Clasele de risc seismic și bulina roșie: legea, listele și ce poți face

„Bulina roșie” e un semn rotund, roșu, pe care primăriile l-au pus pe fațadele unor clădiri expertizate cu risc seismic mare. Mulți oameni cred că lipsa bulinei înseamnă siguranță. Nu e așa: bulina există doar pe clădirile care au fost expertizate și încadrate, iar multe clădiri vulnerabile n-au fost expertizate niciodată. Aici afli ce înseamnă clasele, ce spune legea acum, unde găsești listele și ce poți face concret ca locatar. Partea tehnică despre cum citești un raport de expertiză e în cartea Cutremur; aici ne concentrăm pe viața de zi cu zi în blocul tău.

Cele patru clase de risc seismic

În listele vechi ale Bucureștiului mai apar și categorii de tipul „urgența U1, U2, U3” sau „clădiri care prezintă pericol public”. Ele provin din sisteme de încadrare mai vechi; important e să vezi dacă clădirea ta apare și ce clasă are.

Ce spune legea acum (pe scurt)

• Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor stabilește cadrul: expertizare, încadrare în clase, programe de consolidare, obligațiile proprietarilor și ale primăriilor.
• Legea nr. 426/2023 a modificat-o: din 6 ianuarie 2024, în clădirile încadrate în clasa RsI este interzisă închirierea sau darea în folosință a locuințelor și sunt interzise activitățile care implică aglomerări de persoane (definite ca cel puțin 50 de oameni simultan într-o încăpere, cu sub 4 m² de persoană), până la recepția lucrărilor de consolidare. Contractele în curs au încetat la 30 de zile. Presa a raportat amenzi de 5.000–10.000 de lei pentru încălcări.
• Au existat discuții publice și proiecte privind trecerea clasei de risc în cartea funciară; verifică stadiul actual la notar sau la OCPI înainte să cumperi.

Unde găsești listele

București

Primăria Capitalei publică lista imobilelor expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Caută pe site-ul AMCCRS sau al PMB „lista imobilelor expertizate”. Lista e pe adrese (stradă, număr), cu clasa de risc și anul expertizei. Ține minte:

• adresele pot fi scrise diferit (denumiri vechi de străzi, bloc/scară);
• listele includ mai ales clădiri vechi din zona centrală; marile cartiere de blocuri din anii '70–'80 apar rar, pentru că n-au fost expertizate în masă;
• lipsa din listă înseamnă „nu știm”, nu „e sigur”.

Alte orașe

Orașe ca Iași, Focșani, Galați, Brăila, Ploiești, Buzău, Bacău, Constanța și altele au propriile liste, de regulă la direcția de urbanism sau la compartimentul de consolidări din primărie. Unele le publică pe site, altele le dau la cerere (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public). Un e-mail scurt e de ajuns: „Vă rog să-mi comunicați dacă imobilul din strada X nr. Y a fost expertizat tehnic din punct de vedere seismic și în ce clasă de risc a fost încadrat.”

Școlile și grădinițele copiilor: cere aceeași informație de la unitate sau de la primărie. Lista școlilor cu risc seismic din București a fost publicată de presa de educație; verifică variantele actuale.

Ce faci dacă blocul tău e RsI sau RsII

1. Obține raportul de expertiză (asociația sau primăria). Citește concluziile și măsurile recomandate.
2. Află dacă blocul e înscris într-un program de consolidare (AMCCRS, primăria de sector, programul național al ministerului dezvoltării) și în ce etapă.
3. Fă-ți planul de cutremur ca și cum clădirea ar putea ceda: dormitorul copiilor departe de pereții fisurați și de fațadă, rucsacurile la ușă, încălțări lângă pat.
4. Stabilește o locuință de rezervă (rude, prieteni) în care poți sta zile sau săptămâni după un cutremur moderat.
5. Gândește-te serios la mutare, mai ales cu copii mici, dacă bugetul permite. Nu e panică, e matematică: riscul e concentrat în câteva sute de clădiri.
6. Implică-te în asociație: consolidarea cere acordul proprietarilor, iar un vecin informat accelerează lucrurile.

Detaliile despre programele de consolidare, relocarea în timpul șantierului și drepturile tale sunt în cartea Cutremur (capitolul despre consolidarea blocului).

Viața într-o clădire cu bulină: reguli practice

• Nu încărca suplimentar: nu stoca sute de litri de apă, nu umple balconul cu greutăți, nu pune bibliotecă de cărți masivă pe peretele exterior. Vezi și Apa de rezervă în apartament.
• Ușa de la intrare să se deschidă ușor: după cutremur, tocurile se pot deforma. Ține o rangă mică sau o daltă lată lângă ușă, ca să poți forța ieșirea.
• Încălțămintea și lanterna lângă pat, pentru toată familia.
• Rucsacul de urgență la ușă, nu în debara.
• Exercițiu de ieșire o dată pe trimestru, ca joc cu copiii: cât durează de la pat la stradă?
• Punctul de întâlnire departe de clădire (cel puțin o înălțime de clădire distanță, într-un spațiu deschis), stabilit și cu vecinii.

Dacă blocul tău nu are expertiză

Majoritatea blocurilor din România nu au expertiză seismică recentă. Asociația poate comanda una (costul diferă mult, de la câteva mii la zeci de mii de lei, în funcție de clădire; cere oferte de la experți atestați de Ministerul Dezvoltării). Unele primării au programe de expertizare gratuită pentru blocurile construite înainte de 1978. Întreabă la primărie înainte să plătești.

Exemplu: cum citești o intrare din listă

O intrare tipică din lista unei primării arată cam așa: adresa (strada, numărul, uneori blocul și scara), anul construcției (de exemplu „1935”), regimul de înălțime (de exemplu „S+P+8E”, adică subsol, parter și 8 etaje), numărul de apartamente, clasa de risc (de exemplu „RsI”) și anul expertizei. Unele liste au și o coloană despre stadiul consolidării. Dacă anul expertizei e foarte vechi (anii '90), întreabă dacă s-a refăcut între timp: încadrările se pot schimba după o nouă expertiză. Dacă blocul tău apare, păstrează o captură de ecran cu data, pentru dosarul familiei.

Cum vorbești cu copiii despre „casa cu bulină”

Copiii mici simt frica adulților mai mult decât înțeleg cuvintele. Nu le spune „casa noastră poate să cadă”. Spune: „Unele case au nevoie de reparații ca să fie mai puternice la cutremur. Până atunci, noi știm exact ce facem: ne ghemuim, ne acoperim, ne ținem, apoi ieșim împreună.” Exersează ca joc. Mai multe în Copii mici în apartament într-o criză lungă și în cartea Copiii mici în criză.

Greșeli frecvente

• A crede că bulina înseamnă „interdicție de locuire”. Nu: legea interzice închirierea și aglomerările, nu locuirea proprietarului. Riscul însă rămâne.
• A cumpăra „ieftin” fără să verifici lista și raportul de expertiză.
• A ignora clasa RsII („măcar nu e roșu”). Avariile grave îți pot lăsa familia fără casă luni de zile.
• A uita de școală, grădiniță și locul de muncă: copiii petrec acolo o treime din zi.