 1. Restul vine de la sine.