Cunoaște-ți blocul: anul, structura, normativele și ce înseamnă pentru familia ta
Cuprins (9 secțiuni)
- De ce contează anul construcției
- Tipurile de blocuri pe care le vezi în orașele românești
- Fișa blocului tău: ce trebuie să afli
- Robinetele și tablourile: unde închizi apa, gazul și curentul
- Semne pe care le poți vedea singur
- Ce înseamnă etajul tău în diverse crize
- Documentele blocului: ce poți cere
- Cazul celor care stau în chirie
- Greșeli frecvente
Majoritatea familiilor de la oraș știu câte camere are apartamentul și cât e întreținerea, dar nu știu în ce an a fost construit blocul, ce fel de structură are, unde e robinetul general al scării sau dacă subsolul a fost proiectat ca adăpost. În criză, exact aceste lucruri decid ce faci: dacă rămâi în apartament după un cutremur, cât de repede rămâi fără apă la pană de curent, pe unde ieși la incendiu, cât de multă apă poți ține în cameră. Articolul acesta te ajută să faci „fișa blocului tău” într-o seară, din informații pe care le poți afla legal și gratuit.
De ce contează anul construcției
În România, regulile după care se proiectează clădirile pentru cutremur s-au schimbat de mai multe ori. Pe scurt și simplificat:
| Perioada construcției | Ce reguli existau (aproximativ) | Ce înseamnă pentru tine |
|---|---|---|
| Înainte de 1940 | Practic fără prevederi seismice; multe clădiri au fost avariate în 1940 și 1977 | Cel mai mare risc, mai ales clădirile înalte de beton din centrul orașelor; caută neapărat expertiza |
| 1941–1963 | Prevederi minime, aplicate inegal | Risc ridicat; multe au primit expertize cu clasa I sau II |
| 1963–1977 | Normative seismice (P13-63, apoi P13-70), dar cu forțe de calcul mai mici decât azi și cu hărți care subestimau zona Bucureștiului | Variabil: blocurile cu „parter comercial” deschis (etaj moale) sunt cele mai sensibile |
| 1978–1990 | Norme refăcute după 1977 (P100-78, P100-81) | De regulă mult mai bine; blocurile din panouri mari și cu diafragme s-au comportat bine |
| După 1990 | P100-92, apoi P100-1/2006, 2013 și actualizări | Cerințe moderne; calitatea execuției rămâne întrebarea |
Aceasta e o hartă grosieră, nu un verdict. Un bloc din 1970 poate fi solid, unul din 1985 poate avea probleme din cauza execuției sau a modificărilor făcute de locatari (pereți tăiați, balcoane închise cu zidărie grea, spații comerciale „deschise” la parter). Singurul verdict valabil e expertiza tehnică făcută de un expert atestat. Detalii despre seismicitate și istoricul cutremurelor găsești în cartea Cutremur.
Tipurile de blocuri pe care le vezi în orașele românești
Clădiri interbelice de beton și cărămidă (centrul orașelor)
Blocuri de 6–12 etaje din anii 1930, cu fațade elegante, multe în București pe bulevardele mari. În 1977, majoritatea clădirilor înalte prăbușite în București erau din această categorie. Multe au astăzi expertize cu clasa I de risc seismic („bulina roșie”).
Blocuri cu structură în cadre (stâlpi și grinzi), anii '60–'70
Le recunoști după stâlpii vizibili la parter și ferestrele mari. Problemele apar când parterul are spații comerciale deschise, cu puțini pereți, iar etajele de sus au mulți pereți despărțitori: parterul devine „etaj moale”, unde se concentrează deformațiile la cutremur.
Blocuri din panouri mari prefabricate („blocurile de cartier”)
Blocurile P+4 și P+8/P+10 din cartierele construite în anii '70–'80. Pereții sunt panouri de beton îmbinate. Experiența din 1977 și 1986 arată că, în general, s-au comportat bine. Punctul slab: tăierea sau „lărgirea” golurilor în pereții de beton de către locatari. O ușă nouă tăiată în peretele dintre bucătărie și sufragerie poate slăbi local structura.
Blocuri cu diafragme de beton turnat (monolit)
Pereți de beton armat turnați pe loc, frecvenți la blocurile mai înalte de după 1977. Comportament bun în general, cu aceeași regulă: nu tai, nu spargi pereții de beton.
