Tornade și trăsnete

Tornadele în România

Tornadele sunt mult mai rare în România decât în Statele Unite, dar există și au fost documentate de mai bine de un secol. Cea mai cunoscută tornadă recentă a lovit satul Făcăeni (județul Ialomița) pe 12 august 2002: peste 30 de gospodării au fost distruse, împreună cu o parte din pădurea de lângă sat. În ultimii ani, observațiile și filmările arată tornade slabe sau moderate aproape în fiecare an, mai ales în sudul și estul țării, în Câmpia Română și Dobrogea.

Tornada este o coloană de aer care se rotește foarte repede, coborând dintr-un nor de furtună până la sol. Viteza vântului poate depăși mult pe cea a unei vijelii obișnuite, dar pe o fâșie îngustă, de zeci sau sute de metri. De aceea, într-un sat pot fi distruse câteva case, iar vecinii pot rămâne neatinși.

Semnele unei tornade

• O pâlnie sau o coloană care coboară din baza norului și se rotește.
• Un nor de praf și resturi care se rotește la sol, chiar dacă pâlnia nu se vede.
• Un vuiet continuu, ca de tren sau avion, care nu se oprește.
• Cer verzui sau foarte întunecat, grindină mare, apoi o liniște ciudată.

Ce faci

1. Intră imediat în cea mai solidă clădire din apropiere.
2. Coboară la cel mai de jos nivel (parter; pivnița e cea mai bună, dacă nu e risc de inundație).
3. Mergi în camera din mijlocul casei, fără geamuri: hol, baie, cămară.
4. Pune cât mai mulți pereți între tine și exterior.
5. Protejează capul și gâtul: cu brațele, cu o saltea, cu perne, cu o cască de bicicletă (bună și pentru copii).
6. Copiii sub tine sau lângă tine, acoperiți.
7. Nu deschide geamurile (e un mit că „egalizezi presiunea”).

Trăsnetele: un risc subestimat

Un studiu al echipei lui Bogdan Antonescu pe perioada 1999–2015 a arătat că în România au murit în medie aproximativ 40 de oameni pe an din cauza trăsnetelor, cu o scădere de la aproximativ 65 pe an (1999–2003) la aproximativ 23 pe an (2011–2015). Estimarea actuală a specialiștilor este de circa 20 de decese pe an. Autorii arată că România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate prin trăsnet din Europa. Cea mai mare rată, de peste 2,6 decese la un milion de locuitori pe an, e în sud-vestul țării, unde sunt multe trăsnete și o populație rurală mare.

Cine moare cel mai des? Oamenii care lucrează sau stau afară: agricultori pe câmp, ciobani cu turmele, oameni la cules, turiști pe creste, pescari, oameni care se adăpostesc sub copaci izolați.

Regula de bază: când tună, intră înăuntru

O metodă orientativă: numără secundele dintre fulger și tunet și împarte la 3 ca să afli distanța în kilometri. Sub 30 de secunde (sub aproximativ 10 km) e deja periculos.

Locuri sigure și locuri periculoase

În casă, în timpul furtunii

• Nu face duș și nu spăla vase: trăsnetul se poate propaga prin țevile metalice.
• Nu folosi telefonul fix cu fir și aparatele conectate la priză. Telefonul mobil (nu în priză) e în regulă.
• Stai departe de geamuri, uși, șemineu.
• Scoate din priză televizorul, calculatorul și routerul, sau folosește prelungitoare cu protecție la supratensiune. Totuși, nu scoate ștecherele în timpul descărcărilor.
• La casele izolate, pe deal, un paratrăsnet montat corect de o firmă autorizată protejează clădirea.

Prins afară, fără adăpost

Nu există o poziție complet sigură afară. Poți doar să reduci riscul:

1. Coboară de pe creste și vârfuri; evită punctele cele mai înalte din jur.
2. Îndepărtează-te de copaci izolați, stâlpi, garduri metalice și apă.
3. Dacă sunteți mai mulți, răspândiți-vă la câțiva metri unul de altul, ca un trăsnet să nu-i lovească pe toți.
4. Dacă simți că ți se ridică părul sau auzi un bâzâit: ghemuiește-te pe vârfuri, cu picioarele lipite, capul între genunchi și mâinile pe urechi. Nu te întinde pe pământ (curentul se propagă prin sol).
5. Pune ceva izolant sub tălpi (un rucsac fără metal, o saltea de cort).
6. Pădurea deasă cu copaci de înălțimi asemănătoare e mai bună decât un copac izolat, dar tot nu e sigură.

