Instituțiile din România: cine ce face în securitatea cibernetică
Cuprins (9 secțiuni)
Când ai o problemă digitală, prima întrebare e: cui mă adresez? România are mai multe instituții cu roluri în securitatea cibernetică, iar numele lor se schimbă din când în când. Capitolul acesta e o hartă simplă, pentru cetățeni: ce face fiecare, ce poate face pentru tine și ce nu, plus un tabel „pentru problema X, suni la Y”. Denumirile, numerele și programul se pot schimba; verifică periodic pe site-urile oficiale și actualizează dosarul familiei.
Harta pe scurt
| Instituția | Rolul principal | Pentru tine, ca cetățean |
|---|---|---|
| DNSC – Directoratul Național de Securitate Cibernetică | Autoritatea națională civilă pentru securitate cibernetică; echipa națională de răspuns la incidente; supraveghează operatorii de servicii esențiale | Raportezi incidente și fraude online la 1911 sau prin formularul de pe dnsc.ro; găsești avertizări și ghiduri |
| Poliția Română (structurile de combatere a criminalității informatice) | Cercetează infracțiunile informatice și fraudele | Depui plângere penală la orice secție |
| DIICOT | Parchetul care investighează criminalitatea organizată, inclusiv cea informatică gravă | Nu te adresezi de obicei direct; plângerea ta ajunge acolo dacă e cazul |
| SRI – Centrul Național Cyberint | Prevenirea și contracararea amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale | Rareori direct; publică uneori avertizări |
| MApN – Comandamentul Apărării Cibernetice | Apărarea cibernetică a sistemelor militare | Nu direct |
| STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale | Rețelele speciale ale statului, sistemul 112 și partea tehnică a RO-ALERT | Suni la 112 în urgențe |
| ANCOM | Reglementează telecomunicațiile: telefonie, internet, portare | Reclamații împotriva operatorilor; măsori viteza internetului pe netograf.ro |
| ADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României | Platformele digitale ale statului (de exemplu Ghișeul.ro, ROeID) | Asistență pentru aceste platforme |
| ANSPDCP | Protecția datelor personale (GDPR) | Plângere dacă o firmă ți-a expus sau folosit abuziv datele |
| ANPC | Protecția consumatorilor | Magazine online care nu livrează, practici înșelătoare |
| BNR și CSALB | BNR supraveghează băncile; CSALB rezolvă alternativ disputele client–bancă | Dispute cu banca după o fraudă |
| DSU / IGSU / ISU | Situațiile de urgență | Instrucțiuni oficiale în crize, RO-ALERT |
DNSC, pe larg
DNSC a fost înființat în 2021, prin reorganizarea fostului CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică). E instituția la care se adresează cetățenii, firmele și instituțiile pentru incidentele de securitate cibernetică. În 2019 a fost lansat numărul unic 1911 pentru raportarea acestor incidente.
Ce poate face DNSC pentru tine
- Primește raportarea ta despre phishing, fraude online, site-uri false, conturi compromise, ransomware.
- Analizează și, unde se poate, cere blocarea site-urilor și a campaniilor de phishing.
- Publică avertizări despre campaniile de înșelătorie active și ghiduri de protecție.
- Te poate îndruma tehnic (de exemplu dacă există instrumente de recuperare pentru un anumit ransomware).
Ce nu face DNSC
- Nu recuperează banii (asta ține de bancă și de anchetă).
- Nu face anchete penale (asta ține de Poliție și Parchet).
- Nu te sună ca să-ți ceară date, parole sau bani. Dacă cineva sună „de la DNSC” și îți cere așa ceva, e escroc.
Legislația, pe scurt
Nu trebuie să cunoști legile, dar e bine să știi că există:
- Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României – stabilește cadrul general și rolurile instituțiilor.
- OUG nr. 155/2024 – transpune directiva europeană NIS2 și extinde obligațiile de securitate cibernetică la mult mai multe firme și instituții (energie, transport, sănătate, apă, digital, administrație, producție, servicii poștale și altele), inclusiv obligația de a raporta incidentele semnificative.
- Codul penal sancționează accesul ilegal la un sistem informatic, frauda informatică, falsul informatic și alte fapte.
- GDPR – obligă firmele să-ți protejeze datele și să anunțe autoritatea (și uneori pe tine) când le scapă.
Pentru o familie, consecința practică e simplă: dacă o firmă sau o instituție la care ai date are un incident, are obligații legale. Poți cere informații despre ce date ale tale au fost afectate.
