Anotimpurile pe coridoare: viscol, polei, ceață, caniculă și inundații

Același traseu are patru fețe în patru anotimpuri. Valea Oltului e ușoară iarna și periculoasă după ploile de primăvară. Autostrada Soarelui e rapidă toamna și închisă la viscol. Bărăganul e un cuptor vara și un deșert alb iarna. Acest capitol leagă vremea de rutele din carte: ce se închide, când, și ce alegi în schimb. Pentru condusul propriu-zis pe viscol, polei sau ceață vezi Mașina, mobilitatea și combustibilul; pentru fenomenele meteo, Inundații, incendii și vreme extremă.

Iarna: viscolul în câmpie

În sud-estul țării, viscolul cu crivăț (vânt puternic dinspre nord-est, cu ninsoare) poate închide în câteva ore drumurile din Bărăgan și Dobrogea. Zăpada viscolită formează troiene pe drumurile drepte de câmpie, iar plugurile nu țin pasul. În episoadele de viscol din ultimii ani, autoritățile au închis porțiuni din A2, A7, DN2, DN2A, DN3, DN21, DN22 și multe drumuri județene din județele Constanța, Tulcea, Ialomița, Călărași, Brăila, Buzău, Galați și Vrancea. Uneori s-au închis și trenurile.

Zonă	Ce se închide de obicei primul	Ce rămâne mai des deschis
Dobrogea	Drumurile județene, DN22, DN2A	A2 (dar nu întotdeauna)
Bărăgan (Ialomița, Călărași, Brăila)	DN2A, DN21, DN3, drumuri județene	Drumurile prin orașe
Buzău – Vrancea – Galați	Drumurile de câmpie, uneori A7 și DN2	Drumurile de deal adăpostite
Moldova de nord	Drumurile de platou expuse, trecătorile la ninsori mari	DN-urile principale prin văi

Regula de viscol: nu pleca pe drumuri de câmpie când ANM a emis cod portocaliu sau roșu de viscol, decât dacă pericolul de acasă e mai mare. Dacă trebuie, alege drumul cu cele mai multe localități (unde te poți adăposti), nu cel mai scurt. Dacă rămâi blocat, rămâi în mașină, cu motorul pornit periodic și țeava de eșapament liberă de zăpadă, și sună la 112.

Iarna: munții și poleiul

Paradoxal, trecătorile principale (Valea Prahovei, Valea Oltului, Oituz) sunt de obicei deschise iarna, pentru că sunt deszăpezite prioritar. Problemele sunt poleiul, cozile de camioane la urcare și viteza mică. Trecătorile înalte și drumurile secundare de munte (Transfăgărășan, Transalpina, unele drumuri spre Apuseni sau Maramureș) sunt închise sau impracticabile. Vezi trecătorile.

Toamna și iarna: ceața

Ceața densă apare des în câmpiile de vest (Banat, Crișana), în lunca Dunării, în depresiunile intramontane (Brașov, Ciuc) și în Bărăgan, mai ales dimineața. Bacurile de pe Dunăre se opresc, iar pe autostrăzi apar accidente în lanț. Dacă ruta ta trece prin Dunăre cu bacul (Bechet, Turnu Măgurele, Călărași–Chiciu), ai mereu o variantă pe pod. Pentru ceața densă, pleacă după ce se ridică (de obicei spre prânz), dacă poți.

Primăvara: viituri, alunecări, căderi de pietre

Topirea zăpezii și ploile mari aduc viituri pe Siret, Prut, Mureș, Olt, Argeș, Buzău, Ialomița, Someș, Crișuri și Timiș, plus alunecări de teren în Subcarpați (Buzău, Vrancea, Prahova) și căderi de pietre pe drumurile din defilee (Valea Oltului, Defileul Jiului, Cheile Bicazului, Clisura Dunării). Drumurile din luncă se pot inunda, iar podurile mici pot fi închise. Înainte de a pleca, verifică avertizările hidrologice și anunțurile de drumuri închise. Alege drumuri de terasă sau de deal în locul celor din luncă.

