Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Cutremurul în apartamentul tău: unde te adăpostești, cameră cu cameră

6 min de citit, capitolul 15 din 27
Cuprins (10 secțiuni)
  1. Ce te rănește de fapt în apartament
  2. Harta cutremurului: cameră cu cameră
  3. Noaptea, în pat, cu copii în altă cameră
  4. Ce faci la etajele înalte
  5. Parterul și etajul 1
  6. Mituri
  7. Când ești în altă parte a apartamentului
  8. Locul copilului: „ascunzătoarea de cutremur”
  9. Pregătirea apartamentului: weekendul de cutremur
  10. Exercițiul de cutremur al familiei

În timpul unui cutremur vrâncean puternic, mișcarea durează de obicei între câteva zeci de secunde și aproximativ un minut. În acest timp nu ai cum să cobori 6 etaje. Ce faci în apartamentul tău, în primele secunde, depinde de ce ai pregătit înainte: unde sunt paturile, ce mobilă e fixată, unde se pot ascunde copiii. Cartea Cutremur are capitole detaliate despre comportamentul în timpul seismului și despre fixarea mobilei. Aici facem „harta cutremurului” apartamentului tău de bloc, cameră cu cameră.

Ghemuiește-tejos, pe genunchi, ca să nu cazi
Acoperă-tecapul și gâtul, sub o masă solidă sau lângă un perete interior
Ține-tede piciorul mesei până se oprește mișcarea
Recomandarea autorităților române (IGSU / DSU) și a organizațiilor internaționale este „Ghemuiește-te, Acoperă-te, Ține-te”. Nu fugi pe scări în timpul mișcării, nu folosi liftul, nu ieși pe balcon.

Ce te rănește de fapt în apartament

În cutremurele din România, într-un bloc care nu se prăbușește, majoritatea rănilor vin din:

  • mobila care cade: dulapuri, biblioteci, comode, televizoare;
  • obiectele care zboară: veselă, oglinzi, tablouri, ghivece;
  • sticla: geamuri, uși de sticlă, vitrine;
  • căderile oamenilor care încearcă să alerge;
  • bucăți de tencuială și, în clădirile vulnerabile, elemente din pereții despărțitori;
  • arsuri de la aragaz, ceainic, cuptor.

Asta înseamnă că poți reduce enorm riscul cu un weekend de muncă: fixezi mobila înaltă de perete, muți paturile, pui obiectele grele jos.

Harta cutremurului: cameră cu cameră

DormitorCamera copiilorSufragerieBucătăriebalcondulapraftsub masăbibliotecăTVaragazpereteinteriorloc sigurde evitatgeamuriGhemuiește-te, acoperă-te, ține-te: sub masă solidă sau lângă un perete interior.
Harta cutremurului într-un apartament cu 2 camere: locuri sigure (verde) și zone de evitat (roșu).
CameraLocul cel mai bunDe evitat
DormitorulÎn pat, cu fața în jos, perna pe cap, dacă deasupra și în jurul patului nu e nimic care cadePat sub raft, sub tablou mare, lângă fereastră, lângă dulap nefixat
Camera copiilorPătuțul / patul departe de ferestre și de mobilier înalt; masa solidă de joacă pentru „ascunzătoarea de cutremur”Rafturi cu jucării grele deasupra patului; lustră grea deasupra pătuțului
SufrageriaSub masa solidă, ținând piciorul mesei; lângă un perete interior fără obiecteLângă bibliotecă, vitrină, TV pe comodă, geamul mare / ușa de balcon
BucătăriaIese repede în hol sau se ghemuiește lângă peretele interiorAragazul, cuptorul, dulapurile suspendate, frigiderul nefixat
BaiaGhemuit, cu capul protejat, departe de oglindăLângă oglindă și dulăpioare de sticlă; boilerul nefixat
HolulBun dacă nu are mobilier înalt și nu e plin de obiectePantofar înalt, oglindă mare, cuier greu
BalconulNu: intri în camerăBalconul e o consolă; parapetele și închiderile cu zidărie pot ceda

Noaptea, în pat, cu copii în altă cameră

Cutremurele mari din România au lovit adesea noaptea sau seara (1940 la ora 3:39, 1977 la 21:22). Instinctul oricărui părinte e să alerge la copii. În primele secunde, cu podeaua mișcându-se, alergatul pe un hol întunecat te poate răni grav și nu te ajută să ajungi la copii. De aceea:

  • Fă camera copiilor sigură dinainte, ca ei să fie protejați chiar dacă nu ajungi la ei: pat departe de geam, nimic greu deasupra, mobilă fixată.
  • Învață-i pe copiii de peste 3 ani să rămână în pat și să-și pună perna pe cap: „Când se mișcă patul, ne facem broscuță sub pernă și strigăm «mami».”
  • Dacă mișcarea e slabă sau s-a oprit, mergi la ei cu lanterna și încălțat (cioburi).
  • Cu bebeluș în pătuț lângă patul tău: ia-l lângă tine, aplecat peste el, cu perna peste capul tău.

