Înșelătoriile tipice în crize: phishing cu DSU, ANAF, curier și bancă
Cuprins (11 secțiuni)
- Cum arată un mesaj fals: anatomia
- Cele mai frecvente tipuri în România
- Phishing-ul care folosește criza
- RO-ALERT și mesajele false „de la DSU”
- Cum verifici un link fără să-l deschizi
- Codurile QR false
- Trei exemple comentate
- Ai dat click. Ce faci?
- Raportarea mesajelor false
- Antrenamentul familiei
- Bunicii: varianta simplă
Orice criză (o pană mare, un atac cibernetic, o inundație, o epidemie, un conflict) aduce un val de mesaje false. Escrocii știu că în criză oamenii sunt speriați, grăbiți și așteaptă vești de la autorități, bănci și firme. Așa că trimit exact asta: mesaje care par de la DSU, ANAF, bancă, curier sau furnizorul de energie. Capitolul acesta te învață să le recunoști în câteva secunde. Pentru apelurile false și vocile clonate, vezi capitolul următor; pentru donațiile false, falsurile de donații și ajutoare. Un capitol general despre escrocherii există și în cartea Colaps economic.
Cum arată un mesaj fals: anatomia
Aproape toate mesajele de phishing au aceleași ingrediente:
- Un expeditor cunoscut: banca, curierul, ANAF, Ghișeul.ro, DSU, furnizorul de curent. Numele afișat poate fi falsificat.
- O urgență sau o frică: „contul va fi suspendat în 24 de ore”, „coletul va fi returnat”, „aveți o amendă neplătită”, „deconectare de la rețea”.
- O recompensă (uneori): „aveți de primit o rambursare”, „ajutor de urgență pentru familiile afectate”.
- Un link: către un site care arată exact ca cel real.
- O cerere: datele cardului, o plată mică (2–10 lei), datele de autentificare, un cod primit prin SMS, instalarea unei aplicații.
Cele mai frecvente tipuri în România
| Tema | Mesajul tipic | Ce vrea escrocul | Realitatea |
|---|---|---|---|
| Curier/Poșta | „Coletul dvs. nu a putut fi livrat. Achitați taxa de 2,99 lei aici.” | Datele cardului, apoi plăți mari | Curierii nu cer taxe prin link în SMS; verifică în aplicația sau pe site-ul oficial cu AWB-ul |
| ANAF | „Aveți de primit o rambursare de impozit” sau „Aveți o datorie, plătiți acum” | Datele cardului, datele de autentificare | Informațiile fiscale le vezi în Spațiul Privat Virtual, intrând direct pe anaf.ro |
| Ghișeul.ro / amenzi | „Amendă neplătită, plătiți în 24 de ore ca să evitați executarea” | Datele cardului | Amenzile reale le verifici intrând direct pe ghiseul.ro |
| Bancă | „Contul dvs. a fost suspendat. Reactivați aici.” | Datele de autentificare + codurile | Banca nu îți cere niciodată datele prin link |
| Energie/gaz | „Factură restantă, deconectare azi” | Plată pe un site fals | Verifici în contul tău de client sau suni la numărul de pe factură |
| DSU / „ajutor de urgență” | „Înregistrați-vă pentru ajutorul de urgență / evacuare / vouchere” | Date personale, CNP, card | Instrucțiunile oficiale vin prin RO-ALERT, canalele oficiale DSU/IGSU, primărie și presă |
| Vânzări online (OLX etc.) | „Am plătit, intrați aici ca să primiți banii” | Datele cardului | Pentru a primi bani nu introduci niciodată datele cardului |
| Cont spart al unui prieten | „Votează-mi copilul la un concurs” / „Mi-ai trimis un cod din greșeală” | Contul tău de WhatsApp sau Facebook | Sună prietenul pe telefon și întreabă-l |
Phishing-ul care folosește criza
În timpul unei crize, apar variante noi, adaptate. Câteva exemple, plauzibile pentru România:
- După un atac la o bancă: „Pentru clienții afectați de incidentul de securitate, verificați-vă contul aici.”
- După un atac la un furnizor de energie: „Din cauza incidentului, facturile au fost anulate. Plătiți noua factură aici.”
- În timpul unei pane mari: „Despăgubire pentru pana de curent: 300 de lei. Completați datele cardului.”
- La o inundație sau un cutremur: „Formular pentru ajutorul de la Guvern pentru familiile afectate.”
- În context de conflict: „Verificați dacă sunteți pe lista de mobilizare”, „Înregistrare obligatorie pentru adăposturi”.
- Pandemie/epidemie: „Programare la vaccin / test, taxă de rezervare.”
Toate au același scop: datele tale și banii tăi. Instituțiile publice nu cer plăți sau date de card prin link în SMS.
RO-ALERT și mesajele false „de la DSU”
Mesajele RO-ALERT sunt transmise de autorități prin rețelele de telefonie mobilă către toate telefoanele dintr-o zonă (tehnologie de tip cell broadcast). Ele apar ca alertă specială, cu sunet distinct, nu ca SMS obișnuit de la un număr. Conțin instrucțiuni de protecție (adăpostire, evacuare, evitarea unei zone), nu cereri de date personale sau plăți.
Dacă primești un SMS obișnuit „de la DSU” sau „de la Guvern” care îți cere să intri pe un link, să completezi date sau să plătești ceva, tratează-l ca suspect. Verifică pe canalele oficiale ale DSU/IGSU, ale ISU-ului județean sau la radio.