Vara: caniculă, incendii de vegetație, fum

Vara, problemele sunt căldura din mașina blocată în coloană, supraîncălzirea motorului, deshidratarea copiilor și incendiile de vegetație de pe marginea drumurilor (frecvente în Dobrogea, Bărăgan și Oltenia). Fumul gros reduce vizibilitatea la câțiva metri. Reguli:

• pleacă dimineața devreme sau seara; evită orele 12–17;
• apă: aproximativ 2–3 l de persoană pe zi în mașină, mai mult pentru drumuri lungi; pentru bebeluși, lapte sau apă potrivită;
• niciodată copii sau animale lăsați în mașina oprită la soare, nici pentru câteva minute;
• la fum pe drum, închide geamurile, pune ventilația pe recirculare, aprinde farurile, încetinește; dacă nu vezi, ieși de pe carosabil într-un loc sigur;
• urmărește nivelul lichidului de răcire și temperatura motorului în coloană.

Pentru deshidratare și insolație la copii vezi Prim ajutor și medicină fără medic și Copiii mici în criză.

Calendarul riscurilor pe coridoare

Coridor	Iarnă	Primăvară	Vară	Toamnă
A2 / Dobrogea	Viscol, închideri	Vânt	Aglomerație litoral, caniculă	Ceață pe Dunăre
Valea Prahovei	Polei, cozi	Căderi de pietre locale	Aglomerație turistică	Ceață
Valea Oltului	Polei	Căderi de pietre, alunecări	Lucrări, trafic	Ploi, căderi de pietre
A7 / E85 Moldova	Viscol	Viituri pe Siret	Caniculă	Ceață
A1 vest / Banat	Ceață, polei	Viituri locale	Caniculă	Ceață densă
DN6 / Clisura	Polei	Căderi de pietre	Caniculă	Ceață pe Dunăre
Trecătorile din nord (Tihuța, Prislop)	Zăpadă mare, închideri temporare	Alunecări	Trafic turistic	Prima zăpadă

Scenariu: viscol în Dobrogea, cu un copil bolnav

Ianuarie. ANM emite cod roșu de viscol pentru Constanța și Ialomița. Familia dintr-un sat de lângă Medgidia are un copil de 2 ani cu febră mare de două zile. Drumurile județene sunt deja închise, A2 e închisă pe porțiuni. Ce fac: sună la medicul de familie și apoi, când starea copilului se agravează, la 112 – nu pleacă singuri cu mașina pe drumuri închise. Echipajele de intervenție (uneori cu șenilate sau utilaje de deszăpezire în față) ajung la casele izolate. Lecția: iarna, în câmpie, „ruta” poate fi doar apelul la 112 și răbdarea. Planul de evacuare include și varianta „nu plecăm”: căldură, apă, hrană și medicamente pentru câteva zile acasă.

Ce înseamnă pentru planul tău

Pentru fiecare rută, întreabă-te: în ce lună e cea mai proastă și ce fac atunci? Răspunsurile tipice: iarna, la viscol, rămân acasă sau plec înainte de viscol; primăvara, evit drumurile din luncă; vara, plec noaptea; toamna, aștept să se ridice ceața. Scrie-le pe fișă, lângă fiecare rută.

Ora plecării, după anotimp

Anotimp	Cea mai bună oră (orientativ)	De ce
Iarnă	După deszăpezirea de dimineață, ziua (9–15)	Lumină, drumuri curățate, temperatură mai mare
Primăvară	Dimineața devreme	Trafic mic; viiturile cresc adesea după ploile de după-amiază
Vară	4–9 sau după 19	Căldură mai mică, trafic turistic mai mic
Toamnă	După ridicarea ceții (10–16)	Vizibilitate

Într-o urgență reală, ora o dictează pericolul, nu confortul. Tabelul e pentru plecările pregătite, cu zile înainte.

Cum afli ce e închis

• Radio: buletinele de trafic de la Radio România și posturile regionale (Infotrafic, Poliția Română).
• Site-ul și anunțurile CNAIR și ale poliției județene pentru drumurile închise.
• ANM: avertizările meteo (coduri galben, portocaliu, roșu) și nowcasting-ul pentru fenomene imediate.
• INHGA și Apele Române: avertizările hidrologice.
• RO-ALERT: mesajele pentru zona în care te afli.

Notează pe harta ta frecvențele posturilor de radio regionale de pe traseu: când telefonul nu are semnal, radioul funcționează.

Planul de anotimp

Adaugă în fișa de rute (vezi atelierul) o coloană „iarnă”: pentru fiecare rută, ce se schimbă iarna și care e varianta de rezervă. Pentru multe familii din sud-est, răspunsul cinstit e: „la viscol nu plecăm, ne adăpostim acasă și așteptăm deszăpezirea”. Pentru asta, casa trebuie să aibă căldură, apă și hrană pentru câteva zile – vezi Blackout, EMP și energie.