Ce te așteaptă în țările vecine și mai departe: limbă, monedă, urgențe, statut

Dacă ajungi să treci granița, primele zile într-o țară străină sunt pline de lucruri mărunte care devin mari cu doi copii obosiți: cum plătești benzina, cum suni la urgență, ce înseamnă un indicator, unde dormi, ce acte îți cer. Acest capitol adună informațiile practice pentru țările vecine și pentru cele două destinații îndepărtate frecvente, Austria și Germania. Pentru drepturi, protecție temporară, viața de refugiat și școala copiilor vezi Război și conflict armat.

Tabelul comparativ

Statutul tău, pe scurt

• În statele UE (Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania): ca cetățean român ai drept de liberă circulație. Poți sta până la 3 luni doar cu actul de identitate valabil. Pentru o ședere mai lungă, trebuie în general să te înregistrezi la autorități și să îndeplinești anumite condiții (muncă, mijloace de întreținere, asigurare de sănătate). Ai acces la piața muncii ca orice cetățean al țării.
• Protecția temporară din UE (directiva activată în 2022 pentru refugiații din Ucraina) se aplică persoanelor strămutate din țări din afara UE. Ca cetățean al UE, nu ai nevoie de ea: drepturile tale vin din libera circulație.
• În Serbia și Republica Moldova: șederi scurte fără viză (de regulă până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile). Pentru mai mult, permis de ședere.
• Sănătatea: în UE, cardul european de asigurări de sănătate (CEASS) acoperă îngrijirea necesară; în afara UE, ai nevoie de asigurare de călătorie.

Ungaria

Cea mai probabilă primă țară dacă pleci spre vest. Puncte forte: autostrăzi bune (M43, M5, M4, M3, M1), multe benzinării, cardurile acceptate aproape peste tot. Atenție la: vinieta electronică (amenzile sunt mari dacă intri pe autostradă fără ea), toleranța zero la alcool la volan, luminile de întâlnire aprinse în afara localităților ziua. Cuvinte utile: segítség (ajutor), kórház (spital), gyógyszertár (farmacie), benzinkút (benzinărie), határ (frontieră), kijárat (ieșire). Multe localități de lângă graniță au vorbitori de română. Vezi frontiera cu Ungaria.

Bulgaria

Aproape de București și de Dobrogea; din 2026 folosește euro, ceea ce simplifică plățile. Alfabetul chirilic e principala dificultate – învață numele orașelor importante (tabelul din capitolul despre Bulgaria). Vinieta e necesară pe drumurile naționale din afara localităților. Multe stațiuni de pe litoral au cazare din belșug în afara sezonului.

Serbia

Frontieră externă a UE: control complet, posibile cozi, reguli vamale stricte (carburant în canistre, bani, alimente la întoarcere). În Voivodina trăiesc comunități românești. Telefonia mobilă: roamingul din UE nu se aplică automat; verifică la operator tarifele sau cumpără o cartelă locală. Vezi frontiera cu Serbia.

Republica Moldova

Limba e româna, iar mulți români au rude acolo. Totuși, Republica Moldova e vecină directă cu Ucraina și are propriile vulnerabilități (regiunea transnistreană, energie). Pentru o criză venită dinspre est, nu e o direcție de refugiu; pentru alte crize, poate fi. Asigurarea auto: Carte Verde valabilă. Vezi frontiera de est.

Austria și Germania: destinațiile îndepărtate

Comunitățile românești din Austria și Germania sunt mari; mulți au rude sau prieteni acolo. Distanțe orientative: Nădlac – Budapesta aproximativ 220 km, Budapesta – Viena aproximativ 245 km, Viena – München aproximativ 430 km. Deci de la granița României până în sudul Germaniei sunt aproximativ 900 km, adică o zi lungă de condus sau două zile cu copii mici. Lucruri de știut:

• Austria: vinietă obligatorie pe autostrăzi și drumuri expres (digitală sau autocolant); reguli de echipare de iarnă pe timp de iarnă; controale temporare la frontiera cu Ungaria în ultimii ani.
• Germania: fără vinietă pentru autoturisme, dar multe orașe au zone ecologice în care intri doar cu ecuson de mediu (vignetă verde lipită pe parbriz) – se poate cumpăra online sau la centrele de inspecție; controale temporare la frontierele terestre în ultimii ani.
• În ambele țări, cazarea în marile orașe e scumpă; în criză, autoritățile locale pot deschide centre de primire.

Copiii mici în străinătate

Pentru un copil mic, ce contează e să aibă părinții aproape, somn, mâncare cunoscută și câteva jucării. Practic: ia cu tine laptele praf sau hrana obișnuită pentru câteva zile (mărcile diferă de la o țară la alta), carnetul de vaccinări, scrisorile medicale pentru bolile cronice, lista medicamentelor (cu substanța activă, nu doar numele comercial, ca farmacistul să găsească echivalentul). În statele UE, copiii pot merge la grădiniță sau școală; în criză, multe țări au organizat clase de primire pentru copiii străini. Dozele de medicamente pentru copii se stabilesc după greutate și produs, cu medicul sau farmacistul de acolo. Vezi Copiii mici în criză.

Telefonul

În statele UE (Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania) funcționează în mod obișnuit roamingul „ca acasă”: apeluri, SMS și date la tariful din România, în limitele abonamentului. În Serbia, Republica Moldova și Ucraina, roamingul poate fi scump sau inclus doar în anumite oferte – verifică la operator înainte. O cartelă locală preplătită e o soluție bună pentru șederi lungi. Ține numerele importante și pe hârtie.

Diaspora: rudele din Italia, Spania, Germania, Austria

Milioane de români trăiesc în alte state europene. Dacă ai rude acolo, ele pot fi destinația D pentru o criză majoră și de durată: cunosc limba, sistemul, școlile, pot găzdui sau ajuta la găsirea unei locuințe. Discută cu ele dinainte, la fel ca cu rudele din țară: dacă ar putea să vă primească, pentru cât timp, cu ce condiții. Distanțele sunt însă mari: de la granița de vest a României până în nordul Italiei sunt aproximativ 1.100–1.300 km, până în Spania peste 2.500 km. Pentru o familie cu copii mici, asta înseamnă 2–4 zile de drum, cu înnoptări, viniete, taxe și costuri mari de combustibil. Planifică etapele ca pe o excursie lungă, nu ca pe o fugă.

Banii în străinătate

Mai multe despre bani și acces la conturi în criză în Colaps economic, comunitate și securitate.

Fraze utile (pentru a cere ajutor)

Pentru bulgară și sârbă, cel mai sigur e să ai fraza scrisă pe hârtie sau să folosești o aplicație de traducere cu limba descărcată offline.

Ambasadele și consulatele României

România are ambasade în toate țările vecine și consulate în mai multe orașe (de exemplu în Ungaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Germania, Austria). În criză, ele pot emite titluri de călătorie pentru cei care și-au pierdut actele și pot oferi informații. Notează pe hârtie adresele și telefoanele ambasadelor din țările prin care ai putea trece, de pe site-ul MAE, înainte de plecare.