Frontiera de est: Republica Moldova și Ucraina

Granița de est e diferită de celelalte: pe aici, în cele mai multe crize realiste, oamenii vin spre România, nu pleacă. În 2022, sute de mii de oameni din Ucraina au intrat în România prin Siret, Isaccea, Halmeu, Sighetu Marmației și prin Republica Moldova. Pentru o familie din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui, Galați, Tulcea sau Maramureș, granița de est contează în trei feluri: ce se întâmplă pe drumurile tale când vine un val de refugiați, cum ajuți fără să te pui în pericol și, mai rar, când ai motiv să treci tu dincolo (rude, proprietăți în Republica Moldova).

Punctele de trecere cu Republica Moldova

Punctele de trecere cu Ucraina

Perechile și tipurile de trafic sunt orientative; în 2022 s-au discutat și deschiderea unor puncte noi în Suceava și Maramureș. Verifică situația actuală pe site-ul Poliției de Frontieră și pe cel al Poliției de Frontieră a Republicii Moldova (camere web, timpi de așteptare).

Dacă locuiești la mai puțin de 30 km de granița de est

Orașe ca Siret, Sighetu Marmației, Halmeu, Huși, Isaccea sau satele de pe Prut sunt chiar pe linia frontierei. Într-o criză regională, viața de acolo se schimbă repede: trafic intens de autocare și camioane umanitare, controale ale poliției, prezență militară, cozi la benzinării și magazine, prețuri crescute. Planul tău trebuie să răspundă la o întrebare simplă: la ce semnal pleci spre interior? Exemple de semnale: închiderea punctului de frontieră, apariția trupelor la graniță, alerte RO-ALERT repetate privind drone sau resturi de drone în zonă, recomandarea autorităților. În anii de după 2022, resturi de drone au căzut de mai multe ori pe teritoriul României, în Tulcea și Galați. Nu te apropia de astfel de resturi și sună la 112.

Cum afli cât se stă la frontieră

Poliția de Frontieră Română publică pe site informații despre traficul în punctele de trecere, iar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova are camere web la principalele puncte. În 2022, informațiile se schimbau de la o oră la alta. Dacă nu ai internet, întreabă șoferii de camion care vin din sens opus: ei știu de obicei cât s-a stat.

Lecțiile din 2022

• Cozile erau pe partea cealaltă: pe partea ucraineană, la Siret–Porubne, așteptarea a ajuns la zeci de ore în primele zile; pe partea română, de obicei sub o oră. Controlul de ieșire e de multe ori mai lent decât cel de intrare.
• Majoritatea au venit pe jos, cu autobuze și cu mașini private: mame cu copii, vârstnici; bărbații de 18–60 de ani nu aveau voie să părăsească Ucraina, cu excepții.
• Voluntarii, ISU, Crucea Roșie și primăriile au organizat corturi, transport și cazare în câteva zile; mulți refugiați au fost cazați gratuit de familii.
• Drumurile din nordul Moldovei (E85, DN2, DN29) au avut trafic mult crescut, cu autocare și mașini spre București și spre vest.

Pentru tine, asta înseamnă: dacă locuiești lângă granița de est și o criză similară se repetă, drumurile spre sud și spre vest vor fi mai aglomerate decât de obicei, iar cazările din orașe se vor ocupa repede. Planul tău de plecare trebuie să țină cont de acest flux suplimentar. Despre protecția temporară și drepturile refugiaților vezi Război și conflict armat.

Când ai trece tu în Republica Moldova

Rar, dar se întâmplă: ai rude sau casă în Republica Moldova, sau pericolul e în vestul și centrul României, iar tu ești în Iași sau Vaslui. Lucruri de știut:

• Cetățenii români pot intra în Republica Moldova cu cartea de identitate sau cu pașaportul; copiii au nevoie de document propriu.
• Asigurarea RCA românească nu acoperă automat Republica Moldova sau Ucraina – îți trebuie Carte Verde valabilă pentru aceste țări sau asigurare cumpărată la frontieră.
• Pentru drumurile din Republica Moldova e necesară vinieta pentru autoturismele înmatriculate în străinătate.
• Moneda e leul moldovenesc (MDL); limba oficială e româna; numărul de urgență e 112.
• Republica Moldova are propriile riscuri (vecinătatea Ucrainei, regiunea transnistreană). Nu e un refugiu sigur pentru orice scenariu.

Când granița de est e problema: direcția ta

Dacă pericolul vine dinspre est (conflict, accident la o centrală nucleară ucraineană, instabilitate), direcția firească e spre vest și sud-vest. Pentru familiile din:

Vezi și trecătorile Carpaților și evacuarea din Iași.

Cum ajuți fără să te pui în pericol

Dacă un val de refugiați trece prin orașul tău, poți ajuta mult: transport până la gară, o masă caldă, o cameră. Dar familia ta vine întâi. Nu-ți goli rezervele de apă, combustibil și medicamente; nu lua în mașină mai mulți oameni decât locuri cu centură; ajută prin structurile organizate (primărie, ISU, Crucea Roșie, ONG-uri), care verifică identitatea și nevoile. Fii atent la persoanele care oferă „transport gratuit” sau „cazare” femeilor și copiilor neînsoțiți – traficul de persoane profită de crize. Raportează la 112 orice situație suspectă.

Centralele nucleare din Ucraina

Ucraina are mai multe centrale nucleare, dintre care unele la câteva sute de kilometri de granița României; cea de la Zaporijjea e în zona de război din 2022. Un incident acolo ar ajunge în România doar ca nor dus de vânt, după ore sau zile, dacă direcția vântului e spre noi. În acest caz, autoritățile (CNCAN, IGSU, DSU) vor transmite instrucțiuni: de obicei adăpostire și, la nevoie, iodură de potasiu în zonele indicate. Nu fugi spre vest în panică pe baza zvonurilor; urmărește comunicatele oficiale. Detalii în Nuclear, radiologic, chimic, biologic.