Mai multe scenarii cu copii în camere diferite sunt în cartea Cutremur.

Ce faci la etajele înalte

La etajele de sus, mișcarea poate fi mai amplă și mai lungă, cu oscilații lente. Obiectele alunecă și cad mai mult. Ușile se pot bloca. Nu încerca să ieși cât se mișcă. După oprire, ai timp: o ieșire calmă, încălțat, cu lanterna și rucsacul, e mai sigură decât o fugă. În blocurile cu risc ridicat (RsI, RsII, vezi Clasele de risc seismic), ieșirea după oprirea mișcării e prioritară.

Parterul și etajul 1

La parter, unii oameni pot ieși în câteva secunde, dar ieșirea în timpul mișcării te expune la ce cade de pe fațadă: tencuială, cărămizi, sticlă, aparate de aer condiționat, parapete de balcon. Zona de lângă bloc e una dintre cele mai periculoase. Dacă ești deja afară, îndepărtează-te de clădire. Dacă ești înăuntru, ghemuiește-te și ieși după oprirea mișcării.

Mituri

MitRealitatea
„Tocul ușii e cel mai sigur loc.”În clădirile moderne, tocul nu e mai rezistent decât restul; ușa se poate trânti peste degete. Masa solidă sau peretele interior sunt mai bune.
„Triunghiul vieții: te pui lângă mobilă, nu sub ea.”Nu e susținut de autoritățile de protecție civilă; ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te rămâne recomandarea.
„Fug imediat pe scări.”Scara e locul unde oamenii cad și se lovesc; în blocurile vulnerabile, scările pot fi avariate.
„Ies pe balcon să nu mă prindă blocul.”Balconul e una dintre părțile cele mai vulnerabile.
„Deschid ușa ca să nu se blocheze.”Rareori ai timp; important e să ai o unealtă de forțat ușa după (rangă mică).

Când ești în altă parte a apartamentului

  • Sub duș: te ghemuiești în cadă / cabină, cu brațele peste cap; închizi apa după. Ușile de sticlă ale cabinei pot crăpa: protejează-ți fața.
  • La aragaz: oprești flacăra doar dacă poți dintr-o singură mișcare; altfel te îndepărtezi imediat de aragaz și de vasele cu lichid fierbinte, te ghemuiești lângă un perete interior.
  • În hol, cu copilul în brațe: te așezi pe podea lângă un perete interior, aplecat peste copil, cu spatele spre exterior.
  • Cu bebelușul la sân, pe canapea: rămâi jos, apleacă-te peste el, acoperă-ți capul cu o pernă sau cu brațul.
  • În scaun cu rotile: blochează roțile, apleacă-te în față, acoperă-ți capul și gâtul cu brațele sau cu o pernă.

Locul copilului: „ascunzătoarea de cutremur”

Copiii de 2–5 ani învață mai ușor un loc concret decât o regulă abstractă. Alege în fiecare cameră un loc pe care îl numiți împreună: „sub masa cea mare”, „lângă peretele cu desenele”. Lipește acolo un mic abțibild ales de copil. La exercițiu, copilul aleargă (calm) la abțibild, se face mic, își pune mâinile pe ceafă și numără până la 60 cu tine. Masa sub care se adăpostesc copiii trebuie să fie solidă, cu picioare stabile; o măsuță de cafea joasă și din sticlă nu e potrivită.

Pregătirea apartamentului: weekendul de cutremur

Detaliile tehnice (tipuri de dibluri, cum găsești golurile în pereții de beton, cum fixezi pe pereți din gips-carton) sunt în cartea Casa și în Cutremur. Atenție: nu găuri pereții fără să știi pe unde trec țevile de gaz și cablurile.

Exercițiul de cutremur al familiei

  1. Fiecare membru al familiei arată „locul lui” din fiecare cameră (sub masa X, lângă peretele Y).
  2. Strigați „Cutremur!” în momente diferite: fiecare merge la locul lui, se ghemuiește, se acoperă, se ține 60 de secunde (numărați).
  3. Apoi: încălțări, lanternă, verifici familia, verifici gazul (miros), ieșire calmă.
  4. Exersați o dată și noaptea (luminile stinse, copiii în pat, în joacă).
  5. Repetați de 2–3 ori pe an, de exemplu în martie (aniversarea cutremurului din 1977) și în octombrie.
📝 Notițele mele la acest capitol

Ce îți trebuie Magazin

Unele linkuri pot fi de afiliere: dacă cumperi prin ele, putem primi un mic comision, fără cost pentru tine.

Vezi și