Incendiile de vegetație și de pădure

O problemă românească, provocată aproape întotdeauna de om

Primăvara și vara, România are mii de incendii de vegetație: iarbă uscată, miriști, stuf, tufărișuri, liziere de pădure. Conform IGSU, au fost peste 13.000 de intervenții la astfel de incendii în 2023 și peste 20.000 în 2024. În primele șase luni din 2025 au fost peste 8.200 de incendii de vegetație, dintre care 389 la fondul forestier. În vara anului 2026, în doar trei zile (31 iulie–2 august), au avut loc 513 incendii care au afectat peste 2.300 de hectare.

Valorile de mai sus sunt minime („peste”), după comunicatele IGSU.

Cauza principală este arderea intenționată a vegetației pentru „curățarea” terenurilor: miriști, pășuni, margini de drum, curți. Alte cauze: țigări aruncate, foc lăsat nesupravegheat, grătare, scântei de la utilaje. Fulgerele produc doar o mică parte.

Arderea vegetației e interzisă

Arderea miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale fără respectarea legii este interzisă și se amendează. Conform comunicărilor IGSU din 2026, amenzile sunt de la 7.500 la 15.000 de lei pentru persoanele fizice și de la 50.000 la 100.000 de lei pentru persoanele juridice. Dacă focul scapă de sub control și provoacă pagube sau victime, poate fi și infracțiune.

Cum se comportă un incendiu de vegetație

• Vântul e factorul principal. Un vânt puternic poate împinge focul cu viteza unui om care fuge.
• Panta: focul urcă mult mai repede la deal decât coboară.
• Iarba uscată arde foarte repede, dar scurt. Tufele și pădurile de rășinoase ard mai intens și mai lung.
• Scânteile (jarul zburător) pot fi purtate de vânt la zeci sau sute de metri, aprinzând fân, acoperișuri din șindrilă, grămezi de lemne.
• Fumul reduce vizibilitatea pe drumuri; multe accidente rutiere au loc lângă incendiile de miriști.

Protejează-ți casa la țară

Casele de la marginea satului, lângă pășuni, stuf sau păduri, sunt cele mai expuse.

Dacă vezi un incendiu de vegetație

1. Sună la 112: locul exact (repere, drum, km), ce arde, încotro bate vântul, dacă sunt case în apropiere.
2. Dacă focul e mic (un metru pătrat, abia început) și nu e vânt: poți încerca să-l stingi cu apă, pământ sau bătând cu o cracă verde sau un sac ud, din partea arsă, nu din fața focului.
3. Dacă focul e mai mare sau e vânt: nu încerca. Îndepărtează-te, avertizează vecinii.
4. Ascultă de pompieri și de jandarmi; nu îngreuna accesul mașinilor de intervenție.

Dacă incendiul se apropie de casa ta

Decizia principală: pleci din timp. Dacă autoritățile dispun evacuarea sau dacă vezi că focul vine spre casă, pleacă, cu copiii, actele și animalele. Fumul și focul pot bloca drumul în câteva minute.

Dacă ai câteva minute înainte să pleci

• Închide geamurile, ușile, obloanele.
• Scoate perdelele subțiri de la geamuri (căldura radiantă le poate aprinde prin geam).
• Mută mobila de grădină și orice e inflamabil departe de casă.
• Udă iarba din jurul casei și acoperișul, dacă ai apă și timp.
• Lasă o lumină aprinsă pentru vizibilitate în fum.
• Închide gazul și buteliile.

Dacă ești prins de incendiu în natură

• Nu fugi la deal în fața focului; focul urcă mai repede decât tine.
• Mergi perpendicular pe direcția vântului, spre zone fără vegetație: drum, teren arat, apă, o zonă deja arsă (dacă s-a răcit).
• Acoperă nasul și gura cu o cârpă udă.
• Dacă nu ai scăpare: culcă-te într-un șanț sau o depresiune fără vegetație, cu fața în jos, acoperit cu haine groase de bumbac sau lână (nu sintetice), cu picioarele spre foc.

În mașină, prins de foc

• Nu conduce prin fum gros: poți ieși de pe drum sau lovi alte mașini.
• Dacă focul trece peste drum și nu ai cum să scapi: oprește într-un loc cu cât mai puțină vegetație, aprinde farurile, închide geamurile și ventilația, oprește motorul, coboară sub nivelul geamurilor și acoperă-te cu o pătură. Frontul de foc al unui incendiu de iarbă trece în câteva minute. Mașina e o protecție mai bună decât a fugi pe jos în fața flăcărilor.

Fumul de la incendii mari

Fumul de la incendii de vegetație poate ajunge la zeci de kilometri. Pentru copii, vârstnici și persoanele cu astm sau boli de inimă, poate agrava problemele respiratorii.

• Ține geamurile închise când miroase a fum; dacă ai aer condiționat, folosește-l pe recirculare.
• Un purificator de aer cu filtru HEPA ajută în camera în care dorm copiii.
• Masca FFP2 reduce particulele (la adulți; la copiii mici, măștile nu se potrivesc bine).
• Evită efortul fizic afară.

Incendiile de pădure

Comparativ cu sudul Europei, România are mai puține incendii mari de pădure, dar ele există, mai ales în verile secetoase, în zonele montane cu rășinoase, în Delta Dunării (stuf) și în pădurile de pe dealuri. Sunt greu de stins din cauza terenului; intervin uneori aeronave ale IGAv (Inspectoratul General de Aviație) și ale MApN.

Cu copiii, vara, la țară

• Explică-le de ce nu se aprinde iarba „să vedem cum arde”. Mulți copii pornesc astfel de incendii din joacă.
• Lupele și cioburile de sticlă pot concentra soarele pe iarba uscată.
• Nu-i lăsa singuri lângă grătar sau foc de tabără.