Primul ajutor la o persoană lovită de trăsnet

Persoana lovită de trăsnet nu rămâne încărcată electric. Poți și trebuie să o atingi imediat.

1. Asigură-te că tu nu ești în pericol (furtuna continuă; mută-vă într-un loc mai sigur dacă e posibil).
2. Sună la 112.
3. Verifică dacă respiră. Dacă nu respiră normal, începe resuscitarea cardio-pulmonară (compresiuni toracice) și continuă până vine ambulanța sau un defibrilator (DEA).
4. Dacă sunt mai multe victime, ajută-i mai întâi pe cei care nu respiră; cei care se mișcă și țipă au șanse mai mari.
5. Acoperă victima ca să nu se răcească; tratează arsurile (răcire, pansament curat).
6. Orice persoană lovită de trăsnet trebuie să ajungă la spital, chiar dacă pare bine: pot apărea tulburări de ritm cardiac, leziuni interne și neurologice.

Cu copiii afară vara

Tornada: cum o recunoști și ce faci în câteva secunde

Tornadele din România sunt rare și în general slabe față de cele din America, dar există. Cea de la Făcăieni (Ialomița), din august 2002, a distrus zeci de case. Fenomenele apar de obicei în după-amiezile foarte calde de vară, din furtunile puternice. Semnele:

• un nor rotitor, în formă de pâlnie, care coboară din baza unui nor de furtună;
• un vârtej de praf și resturi la sol, chiar dacă pâlnia nu se vede complet;
• un zgomot continuu, puternic, ca de tren de marfă sau avion jos;
• o liniște ciudată sau o schimbare bruscă de vânt după grindină mare.

Locul tornadei Făcăieni pe harta offline: 🗺️ Făcăieni, Ialomița.

Câte secunde ai: regula fulger–tunet, cu exemple

Sunetul parcurge aproximativ 1 km în 3 secunde. Numără de la fulger la tunet:

Trăsnetele pot lovi la peste 10 km de nucleul furtunii, de aceea organizațiile de siguranță spun simplu: dacă auzi tunetul, ești în raza de pericol. Mergi înăuntru și așteaptă cel puțin 30 de minute după ultimul tunet înainte să ieși.

Scenarii de vară cu copiii

La piscină sau la lac

Apa și trăsnetul sunt o combinație periculoasă. La primul tunet, scoate copiii din apă, șterge-i și intrați într-o clădire solidă sau în mașină. Umbrelele de plajă, chioșcurile deschise și cabinele de schimb nu sunt adăpost. Dacă salvamarul nu scoate oamenii din apă, nu aștepta să o facă el.

Pe terenul de fotbal sau la antrenament

Copiii care fac sport afară trebuie să știe că antrenamentul se oprește la tunet, chiar dacă antrenorul ezită. Vorbește dinainte cu antrenorul despre regula „când tună, intrăm”. Băncile de rezerve, tribunele deschise și copacii de la marginea terenului nu sunt sigure.

La țară, la cosit sau la cules

Adulții din agricultură sunt printre cei mai expuși: câmp deschis, unelte metalice, tractor fără cabină închisă. Pleacă de pe câmp când vezi norul de furtună apropiindu-se, nu la primul strop. O cabină de tractor închisă, metalică, oferă protecție asemănătoare cu cea a unei mașini; un tractor fără cabină nu oferă.

Pe munte

Furtunile de vară se formează de obicei după-amiaza. Pleacă devreme dimineața și fii jos de pe creastă până la prânz. Dacă te prinde furtuna pe creastă, coboară imediat de pe vârfuri și creste, departe de cabluri metalice și lanțuri de pe trasee. Nu te adăposti sub stânci izolate sau la intrarea în peșteri mici.

Protecția casei

• Paratrăsnetul protejează clădirea, dacă e proiectat și montat corect și verificat periodic (priza de pământ se măsoară). Un paratrăsnet improvizat, prost legat la pământ, poate face mai mult rău decât bine. Pentru casele izolate pe deal sau cu acoperiș înalt, discută cu un electrician autorizat.
• Protecția la supratensiune în tablou (descărcătoare) reduce pagubele la aparatele electronice. Nu oprește un trăsnet direct, dar ajută la cele căzute în apropiere, pe rețea.
• Antena satelit și cablurile de pe acoperiș trebuie legate la pământ conform normelor.
• Pe furtună: scoate din priză televizorul, routerul, calculatorul; nu sta lângă sobă și coș (trăsnetul poate urma coșul); nu face duș.

Mituri despre trăsnet