Drumurile naționale și europene: coridoarele de rezervă

Autostrăzile sunt puține și se blochează repede. Grosul unei evacuări se face pe drumurile naționale (DN), multe dintre ele parte din rețeaua de drumuri europene (E). Să știi aceste numere pe de rost e la fel de util ca un GPS: indicatoarele le afișează, iar polițiștii și radioul vorbesc în aceste coduri („coloană pe DN1 la Comarnic”, „E85 închis la Focșani”).

Sistemul radial: totul pleacă din București

Drumurile naționale cu o singură cifră pornesc din București ca spițele unei roți. Dacă știi spițele, știi direcțiile de plecare din capitală:

Alte drumuri importante: DN2A Urziceni – Slobozia – Hârșova – Constanța (al doilea drum spre litoral, peste podul Giurgeni–Vadu Oii); DN10 Buzău – Întorsura Buzăului – Brașov; DN11 Brașov – Oituz – Onești – Bacău; DN13 Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș; DN15 Turda – Târgu Mureș – Toplița – Bicaz – Piatra Neamț – Bacău; DN17 Dej – Bistrița – Pasul Tihuța – Vatra Dornei – Suceava; DN22 Râmnicu Sărat – Brăila – Tulcea – Constanța; DN24 Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași; DN65 Craiova – Slatina – Pitești; DN66 Craiova/Filiași – Târgu Jiu – Petroșani – Hațeg (Defileul Jiului); DN73 Pitești – Câmpulung – Bran – Brașov.

Coridoarele mari ale țării

Coridorul est–vest prin sud: București – Craiova – Timișoara

DN6 (E70) traversează Oltenia, intră pe valea Dunării la Drobeta-Turnu Severin, apoi urcă pe culoarul Cerna–Timiș prin Orșova și Băile Herculane spre Caransebeș și Lugoj. E un drum lung (aproximativ 550 km București–Timișoara) dar ocolește complet Carpații înalți. În criză, e alternativa pentru cine nu vrea să urce pe Valea Oltului sau Valea Prahovei. Hartă: Orșova 🗺️ Vezi pe hartă, Caransebeș 🗺️ Vezi pe hartă.

Coridorul nord–sud prin Moldova: E85

De la Siret la București prin Suceava, Roman, Bacău, Focșani, Buzău. Dublat acum de A7 între Bacău și Ploiești. Într-o criză regională în est, acesta e drumul pe care vin refugiații și, posibil, convoaiele militare. Dacă locuiești în Moldova și pleci spre vest, nu ai nevoie de E85 decât până la o trecătoare: Oituz (DN11), Bicaz (DN12C/DN15), Tihuța (DN17).

Coridorul Transilvaniei: Brașov – Sibiu – Deva – Arad

DN1 și DN7 (E68) traversează Transilvania de la est la vest, dublate de A1 de la Sibiu. Pentru cine ajunge în Brașov, acesta e drumul spre Ungaria.

Coridorul nord-vest: Cluj – Oradea – Borș și Cluj – Zalău – Satu Mare

DN1 (E60) spre Oradea, Borș și Ungaria; DN1F (E81) spre Zalău, Satu Mare, Petea și Halmeu. Pe porțiuni, A3 le dublează.

Drumurile județene: rețeaua invizibilă

Drumurile județene (DJ) și comunale (DC) sunt cele pe care nu le ia nimeni în primele ore. Au dezavantaje: asfalt prost, poduri mici cu limită de tonaj, treceri la nivel cu calea ferată, lipsa benzinăriilor, sate cu animale pe drum, uneori porțiuni de pământ care devin impracticabile la ploaie. Avantajul e că sunt multe și paralele. O evacuare reușită arată adesea așa: autostradă sau DN până la ieșirea din oraș, apoi DJ pe 30–80 km ca să ocolești o pâlnie, apoi înapoi pe DN.

1. Pe harta tipărită a județului, găsește drumul tău principal de plecare.
2. Caută două drumuri județene care merg aproximativ în aceeași direcție, la 5–20 km lateral.
3. Verifică-le o dată, într-o zi liniștită: starea asfaltului, podurile, trecerile la nivel, dacă sunt pietruite.
4. Notează pe hartă cu verde ce e bun, cu galben ce e greu (pietriș, pante), cu roșu ce nu merge cu mașina ta.
5. Repetă verificarea la 1–2 ani sau după inundații mari.

