Bulina roșie, clasele de risc și cum afli expertiza clădirii

„Bulina roșie” a devenit un simbol al Bucureștiului. Dar puțini oameni știu ce înseamnă exact, cum se ajunge la ea și, mai ales, că lipsa bulinei nu înseamnă că o clădire e sigură. Capitolul acesta te ajută să afli cât de sigură e clădirea ta și ce poți face.

Clasele de risc seismic

După o expertiză tehnică făcută de un expert atestat, o clădire existentă este încadrată într-o clasă de risc seismic:

Pe lângă acestea, în București există și vechile încadrări de urgență din anii '90 (U1, U2, U3), care indicau dacă o clădire trebuia consolidată în 2, 5 sau 10 ani. Multe dintre clădirile cu U nu au mai fost reexpertizate și nu au niciun semn la intrare, deși, conform specialiștilor, cele reexpertizate au ajuns aproape toate în RsI.

Cifre pentru București

Aceste cifre arată un lucru important: majoritatea clădirilor vechi nu au fost expertizate deloc. Lipsa unei buline nu înseamnă siguranță, ci, de cele mai multe ori, lipsa informației. Ritmul consolidărilor e lent: potrivit datelor prezentate în presă la finalul lui 2025, în aproximativ 35 de ani au fost finalizate în jur de 40 de clădiri prin programul municipal, aproximativ 12 erau în șantier și aproximativ 183 în faza de pregătire a documentațiilor. Directorul AMCCRS a vorbit și despre aproximativ 20.000 de clădiri vulnerabile (în principal construite înainte de 1977, după un raport al Băncii Mondiale) care urmează să fie evaluate. Cifrele se actualizează periodic; verifică listele la zi pe site-ul AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic) și al Primăriei Capitalei.

Cum afli dacă blocul tău are expertiză

1. Întreabă administratorul și președintele asociației de proprietari. Ei trebuie să știe dacă s-a făcut vreo expertiză și unde e documentul.
2. Caută în listele publice. În București: listele AMCCRS și ale Primăriei Capitalei, plus listele primăriilor de sector. În alte orașe: site-ul primăriei, secțiunea urbanism / disciplina în construcții / risc seismic. Caută după strada și numărul exact.
3. Cere oficial informația. Dacă nu găsești online, depune o cerere scrisă la primărie, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Primăria trebuie să răspundă, de regulă, în 10 zile (maxim 30 de zile pentru situații complexe).
4. Verifică cartea tehnică a construcției (la asociație sau la primărie, pentru blocurile mai noi).
5. La cumpărare sau închiriere, cere în scris informația despre clasa de risc. Notarul și banca pot cere la rândul lor; nu semna fără să știi.
6. Cere o expertiză tehnică făcută de un expert atestat MDLPA (lista experților este publică), mai ales pentru clădirile construite înainte de 1978. Asociația de proprietari poate decide în adunare generală.

Cum arată o clădire suspectă (fără expertiză)

Nu poți face tu o expertiză, dar poți observa semne care merită semnalate unui inginer. Vezi detaliile în Semne de avarie. Pe scurt:

• Construită înainte de 1945 sau între 1945 și 1977, cu peste 4 etaje, neconsolidată.
• Fisuri mari, înclinate sau în X, în pereții de la parter și primele etaje.
• Stâlpi cu tencuiala căzută și armătura ruginită la vedere.
• Parter cu magazine mari și pereți scoși.
• Ușile și geamurile care se blochează (deformații).

Ce poți face dacă locuiești într-o clădire cu bulină roșie

Pe termen scurt (de săptămâna asta)

Pe termen mediu și lung

• Consolidarea: asociația de proprietari poate solicita includerea clădirii în programele de consolidare (programe locale ale primăriilor sau programul național derulat de MDLPA, inclusiv cu fonduri europene, de exemplu prin PNRR în anii recenți). Programele și condițiile se schimbă; întreabă la primărie.
• Locuințe de necesitate / de tranziție: în București și în alte orașe, primăria poate oferi locuințe temporare pe durata consolidării.
• Mutarea: dacă poți, cea mai sigură soluție, mai ales cu copii mici.

Școala și grădinița copiilor

Multe școli și grădinițe din România funcționează în clădiri vechi. Ministerul Educației și primăriile au publicat, în diverși ani, liste cu unitățile de învățământ cu risc seismic. Ce poți face:

• Întreabă direcțiunea dacă clădirea a fost expertizată și în ce clasă e.
• Întreabă dacă se fac exerciții de evacuare la cutremur și cât de des (ar trebui să se facă periodic).
• Află care e procedura de predare a copiilor după cutremur: în general, cadrele didactice păstrează copiii în siguranță până vine un membru adult al familiei.
• Lasă la școală o listă cu persoanele autorizate să ia copilul.

