Planul scris al familiei pentru „departe de casă”

Un plan care există doar în capul tău nu există, pentru că într-o criză nu-ți mai amintești nimic și pentru că ceilalți (partenerul, bunicii, persoana de rezervă, copilul mare) nu-l au. Acest capitol e un șablon pe care îl completați împreună, într-o seară, și îl distribuiți tuturor celor implicați. Planul general de familie (pentru acasă) e în cartea Planul de 1 an și mintea în criză; acesta e partea pentru momentele în care nu sunteți acasă.

Partea 1: Cine suntem și unde suntem

Persoană	Telefon	Loc de muncă / grădiniță / școală (adresă)	Program	Distanța pe jos până la copii
Adult 1
Adult 2
Copil 1	–			–
Copil 2	–			–

Adaugă tabelul „unde e fiecare” pe intervale orare (vezi primul capitol), inclusiv activitățile de după-amiază și weekendul tipic.

Partea 2: Cine ia copiii

Ordinea	Persoana	Telefon	Distanța față de grădiniță	E pe lista grădiniței?
1	Părintele cel mai apropiat în ziua respectivă			Da
2
3
4

Regula de activare, scrisă clar: „În caz de cutremur, incendiu în zonă, pană generală sau orice alertă, persoana 2 pleacă automat spre grădiniță dacă nu primește în 15 minute mesajul «Iau eu copiii» de la un părinte.” Regula automată elimină nevoia de telefoane. Persoana 2 trebuie să fie de acord și să aibă împuternicirea depusă (vezi grădinița și școala).

Partea 3: Unde ne întâlnim

Punct	Unde exact	Când îl folosim
1. Acasă	Adresa	Dacă locuința e sigură
2. Aproape de casă, afară	Ex.: curtea școlii nr. X, la poarta mare	Dacă nu putem intra în bloc
3. În afara cartierului	Ex.: la bunici, adresa	Dacă zona e evacuată
4. În alt oraș	Ex.: la sora din Cluj, adresa	Evacuare mare, locuința inutilizabilă
Intermediar	Ex.: casa colegei de la jumătatea drumului	Drum lung pe jos, noapte, viscol

Regula de timp: „Dacă nu ne găsim și nu avem semnal, venim la punctul 2 la fiecare oră fixă și așteptăm 15 minute. Lăsăm bilet pe ușa apartamentului sau în cutia poștală: cine, când, unde am plecat.”

Partea 4: Cum comunicăm

• Primul mesaj: un SMS scurt după eveniment, către partener și către contactul din alt oraș. Model: „[Nume]: OK / rănit ușor / am nevoie de ajutor. Sunt la [loc]. Merg la [loc]. Ora [ora].”
• Contactul din alt oraș: nume, telefon. Toți îi raportează; el ține evidența.
• Grupul familiei pe o aplicație de mesagerie: doar informații, fără discuții lungi.
• Actualizări: la ore fixe (ex. la fiecare oră fixă) sau la schimbarea situației, nu continuu.
• Fără semnal: biletul pe ușă, punctul de întâlnire, regula orei fixe.
• Cuvântul-cod de familie (pentru copii și persoanele de rezervă): ________ (nu-l scrie pe versiunea din portofel).

Partea 5: Traseele

Pentru fiecare adult: traseul principal, alternativ și de rezervă de la serviciu la grădiniță și acasă, cu distanțele și timpii realiști (vezi planul „ajung acasă”). Atașează harta tipărită. Notează punctele critice (poduri, pasaje) și alternativele lor.