Cui te adresezi: tabelul problemă–instituție
| Problema | Primul pas | Apoi |
|---|---|---|
| Bani luați de pe card sau din cont | Banca (imediat) | Poliția, DNSC 1911 |
| SMS sau e-mail de phishing | Nu răspunzi; ștergi | Raportezi la DNSC; anunți firma imitată |
| Cont de e-mail sau WhatsApp spart | Recuperarea prin serviciu (vezi contul compromis) | DNSC; poliția dacă s-au cerut bani în numele tău |
| Ransomware pe calculatorul de acasă sau al firmei | Deconectezi de la internet | DNSC 1911, poliția |
| Apel fals cu „accidentul”, curier la ușă | 112 (dacă e în desfășurare) | Poliția |
| Duplicat de SIM fără acordul tău | Operatorul de telefonie | Banca, poliția, ANCOM dacă operatorul nu rezolvă |
| Magazin online fals | Banca (contestare plată) | Poliția, ANPC, DNSC |
| Date personale expuse de o firmă | Firma, în scris | ANSPDCP |
| Conținut de abuz asupra copiilor, grooming | Poliția / 112 | Telefonul Copilului 116 111, liniile de raportare specializate |
| Disputa cu banca după fraudă | Reclamație scrisă la bancă | CSALB, apoi instanța |
| Internet sau telefonie căzute mult timp | Operatorul | ANCOM |
| Platforma Ghișeul.ro sau ROeID nu funcționează | Asistența platformei (ADR) | Ghișeul fizic al instituției |
Cum recunoști un mesaj real de la o instituție
- Instituțiile publice nu cer prin SMS, e-mail sau telefon parole, coduri, date de card sau plăți prin link.
- Poliția și procurorii nu te sună ca să-ți ceară să retragi bani, să faci transferuri sau să dai bani unui curier.
- DNSC nu te sună ca să-ți „curețe calculatorul” și nu-ți cere să instalezi programe de control la distanță.
- Când ai dubii, cauți tu numărul instituției pe site-ul oficial (tastând adresa) și suni tu.
Avertizările oficiale: cum le urmărești
DNSC și alte instituții publică avertizări despre campaniile active („Atenție, circulă SMS-uri false în numele...”). Le poți urmări pe site-urile oficiale și pe conturile lor oficiale de pe rețelele sociale. Băncile publică și ele avertizări pe site și în aplicații. Un adult din familie poate verifica o dată pe săptămână și poate transmite celorlalți (mai ales bunicilor) ce e nou.
În criză: cine comunică
Într-un atac cibernetic major, comunicarea oficială vine de obicei de la Guvern, DNSC, ministerele implicate și firmele afectate, prin presă, site-uri oficiale și conturi oficiale. Dacă atacul afectează și siguranța populației (curent, apă), DSU și ISU-urile pot transmite instrucțiuni, inclusiv prin RO-ALERT. Radioul public rămâne cea mai sigură cale de a afla ce se întâmplă dacă internetul nu merge.
Cum arată o raportare bună
Fie că suni la 1911, fie că mergi la poliție, o raportare clară te ajută să fii luat în serios și ajută instituția să acționeze. Pregătește:
- Ce s-a întâmplat, în 2–3 propoziții: „Am primit un SMS în numele curierului X, am intrat pe link și am introdus datele cardului. După 10 minute s-au făcut două plăți.”
- Când: data și ora, cât mai exact.
- Dovezile: numărul de telefon expeditor, adresa site-ului (copiată ca text, nu doar în poză), capturi de ecran, extrasul.
- Ce ai făcut deja: ai blocat cardul, ai schimbat parolele, ai sunat la bancă (cu numărul sesizării).
- Datele tale de contact, ca să poți fi căutat.
Nu trimite niciodată, nici instituțiilor, parolele tale sau codurile primite. Nu au nevoie de ele.
Ce pui în dosarul familiei
| Instituția | Ce notezi |
|---|---|
| 112 | Urgențe – viață, sănătate, siguranță, fraudă în desfășurare |
| DNSC | 1911; adresa site-ului dnsc.ro |
| Poliția | Adresa și telefonul secției de care aparții |
| Băncile | Numerele pentru blocare card și fraude |
| Operatorul de telefonie | Numărul de asistență, numărul de client |
| Telefonul Copilului | 116 111 |
| ANPC, ANSPDCP, CSALB | Adresele site-urilor (pentru după criză) |