Cum verifici un link fără să-l deschizi
- Pe telefon: ține degetul apăsat pe link (fără să-l deschizi) – apare adresa completă. Pe calculator, ține mouse-ul deasupra.
- Uită-te la domeniul real: partea dinaintea primului „/” după „https://”. De exemplu, în anaf.ro.verificare-cont.com, domeniul real e verificare-cont.com, nu anaf.ro.
- Atenție la litere schimbate: ghiseu1.ro, anaf-ro.com, fan-curier.info.
- Atenție la scurtătoare de linkuri (bit.ly și altele) în mesaje de la „instituții”.
- Lacătul din browser (https) înseamnă doar că legătura e criptată, nu că site-ul e cinstit. Site-urile false au și ele lacăt.
| Instituția | Cum o verifici |
|---|---|
| ANAF | Tastezi anaf.ro și intri în Spațiul Privat Virtual |
| Ghișeul.ro | Tastezi ghiseul.ro |
| DSU / IGSU | Site-urile și paginile oficiale ale DSU și IGSU; radioul public |
| Banca | Aplicația oficială sau numărul de pe spatele cardului |
| Curierul | Aplicația sau site-ul oficial, cu numărul AWB primit la comandă |
Codurile QR false
O variantă mai nouă: autocolante cu coduri QR false lipite peste cele reale (la parcări, stații de încărcare, restaurante) sau trimise prin poștă/e-mail. Codul te duce pe un site fals de plată.
- Verifică dacă autocolantul pare lipit peste altul.
- După scanare, citește adresa înainte de a o deschide.
- Pentru parcări, folosește aplicația oficială sau SMS-ul indicat pe panoul oficial.
Trei exemple comentate
Mesajele de mai jos sunt inventate, dar construite exact ca cele care circulă. Încearcă să găsești semnele înainte de a citi comentariul.
Exemplul 1
„FAN: Coletul dvs. #RO4471 este reținut în depozit din cauza adresei incomplete. Actualizați adresa și achitați 1,99 lei până azi la 23:59: [link]”
Semnele: nu ai comandat nimic (sau nu știi dacă ai comandat); termen „până azi”; o sumă ridicol de mică (scopul e să introduci cardul, nu cei 1,99 lei); link într-un SMS de la un număr obișnuit. Ce faci: dacă aștepți un colet, verifici în aplicația curierului cu AWB-ul din e-mailul magazinului.
Exemplul 2
„ANAF: În urma recalculării, aveți dreptul la o rambursare de 742,50 lei. Pentru virarea sumei, introduceți datele cardului: [link]”
Semnele: o sumă exactă, ca să pară credibilă; „introduceți datele cardului” pentru a primi bani (nu ai nevoie de datele cardului ca să primești bani); link. Ce faci: intri tu pe anaf.ro, în SPV, dacă vrei să verifici.
Exemplul 3
Mesaj pe WhatsApp de la numărul unei prietene: „Bună! Scuze, ți-am trimis din greșeală un cod de 6 cifre prin SMS, mi-l poți trimite? E urgent.”
Semnele: contul prietenei e deja furat; codul primit de tine e pentru înregistrarea contului tău de WhatsApp pe telefonul escrocului. Ce faci: nu trimiți nimic, o suni pe prietenă pe telefon (apel clasic) și îi spui că i-a fost furat contul.
Ai dat click. Ce faci?
| Ce ai făcut | Ce faci acum |
|---|---|
| Doar ai deschis linkul, n-ai introdus nimic | Închide pagina. Riscul e mic. Nu instala nimic dacă ți se cere. |
| Ai introdus parola | Schimbă imediat parola (de pe site-ul real), activează doi pași, verifică dispozitivele conectate |
| Ai introdus datele cardului | Sună imediat la bancă și blochează cardul; verifică tranzacțiile |
| Ai dat un cod primit prin SMS | Sună imediat la bancă (dacă era de la bancă) sau recuperează contul (WhatsApp, e-mail) |
| Ai instalat o aplicație | Pune telefonul în modul avion, sună la bancă de pe alt telefon, du telefonul la un specialist sau resetează-l după ce salvezi pozele |
Pașii detaliați sunt în contul compromis și victima unei fraude. Viteza contează: cu cât suni mai repede la bancă, cu atât sunt mai mari șansele să oprești plățile.
Raportarea mesajelor false
- Raportează la DNSC (1911 sau formularul de pe site-ul dnsc.ro) mesajele și site-urile de phishing.
- Raportează mesajul ca spam în aplicația de mesaje și blochează expeditorul.
- Anunță instituția sau firma imitată (multe bănci au adrese speciale pentru raportarea phishingului).
- Avertizează familia, mai ales bunicii: „Circulă un SMS fals cu...”
Antrenamentul familiei
Un joc de 10 minute, o dată pe lună, la masă: unul dintre adulți arată pe telefon trei mesaje (unul real, două false, găsite de exemplu în avertizările publicate de DNSC sau de bănci). Ceilalți ghicesc care e real și de ce. Copiii mai mari (de la 8–10 ani) pot participa: învață să caute „urgența” și „linkul ciudat”.
Bunicii: varianta simplă
Pentru bunici, regulile complicate nu funcționează. Una singură, scrisă mare pe frigider: