Avalanșele, pe scurt, și muntele iarna

Avalanșele în România

Avalanșele sunt un risc real în Carpați, mai ales în Făgăraș, Bucegi, Retezat, Parâng, Rodna și Călimani. Cea mai mare tragedie montană din istoria României a fost avalanșa de la Bâlea Lac din 17 aprilie 1977, care a ucis 23 de oameni, dintre care mulți elevi. Conform datelor Salvamont citate de presă, între 1983 și 2015 România a avut în medie aproximativ 2,8 decese pe sezon în avalanșe (fără tragedia din 1977), cu cel mult nouă decese într-un sezon.

Majoritatea victimelor sunt schiori de tură, alpiniști și drumeți care își declanșează singuri avalanșa. Pentru o familie cu copii mici care merge la pârtiile amenajate, riscul este mic, dar există dacă ies în afara pârtiilor sau merg pe trasee de vară acoperite de zăpadă.

Riscul de avalanșă

ANM publică în sezonul rece un buletin nivometeorologic cu riscul de avalanșă pentru masivele principale, pe scara europeană de la 1 la 5.

Situații cu risc crescut

• Pante cu înclinare de peste aproximativ 30 de grade.
• Primele 1–3 zile după ninsori abundente sau viscol.
• Încălzire bruscă, ploaie pe zăpadă, primăvara (avalanșe de zăpadă umedă).
• Cornișe de zăpadă pe creste; văi înguste și jgheaburi (cum e zona Bâlea).
• Semne: avalanșe recente, zgomote de „vuf” (zăpada se tasează), crăpături care pornesc de la schiuri.

Reguli pentru familie

Pentru adulții care fac ture de iarnă

Pentru ture în afara pârtiilor, echipamentul minim de avalanșă este: detector de victime de avalanșă (DVA/ARVA), sondă și lopată, pentru fiecare membru, plus antrenament în folosirea lor și un curs de nivologie. Echipamentul nu te protejează dacă nu știi să-l folosești și nu înlocuiește alegerea corectă a traseului.

Dacă ești prins de o avalanșă

• Strigă ca să te vadă ceilalți; încearcă să ieși lateral din curgere.
• Scapă de bețe; încearcă să rămâi la suprafață cu mișcări de înot.
• Când încetinește, pune un braț în fața feței ca să-ți faci un spațiu de aer și întinde celălalt braț spre suprafață.

Dacă cineva din grup e îngropat

• Marchează locul unde a fost văzut ultima dată.
• Sună la 112 / Salvamont imediat.
• Căutați imediat (cu DVA, sondă, lopată) dacă e sigur. Șansele de supraviețuire scad mult după primele 15 minute.

Semnele de alarmă pe care le vede oricine

Dacă vezi oricare dintre aceste semne, întoarce-te. Muntele rămâne acolo și mâine.

Drumurile de munte iarna

Unele drumuri montane trec prin zone de avalanșă (de exemplu, porțiuni ale drumurilor alpine, închise iarna). Respectă închiderile și barierele. Pe drumurile deschise, după ninsori abundente, nu opri în zonele marcate cu risc de avalanșă sau sub versanți abrupți încărcați cu zăpadă.

Muntele iarna cu copiii, în general

• Temperaturile la altitudine sunt mult mai mici, iar vântul crește senzația de frig.
• Protecția solară (ochelari, cremă) e importantă: zăpada reflectă soarele.
• Pauze dese la cald; copiii se răcesc repede pe teleschi și pe telescaun.
• Vezi și hipotermia și degerăturile.

Unde se întâmplă: câteva locuri cunoscute

Riscul de avalanșă există în toate masivele înalte, dar unele zone sunt bine cunoscute pentru avalanșe frecvente și pentru că sunt accesibile turiștilor iarna:

• Bâlea Lac și Valea Bâlii (Făgăraș), accesibile cu telecabina iarna; locul tragediei din 1977. 🗺️ Vezi pe hartă
• Bucegi: văile și jgheaburile dinspre Bușteni (Valea Albă, Valea Jepilor și altele), platoul spre Babele–Omu pe vreme rea. 🗺️ Vezi pe hartă
• Retezat, Parâng, Rodna, Călimani, Ceahlău: pe traseele de creastă și în văile glaciare.

Salvamont și ANM publică în sezon informații despre traseele închise și riscul de avalanșă. Respectă indicatoarele și barierele, chiar dacă vezi urme proaspete de alți turiști: alții pot să fi avut noroc.

Cum citești buletinul nivometeorologic

Buletinul ANM pentru Carpați dă riscul pe masive și, de obicei, separat pentru altitudini (de exemplu, peste și sub 1.800 m). Pe lângă cifra de la 1 la 5, citește și textul: ce tip de zăpadă e instabilă (zăpadă proaspătă spulberată de vânt, zăpadă umedă), pe ce expoziții (pante nordice, estice) și dacă riscul crește în cursul zilei (încălzire). Pentru o familie cu copii mici, concluzia practică e simplă:

Echipamentul de avalanșă: ce e și cine îl folosește

Pentru cei care ies în afara pârtiilor (schi de tură, alpinism, drumeții de iarnă la altitudine), echipamentul minim recomandat de Salvamont și școlile de munte este:

• detectorul de victime de avalanșă (DVA, numit și ARVA), purtat pe corp, pornit pe emisie;
• sonda, o tijă pliabilă de 2,4–3 m cu care se localizează precis persoana îngropată;
• lopata metalică de avalanșă, pentru săpat rapid;
• opțional, rucsacul cu airbag, care ajută la menținerea la suprafață.

Echipamentul nu servește la nimic fără antrenament. Toți membrii grupului trebuie să știe să caute cu DVA-ul, să sondeze și să sape. Cursurile de inițiere în siguranța pe munte iarna se organizează de cluburi alpine, de școli de ghizi și uneori de Salvamont. Pentru o familie cu copii mici, soluția corectă nu e să cumpere echipament, ci să rămână pe pârtii și pe trasee sigure.

Cât timp contează: ce înseamnă „minute”

Studiile internaționale asupra victimelor de avalanșă arată că șansele de supraviețuire ale unei persoane complet îngropate scad abrupt după primele aproximativ 15–20 de minute, mai ales din cauza asfixiei. De aceea, salvarea cea mai eficientă este cea făcută imediat de colegii de grup, nu cea care sosește după o oră.

Valorile sunt aproximative și rotunjite, după curba de supraviețuire publicată pe baza datelor din Elveția; ele variază cu adâncimea, cu existența unei pungi de aer și cu traumatismele.

1. Urmărește cu privirea persoana luată de avalanșă și reține punctul unde ai văzut-o ultima dată.
2. Asigură-te că nu mai vine o a doua avalanșă; apoi sună la 112 sau la Salvamont (0725 826 668), dacă ai semnal, fără să pierzi timp.
3. Toți cei din grup trec DVA-urile pe căutare și caută sub ultimul punct văzut, în direcția de curgere.
4. La semnalul cel mai puternic, sondează în spirală; când atingi persoana, lasă sonda pe loc.
5. Sapă puțin în aval de sondă, în formă de V, prin rotație, nu toți în același loc.
6. Eliberează mai întâi fața și căile respiratorii; verifică respirația; protejează de frig.

Drumurile de munte și stațiunile, iarna

Pentru majoritatea familiilor, riscul real nu e avalanșa, ci drumul: Valea Prahovei aglomerată, pasurile închise, ninsoarea abundentă care blochează mașinile ore întregi. Câteva reguli practice:

Primele zile pe pârtie cu copiii: frigul și soarele

• La altitudine, radiația ultravioletă e mai puternică, iar zăpada reflectă soarele. Ochelarii de schi sau de soare și crema de protecție sunt obligatorii și pentru copii, și iarna.
• Vântul de pe creste scade mult temperatura resimțită. O zi cu minus 5 °C și vânt puternic e mai periculoasă pentru urechile și nasul copiilor decât o zi liniștită cu minus 15 °C.
• Casca de schi e obligatorie pentru copii pe pârtiile din multe țări și puternic recomandată peste tot; protejează și de frig.
• Pauze dese în cabană, ceai cald și verificarea mâinilor și picioarelor.

Greșeli frecvente pe munte, iarna

Dacă ești prins: ce poți face în câteva secunde

Șansele cresc dacă reacționezi în primele secunde, cât zăpada încă se mișcă:

1. Strigă, ca ceilalți să te vadă și să te urmărească cu privirea.
2. Încearcă să ieși lateral, spre marginea curgerii; nu încerca să fugi în josul pantei, avalanșa e mai rapidă.
3. Aruncă bețele; dacă poți, desprinde-te de schiuri sau de placă (te trag în jos).
4. Prinde-te de un copac sau o stâncă, dacă ai unul aproape.
5. Fă mișcări de înot ca să rămâi spre suprafață.
6. Când simți că avalanșa încetinește, pune o mână în fața feței ca să-ți faci un spațiu de respirat și întinde cealaltă mână în sus, spre suprafață.
7. După oprire, păstrează-ți calmul și respiră rar; strigă doar când auzi salvatorii aproape.

Cu copiii pe munte iarna: ce poți face în siguranță

Muntele iarna nu trebuie evitat, ci ales cu grijă. Pentru o familie cu copii între 2 și 10 ani, câteva activități potrivite, cu risc de avalanșă practic nul dacă sunt alese corect:

• săniuș pe pante domoale, amenajate, departe de drumuri;
• plimbări pe drumuri forestiere deschise și pe aleile stațiunilor;
• școala de schi pe pârtiile pentru începători;
• drumeții scurte, la cabane accesibile iarna pe trasee marcate ca deschise, verificate la Salvamont;
• patinoare amenajate, nu lacuri înghețate.