Locul de muncă

Întreabă angajatorul despre clasa de risc a clădirii, ieșirile de urgență și planul de evacuare. Ține o mică trusă în birou (pantofi comozi, lanternă, apă, baterie externă).

Ce înseamnă clasele de risc în viața reală

Cum citești un raport de expertiză (fără să fii inginer)

Dacă reușești să obții expertiza blocului (de la asociație, de la primărie sau de la AMCCRS), vei primi un document lung, tehnic. Iată ce cauți:

• Data și expertul. Cine a semnat (expert tehnic atestat MDLPA pentru cerința „rezistență mecanică și stabilitate”) și când. Expertizele foarte vechi (anii '90) se bazează pe normative depășite.
• Concluzia: clasa de risc. De obicei apare la final: „clădirea se încadrează în clasa ... de risc seismic”.
• Gradul de asigurare seismică (R3). Un indicator care arată, aproximativ, ce procent din cerința unei clădiri noi poate prelua clădirea existentă. Valori mici (de exemplu sub 0,35) apar de obicei la clădirile din clasa I. Valoarea exactă și pragurile sunt stabilite de normativul de evaluare (P100-3).
• Soluțiile de consolidare propuse. Cămășuirea stâlpilor, pereți noi de beton, fundații consolidate. Aici afli cât de complicată ar fi o consolidare.
• Recomandările imediate. Uneori expertul cere măsuri urgente: îndepărtarea unor elemente care pot cădea, interzicerea accesului în anumite zone.

Exemple de situații și decizii

„Am cumpărat apartamentul și abia apoi am aflat de bulină”

Află dacă blocul e inclus într-un program de consolidare (AMCCRS sau primăria de sector) și în ce etapă e. Discută cu un avocat dacă vânzătorul ți-a ascuns informația (legislația privind reducerea riscului seismic prevede informarea cumpărătorilor și chiriașilor despre încadrarea în clasa I; un avocat îți spune ce poți face concret). Între timp, aplică toate măsurile din capitol: mobilă fixată, rucsac la ușă, plan de ieșire, dormitoare departe de elementele cele mai vulnerabile.

„Blocul are U2 din 1995 și nimeni nu știe nimic”

Încadrarea veche nu mai este suficientă pentru programele actuale. Asociația poate cere reexpertizarea, iar în București AMCCRS a reexpertizat în ultimii ani clădiri cu încadrări U; aproape toate au ajuns în clasa I. Propune subiectul la adunarea generală.

„Locuiesc în chirie într-o clădire cu bulină roșie”

Ai mai multă flexibilitate decât un proprietar: dacă poți, mută-te. Dacă nu, cere proprietarului să-ți permită să fixezi mobila, păstrează rucsacul la ușă, alege dormitorul cel mai apropiat de ieșire. La următoarea mutare, verifică clasa de risc înainte de semnare (vezi Cumperi sau închiriezi o locuință).

Greșeli frecvente

• „Blocul n-are bulină, deci e sigur.” Majoritatea clădirilor vechi nu au fost niciodată expertizate.
• „Bulina e doar pentru clădirile din centru.” Există clădiri cu risc ridicat și în cartiere, și în alte orașe (Iași, Focșani, Galați, Brăila, Ploiești).
• „Dacă scoatem panoul cu bulina, vindem mai ușor.” Ascunderea încadrării este ilegală și periculoasă.
• „Consolidarea ne costă casa.” Programele publice acoperă o mare parte din costuri; condițiile se schimbă, așa că întreabă la AMCCRS sau la primărie (vezi Consolidarea blocului).

Pentru București, poți vedea pe hartă zona centrală, cu cea mai mare densitate de clădiri cu bulină roșie (🗺️ Vezi pe hartă).

Unde găsești listele (în afara Bucureștiului)

Fiecare primărie are obligația să inventarieze clădirile cu risc seismic de pe teritoriul ei, dar modul în care publică listele diferă mult. Caută pe site-ul primăriei termeni precum „risc seismic”, „clădiri expertizate”, „consolidare”, „bulina roșie”. Dacă nu găsești nimic, trimite o cerere scrisă în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public: întreabă dacă blocul tău (adresa exactă) a fost expertizat și, dacă da, ce clasă de risc are. Primăria are obligația legală să răspundă în termenul prevăzut de lege (de regulă 10 zile, cu posibilitate de prelungire până la 30 de zile).

Ce înseamnă pentru copiii tăi

Dacă locuiți într-o clădire din clasa I, exersați mai des ieșirea de după cutremur: drumul până la ușa blocului, încălțați, cu rucsacul, și locul unde vă opriți afară, departe de fațade. Copiii trebuie să știe acest drum chiar și pe întuneric.