Blocuri de cărămidă cu 3–5 etaje
Mai ales în orașele mici și în zonele mai vechi. Comportamentul depinde mult de existența centurilor și stâlpișorilor de beton. Fisurile în X în pereți sunt semnale de luat în serios (vezi După cutremur la bloc).
Blocuri noi (după 2000)
Proiectate după norme moderne, dar cu alte vulnerabilități în criză: lifturi și pompe dependente total de curent, centrale de apartament pe gaz cu tiraj forțat (nu merg fără curent), ferestre care nu se deschid complet, parcări subterane care nu sunt adăposturi.
Fișa blocului tău: ce trebuie să afli
Completează această fișă și ține-o tipărită în dosarul familiei și fotografiată pe telefon.
| Întrebare | De unde afli |
|---|---|
| Anul construcției | Contractul de vânzare-cumpărare, extrasul de carte funciară, administratorul |
| Numărul de etaje și dacă are subsol / demisol | Observație directă |
| Expertiză tehnică și clasa de risc seismic | Primăria (direcția de urbanism / consolidări), listele publice, asociația |
| Cartea tehnică a construcției | Ar trebui să fie la asociație; la blocurile vechi lipsește adesea |
| Tipul alimentării cu apă (direct sau cu pompe/hidrofor) | Administratorul; subsolul (vezi Apa la etaj) |
| Robinetul general al scării și al apartamentului | Subsol / ghenă tehnică / baie |
| Încălzirea: termoficare sau centrale proprii | Facturile; existența punctului termic |
| Robinetul de gaz al scării / blocului | Firida de gaz de pe fațadă sau de la intrare |
| Tabloul electric general al scării | Holul de la parter sau subsol |
| Lift: firma de întreținere și numărul de urgență | Afișat în cabină sau la parter |
| Hidranți interiori, stingătoare, uși de fum | Casa scării |
| Adăpost de protecție civilă în subsol | Semnul de pe clădire, aplicația DSU, ISU (vezi Subsolul blocului ca adăpost) |
| Ieșiri: câte uși are blocul, dacă terasa e accesibilă | Observație; administratorul |
| Modificări făcute de vecini la structură | Observație, discuții, asociație |
Robinetele și tablourile: unde închizi apa, gazul și curentul
După un cutremur, la o țeavă spartă sau la miros de gaz ai câteva secunde să închizi ce trebuie. Dacă nu știi unde e robinetul, le pierzi căutând. Fă turul de mai jos o dată, cu toți adulții din casă, și arată-le și copiilor mari unde sunt robinetele (fără să le lași să umble la ele).
| Ce | Unde e de obicei (bloc vechi) | Unde e de obicei (bloc nou) | Cine îl închide |
|---|---|---|---|
| Gazul, în apartament | Pe țeava galbenă, înainte de aragaz sau de centrală; uneori un robinet la intrarea țevii în bucătărie | Pe țeava galbenă, lângă contorul de gaz (pe palier sau în apartament) și înainte de centrală | Tu, la miros de gaz sau după cutremur, dacă simți miros sau vezi avarii |
| Gazul, pe bloc | Robinetul general, pe țeava galbenă de la intrarea în bloc sau de pe fațadă | În firida de gaz de pe fațadă sau de la intrare | Distribuitorul sau pompierii; tu doar știi unde e și le spui |
| Apa rece și caldă | Robinetele de pe coloane, lângă apometre, în baie și în bucătărie (adesea în nișa din spatele unui capac) | Robinetul general al apartamentului, lângă contoarele de pe casa scării sau într-o nișă din baie | Tu, la țeavă spartă sau înainte de plecare |
| Apa, pe bloc | Robinetul general și pompele, în subsol | Camera tehnică de la subsol sau parter | Administratorul, instalatorul asociației |
| Curentul | Tabloul cu siguranțe, de obicei în hol, lângă ușă; contorul e pe palier, în firida distribuitorului | Tabloul cu siguranțe automate și diferențial, în hol | Tu, la tabloul tău; la firida de pe palier nu umbli |
| Căldura (termoficare) | Robinetele radiatoarelor; coloanele, din subsol | Robinetele de pe distribuitorul din apartament | Tu la radiatoare; restul, asociația |
- Găsește fiecare robinet și deschide-l, închide-l o dată, ca să știi că se mișcă. Un robinet nefolosit de 20 de ani se poate bloca: spune-i administratorului sau unui instalator autorizat, nu-l forța.