Exemple de trasee construite din DN-uri

București → Sibiu fără Valea Oltului

Dacă DN7 e închis la Câineni (stânci căzute, accident, lucrări), ai două variante: prin Brașov (DN1 pe Valea Prahovei, apoi DN1 Brașov – Făgăraș – Sibiu, aproximativ 310 km) sau, între iulie și octombrie, Transfăgărășanul (DN7C Curtea de Argeș – Bâlea – Cârțișoara, aproximativ 250 km dar lent, cu serpentine; nu e potrivit noaptea, cu ceață sau cu o mașină foarte încărcată). Iarna rămâne doar varianta prin Brașov sau, mai la vest, Defileul Jiului (DN66) spre Petroșani și Hațeg.

București → Brașov fără Valea Prahovei

Variante: DN1A prin Ploiești – Vălenii de Munte – Cheia – Săcele (trece pe la pasul Bratocea, drum de munte); DN73 prin Pitești – Câmpulung – Rucăr – Bran (pasul Giuvala); DN10 prin Buzău – Nehoiu – Întorsura Buzăului (Valea Buzăului, lung dar mai puțin circulat). Fiecare are dezavantaje iarna. Detalii în capitolul despre trecători.

Iași → vest

DN28 spre Târgu Frumos, apoi fie DN28A spre Pașcani, DN2 spre Suceava și DN17 peste Tihuța spre Bistrița, fie spre Roman, DN15D spre Piatra Neamț și DN15 peste Bicaz spre Toplița. Ambele sunt drumuri de munte care cer echipare de iarnă.

Ruta în trei straturi: cum o construiești

O singură rută bună nu ajunge. Într-o evacuare, autostrada sau DN-ul principal se blochează primele, iar podurile mari devin pâlnii. Planul solid are trei straturi care merg în aceeași direcție, dar nu au nicio pâlnie comună: alt pod peste râu, altă trecătoare, alt nod de ieșire din oraș.

1. Pe harta tipărită, trasează ruta A de acasă până la destinație.
2. Marchează pe A fiecare pâlnie: poduri peste râuri mari, trecători, ieșirea din oraș, intersecțiile mari.
3. Caută ruta B care trece râul pe alt pod și iese din oraș pe altă parte. Dacă B are aceeași pâlnie ca A, nu e o rută B.
4. Caută ruta C pe drumuri județene, chiar dacă e cu o oră mai lungă. Notează unde se termină asfaltul.
5. Stabilește nodurile de decizie: locurile unde poți trece de pe A pe B sau C (ieșiri, sensuri giratorii). Scrie-le pe fișă.
6. Verifică toate trei rutele față de zonele de evitat și față de anotimp (vezi anotimpurile pe coridoare).
7. Parcurge B și C măcar o dată, ziua, ca să nu le descoperi prima oară noaptea, în criză.

Capcane pe DN-uri: treceri la nivel, poduri mici, sate

• Treceri la nivel cu calea ferată: în aglomerație, o barieră coborâtă de câteva ori pe oră produce cozi de kilometri. Pe harta ta, marchează-le pe cele de pe drumul principal.
• Poduri cu limită de tonaj pe DJ: o mașină cu remorcă încărcată poate depăși limita. Respectă indicatoarele.
• Traversarea satelor: viteză 50 km/h, copii, căruțe, animale. Noaptea, căruțele fără lumini sunt un pericol real.
• Lucrările: semafoare de lucrări cu o singură bandă alternativă pot sta minute întregi pe roșu. Află dinainte unde sunt lucrări mari (anunțurile CNAIR).
• Benzinăriile pe DJ sunt rare; pe DN, mai dese în orașe. Vezi combustibilul.

Tabel orientativ: distanțe pe DN din București

Toate cifrele sunt aproximative. Timpul „aglomerat” poate fi mult mai mare într-o evacuare în masă. Calculul combustibilului se face pe distanța reală plus 30% rezervă pentru ocoluri – vezi combustibilul.

Ce afli de la radio și cum traduci

Radio România Actualități și posturile regionale transmit informații de trafic de la Poliția Română (Infotrafic). Învață să traduci rapid: „DN1, km 110, coloană” înseamnă undeva pe Valea Prahovei în zona Sinaia–Bușteni; „E81 închis în zona Câineni” înseamnă Valea Oltului blocată, deci ocol pe la Brașov sau pe Transfăgărășan vara. Pe harta ta, scrie câteva borne kilometrice de referință pe drumurile principale (km 0 e în București, la Kilometrul Zero). Pentru comunicațiile radio în criză vezi Abilități, echipament și evacuare.