Partea 6: Situații speciale

Situație	Ce facem
Cod roșu de viscol/vânt în timpul programului	Ex.: persoana 2 ia copiii la ea; părinții rămân la serviciu dacă drumul e periculos
Pană generală seara	Ex.: părintele cel mai apropiat merge pe jos la grădiniță; celălalt merge acasă
Alertă aeriană	Fiecare la cel mai apropiat adăpost; ne întâlnim după încetare, acasă sau la punctul 2
Un părinte în deplasare în alt oraș	Celălalt părinte + persoana 2 acoperă; cel plecat nu încearcă să se întoarcă în grabă
Un părinte rănit/internat	Persoana X preia copiii; contactul din alt oraș coordonează
Copiii la bunici în alt oraș	Bunicii rămân cu ei până se calmează situația; nu pornim la drum în haos
Concediu în străinătate	Vezi lista de concediu; contactul din România are itinerariul

Partea 7: Sănătate și documente

• Pentru fiecare membru: alergii, boli cronice, medicamente zilnice (denumire, concentrație), grupa sanguină dacă o știți, medicul de familie și pediatrul (telefon).
• Unde sunt copiile actelor: telefon (unde?), online (ce serviciu?), hârtie (unde?).
• Împuternicirile de la grădiniță/școală: copii în rucsacul de birou al fiecărui părinte.
• Pentru copiii cu nevoi speciale: o fișă separată, cu instrucțiunile medicului.

Versiunea de o pagină (pentru portofel și telefon)

Din planul complet extrageți o pagină, tipărită mic și laminată sau într-o folie:

• Numele și telefoanele: părinți, persoanele de rezervă, contactul din alt oraș.
• Grădinița/școala: nume, adresă, telefon secretariat.
• Punctele de întâlnire 1–3.
• Regula automată: „Persoana 2 pleacă la grădiniță dacă nu primește mesaj în 15 minute.”
• Alergii și medicamente esențiale.
• „În caz că mi se întâmplă ceva, copiii mei sunt la ... Sunați la ...”

Pe aceeași idee, copilul mare (6+) poate avea un card mic în ghiozdan cu numele lui, numele părinților și două numere de telefon.

Cui dați planul

• Ambii părinți: complet, pe hârtie (rucsacul de birou) și în telefon.
• Persoanele de rezervă: părțile 1, 2, 3, 4 și 7 (cele care îi privesc).
• Contactul din alt oraș: complet.
• Bunicii: părțile care îi privesc, scris mare, pe hârtie.
• Grădinița: lista de preluare actualizată și fișa medicală (pe formularele lor).

Actualizarea și testul

1. Septembrie (început de an școlar): actualizați lista grădiniței/școlii, persoanele de rezervă, programul fiecăruia.
2. Martie: verificați telefoanele, adresele, traseele, hainele din rucsacurile de birou.
3. O dată pe an: testul real. Un părinte merge pe jos de la serviciu la grădiniță; persoana de rezervă ia copilul într-o zi obișnuită (cu anunț prealabil la grădiniță), ca să vedeți că procedura funcționează.
4. După orice schimbare (loc de muncă nou, mutare, grădiniță nouă, persoană de rezervă care se mută): actualizați imediat.

Exemplu de versiune scurtă completată

Greșeli frecvente în planurile de familie

• Planul prea lung, pe care nu-l citește nimeni. Versiunea de o pagină e cea care contează în criză.
• Persoane de rezervă care nu știu că sunt de rezervă, sau care lucrează și ele la 20 km de grădiniță.
• Un singur punct de întâlnire, chiar blocul vostru, care poate fi inutilizabil după cutremur.
• Contactul din alt oraș nu are planul și nu știe ce să facă cu mesajele primite.
• Planul nu mai e actualizat de când copilul era la creșă.
• Regula „ne sunăm” în loc de o regulă automată. În primele ore după un cutremur mare, apelurile pot să nu treacă.
• Bunicii primesc planul pe telefon, scris mic, într-un PDF pe care nu-l găsesc. Pentru ei: hârtie, scris mare, pe frigider.
• Copiii nu sunt implicați deloc. Un copil de 5 ani care știe că „dacă e cutremur, vine bunica” e mult mai liniștit la grădiniță.