- Lipește o etichetă mică pe fiecare: „GAZ – închis = mânerul de-a curmezișul țevii”.
- Scrie pe fișa blocului unde e robinetul general de gaz și cel de apă al blocului și numerele distribuitorilor.
- Ține lângă tablou o lanternă cu baterii: tabloul se caută pe întuneric.
Mai multe despre robinete și ordinea în care închizi utilitățile: gazul, apa, curentul: cum le închizi și cum previi incendiile și inundațiile după cutremur.
Semne pe care le poți vedea singur
Nu ești expert și nu trebuie să te prefaci că ești. Dar poți observa lucruri care merită semnalate asociației și, eventual, unui expert:
- Parter comercial cu vitrine mari și stâlpi subțiri, mai ales dacă un magazin a scos pereți ca să-și mărească spațiul.
- Fisuri înclinate sau în X în pereții de la scară, mai ales la parter și la primele etaje.
- Armături ruginite vizibile (beton căzut, fier maro) la balcoane, la stâlpi, în subsol.
- Balcoane închise cu zidărie grea sau încărcate cu mobilă, borcane, butoaie de varză.
- Infiltrații permanente în subsol: apa care stă luni de zile pe lângă fundații și stâlpi.
- Pereți tăiați în apartamentele vecinilor (află discret la renovări; asociația poate cere documentele).
Ce înseamnă etajul tău în diverse crize
| Situație | Parter – etaj 2 | Etaj 3–5 | Etaj 6–10 și peste |
|---|---|---|---|
| Pană de curent | Apa curge mai mult; ușor cu cumpărăturile | Variabil | Primii fără apă; fără lift, fiecare drum e un efort |
| Cutremur | Ieșire rapidă după oprirea mișcării | Ieșire în 2–4 minute pe scări | Oscilații mai mari; ieșire lungă; rămâi pe loc în timpul mișcării |
| Incendiu la etaj inferior | Ieși repede | Decizie: ieși sau te izolezi | Fumul urcă pe scară; adesea mai sigur să te izolezi în apartament |
| Canalizare blocată | Risc de refulare | Risc mic | Risc mic |
| Frig fără căldură | Pierzi căldură prin planșeul spre subsol | Cele mai „calde” apartamente (vecini pe toate părțile) | Ultimul etaj pierde prin terasă |
| Securitate | Geamuri accesibile din stradă | Bun | Bun |
Nu există etaj perfect. Există familii care și-au adaptat planul la etajul lor. Restul cărții îți arată cum.
Documentele blocului: ce poți cere
Ca proprietar, ai dreptul să consulți documentele asociației (Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari). Cere politicos, în scris dacă e nevoie:
- cartea tehnică a construcției sau ce a mai rămas din ea;
- raportul de expertiză tehnică seismică, dacă există;
- contractele cu firma de lift (ISCIR) și cu firma de salubrizare;
- schemele instalațiilor (apă, canal, gaz) dacă există;
- inventarul bunurilor comune (stingătoare, scule, chei ale subsolului și ale terasei);
- regulamentul asociației și hotărârile adunării generale.
Dacă nu există nimic din toate astea, nu e un motiv de ceartă, ci un punct de plecare. Propune la adunarea generală un „dosar de urgență al blocului”. Cum se face, în Asociația de proprietari în criză.
Cazul celor care stau în chirie
Ca chiriaș nu votezi în asociație, dar ai aceleași riscuri. Întreabă proprietarul despre anul construcției și expertiză înainte să semnezi. Din 6 ianuarie 2024, potrivit Legii nr. 426/2023 (care modifică Legea nr. 212/2022), închirierea locuințelor din clădirile încadrate în clasa I de risc seismic este interzisă până la consolidare. Dacă ți se propune o asemenea locuință, e un semnal clar. Vezi Clasele de risc seismic și bulina roșie.
Greșeli frecvente
- „Blocul a rezistat în 1977, deci rezistă oricând.” Fals: fiecare cutremur slăbește structurile neconsolidate, iar betonul și armătura îmbătrânesc.
- „Blocul nou e sigur din toate punctele de vedere.” Seismic, probabil da; dar e cel mai dependent de curent.
- „Nu e treaba mea, e treaba asociației.” Asociația e formată din tine și vecinii tăi.
- Să-ți faci planul de urgență fără să știi cum vine apa, unde e gazul și unde e tabloul scării.