Zona de apărare a casei, metru cu metru

Specialiștii în incendii de vegetație vorbesc despre „zone” în jurul casei. Ideea e simplă: cu cât e mai puțin material uscat lângă pereți, cu atât e mai puțin probabil ca focul sau scânteile să aprindă casa.

Atenție și la acoperiș: frunzele și acele de pin adunate în jgheaburi se aprind de la o scânteie purtată de vânt. Curăță jgheaburile la începutul verii.

Fâșia de protecție spre câmp și calendarul de vară al gospodăriei

Casele de la marginea satului, lipite de miriști, pășuni sau stufăriș, sunt primele lovite când un foc pus „la curățat” scapă de sub control. Cea mai ieftină apărare e o fâșie fără vegetație uscată între câmp și gard, făcută din timp și întreținută toată vara.

1. Iunie, înainte să se usuce iarba: cosești foarte scurt sau ari o fâșie de câțiva metri de-a lungul gardului dinspre câmp. Dacă terenul de dincolo de gard nu e al tău, vorbești cu proprietarul sau cu primăria; multe primării organizează astfel de lucrări la marginea localității.
2. Iulie–august: recosești fâșia și iarba din curte. Muți fânul, paiele și lemnele departe de casă și de gard (vezi tabelul zonelor de mai sus).
3. Pe zilele cu cod de caniculă, secetă și vânt: nu folosești flexul, sudura sau cositoarea cu lamă metalică lângă iarbă uscată; ții furtunul conectat și găleți pline lângă casă.
4. Septembrie–octombrie, la recoltarea miriștilor: e perioada cu cele mai multe arderi ilegale în jurul satelor. Ai telefonul încărcat și știi ce spui la 112.

Când primești un mesaj RO-ALERT sau un anunț al primăriei despre un incendiu de vegetație

• Citești cu atenție localitatea și direcția: un mesaj poate cere doar închiderea geamurilor din cauza fumului sau poate cere pregătirea pentru evacuare.
• Strângi copiii și animalele în curte sau în casă, pui actele și rucsacurile în mașină, întorci mașina cu fața spre drum.
• Închizi geamurile, ușile și ventilația; scoți perdelele subțiri de la geamurile dinspre foc.
• Nu pleci cu mașina spre fum ca să vezi ce se întâmplă: încurci pompierii și te poți bloca pe drum.
• Dacă ți se cere evacuarea, pleci imediat, pe drumul indicat, și anunți un vecin că ai plecat.

Arderea resturilor vegetale: ce e permis și ce nu

Arderea miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale este interzisă în România, cu foarte puține excepții, care se fac doar în condițiile legii și cu anunțarea autorităților. În practică, pentru o gospodărie obișnuită, regula sigură este: nu arzi resturi vegetale. Amenzile pentru persoane fizice sunt mari și au fost majorate în ultimii ani; dacă focul scapă de sub control, poți răspunde și penal, iar pagubele produse vecinilor îți revin.

Alternative la ardere:

• Compostul: frunzele, iarba, resturile de grădină devin în câteva luni îngrășământ. Un compostor de plastic sau o ladă din scânduri e suficient.
• Tocătorul de crengi: se poate închiria sau cumpăra în comun cu vecinii; tocătura e mulci pentru grădină.
• Colectarea de la primărie: multe primării organizează colectarea deșeurilor verzi primăvara și toamna.
• Mulcirea: frunzele mărunțite, puse în strat subțire pe straturi, păstrează umezeala vara.

Scenarii practice

Vezi fum pe dealul din fața satului, într-o după-amiază cu vânt

1. Sună la 112: spune localitatea, de unde vezi fumul, încotro bate vântul, dacă sunt case aproape.
2. Strânge copiii în casă și închide geamurile.
3. Udă iarba din jurul casei, dacă ai apă și timp; scoate furtunul și umple găleți.
4. Mută mașina cu fața spre drum, cu cheile în contact (sau la îndemână) și rucsacul în ea.
5. Urmărește direcția fumului. Dacă focul vine spre sat și primești indicație de evacuare, pleacă devreme, pe drumul indicat, nu prin fum.

Ești cu copiii la iarbă verde și vezi un mic foc lângă voi

Dacă e foarte mic (cât o pătură) și abia a pornit, îl poți stinge cu apă, pământ sau bătând cu o creangă verde, de la marginea arsă spre cea nearsă, cu vântul în spate. Dacă e mai mare sau vântul îl împinge, strânge copiii și pleacă perpendicular pe direcția vântului, spre un loc fără vegetație (drum, apă, teren arat), apoi sună la 112.

Locuiești la bloc, la marginea orașului, și fumul de la incendiile de pe câmp intră în casă

Închide geamurile, oprește ventilația care trage aer din afară, folosește un purificator de aer dacă ai. Copiii cu astm și vârstnicii stau în camera cea mai etanșă. Despre măștile potrivite pentru fum, vezi secțiunea despre fumul de la incendiile mari din acest capitol.

Turismul și focul de tabără

Multe incendii de pădure din România pornesc de la focuri de tabără lăsate aprinse, de la mucuri de țigară sau de la grătare improvizate. Câteva reguli pentru familiile care merg în natură:

Animalele și incendiile de vegetație

La țară, animalele sunt adesea primele în calea focului venit dinspre câmp. Dacă un incendiu se apropie:

• animalele mari (vaci, cai, oi) se scot din grajduri și se mută pe un teren fără vegetație sau arat; nu le închide într-un grajd din lemn;
• câinii și pisicile se iau cu tine, în cușcă sau în lesă; un animal speriat fuge spre foc sau se ascunde;
• fânul și paiele din curte sunt combustibil: dacă ai timp, udă-le sau îndepărtează-te de ele.

Greșeli frecvente