Persoana imobilizată la pat (1): escarele, poziționarea și mobilizarea

De ce escarele sunt o urgență lentă

Escara (ulcerul de presiune) apare când pielea și țesuturile de dedesubt sunt strivite ore întregi între os și saltea. Sângele nu mai circulă, țesutul moare. La un vârstnic slăbit, nemișcat, prost hrănit, deshidratat și ud de urină, o escară poate apărea în câteva ore de presiune continuă și poate ajunge, în săptămâni, o rană adâncă până la os, care se infectează și poate duce la sepsis și deces. În criză, toți factorii de risc cresc: salteaua antiescare se dezumflă fără curent, îngrijitorul e obosit și întoarce bolnavul mai rar, apa pentru spălat lipsește, mâncarea e mai săracă.

Vestea bună: majoritatea escarelor se pot preveni, cu mijloace simple și ieftine. Îngrijirea pe termen lung a unui rănit sau bolnav la pat din punct de vedere medical e tratată și în Prim ajutor și medicină fără medic; aici intrăm în rutina practică a îngrijitorului.

Unde apar escarele

Inspectarea pielii: de două ori pe zi

La fiecare schimbare de poziție sau de lenjerie și cel puțin dimineața și seara, uită-te la toate zonele de presiune, cu lumină bună. Ce cauți:

Schimbarea poziției: regula de bază

Recomandarea uzuală pentru o persoană care nu se poate mișca singură e schimbarea poziției la aproximativ 2 ore (la saltea standard). Pe o saltea antiescare bună intervalul poate fi mai mare, după indicația medicului sau asistentei, dar în criză, fără curent, revii la 2 ore. Noaptea e partea grea: două sau trei întoarceri pe noapte îl trezesc pe îngrijitor. Împarte nopțile între mai mulți oameni dacă se poate (vezi îngrijitorul).

Ciclul de poziții

1. Pe spate, cu o pernă subțire sub cap, perne sub gambe astfel încât călcâiele să plutească (să nu atingă salteaua), brațele pe perne.
2. Pe partea stângă la 30°: o pernă lungă sau o pătură rulată pe toată lungimea spatelui, ca să-l sprijine înclinat (nu complet pe o parte); o pernă între genunchi și între glezne; umărul de dedesubt tras ușor înainte.
3. Pe spate din nou.
4. Pe partea dreaptă la 30°, la fel.
5. Notează ora și poziția pe o foaie lipită lângă pat (vezi modelul de mai jos). Când sunteți mai mulți îngrijitori, fiecare știe ce urmează.

Cum întorci un om fără să-l rănești și fără să te rănești

Cea mai bună unealtă e un cearșaf de tragere: un cearșaf împăturit în două, pus transversal sub persoană, de la umeri la coapse. Doi oameni, de o parte și de alta a patului, apucă marginile rulate și mută sau rotesc persoana dintr-o singură mișcare, fără să frece pielea de saltea.

1. Explică persoanei ce faci, chiar dacă pare să nu înțeleagă.
2. Ridică patul la înălțimea taliei tale, dacă se poate. Pune frâna.
3. Pentru întoarcerea pe o parte: îndoaie-i genunchiul de pe partea opusă, pune-i brațul de deasupra peste piept.
4. Apucă de umăr și de șold (sau de cearșaful de tragere) și rostogolește-l spre tine, nu-l împinge departe de tine (să nu cadă).
5. Pune perna lungă la spate, perna între genunchi, verifică urechea, umărul, călcâiele.
6. Pentru tragerea în sus în pat (când a alunecat): doi oameni, cu cearșaful de tragere, la „3”, fără să-l târâți pe piele.

Frecarea pielii de cearșaf (când „îl tragi în sus”) rupe pielea fragilă a vârstnicilor la fel de ușor ca presiunea. Lenjeria trebuie să fie întinsă, fără cute, fără firimituri, fără nasturi sub corp.

Salteaua și pernele

Pentru criză, combinația bună e: salteaua cu aer pentru zilele normale și o saltea de spumă de înaltă densitate (sau un topper gros) ca rezervă. Unele saltele antiescare pot fi decontate parțial prin Casa de Asigurări pe baza recomandării medicale – întreabă (vezi drepturile).

Mobilizarea: împotriva rigidității și a cheagurilor

Omul care stă nemișcat zile întregi pierde forța musculară foarte repede, articulațiile se înțepenesc (contracturi), iar sângele din picioare circulă lent, ceea ce crește riscul de tromboză venoasă (cheaguri), care se pot muta în plămâni. De aceea, pe lângă întoarceri, de 2–3 ori pe zi:

• Mișcări active, dacă poate: să miște singur mâinile, picioarele, gleznele în cerc, să strângă o minge, să ridice brațele.
• Mișcări pasive, dacă nu poate: îngrijitorul mișcă blând fiecare articulație (degete, încheieturi, coate, umeri, glezne, genunchi, șolduri) de câteva ori, fără să forțeze și fără să provoace durere. Un kinetoterapeut îți arată corect în o oră.
• Ridicarea în șezut pe marginea patului, cu picioarele jos, câteva minute de câteva ori pe zi, dacă e posibil – ajută respirația, digestia, tensiunea și moralul.
• Respirația profundă: 5–10 respirații adânci de câteva ori pe zi, pentru a preveni pneumonia.

Persoana care stă toată ziua în cărucior sau în fotoliu

Escarele nu apar doar la pat. Omul care stă ore întregi în cărucior sau în fotoliu (situație foarte frecventă când familia „îl scoate din pat”) apasă continuu pe fese, pe sacru și pe călcâie. Reguli:

• Pernă antiescare de șezut (spumă specială, gel sau aer), nu o pernă obișnuită subțire.
• Descărcarea greutății cel puțin la fiecare 15–30 de minute, dacă poate singur: se ridică puțin pe brațele căruciorului, se apleacă înainte sau lateral câteva zeci de secunde.
• Dacă nu poate singur, îngrijitorul îl ajută să schimbe poziția cel puțin o dată pe oră; mulți specialiști recomandă ca o persoană cu risc mare să nu stea în șezut mai mult de câteva ore la rând.
• Picioarele sprijinite corect (nici atârnate, nici cu genunchii prea sus).

Dacă a apărut totuși o escară

În criză, uneori nu ajungi imediat la medic. Până atunci:

1. Scoate complet presiunea de pe zonă: persoana nu mai stă deloc pe acea parte. E cel mai important tratament.
2. Curăță blând rana cu ser fiziologic sau apă fiartă și răcită; nu folosi apă oxigenată, iod concentrat sau alcool direct în rană (distrug țesutul care se vindecă), decât dacă medicul îți spune altfel.
3. Acoperă cu un pansament curat. Pansamentele moderne pentru escare (hidrocoloide, spumă) se pot avea în stoc – întreabă asistenta ce tip e potrivit și învață să-l aplici.
4. Fotografiază rana zilnic, cu o monedă sau o riglă alături, ca să vezi dacă se mărește și ca să-i arăți medicului.
5. Crește aportul de proteine și lichide.
6. Caută ajutor medical: medicul de familie, serviciile de îngrijire la domiciliu decontate de Casa de Asigurări (vezi drepturile), sau urgența dacă apar semne de infecție.

Pielea: celelalte cauze

Presiunea nu e singurul dușman. Umezeala (urina, transpirația), frecarea și pielea uscată și subțiată contribuie. Igiena și incontinența sunt tratate în capitolul următor, iar alimentația (fără proteine și calorii suficiente, pielea nu se reface) în nutriția.