Iași – ghid local de pregătire pentru familie

Iașiul este cel mai mare oraș al Moldovei și un județ de graniță cu Republica Moldova. Riscurile principale sunt: cutremurul (orașul are multe clădiri vechi și blocuri construite înainte de 1977), inundațiile pe Prut, Jijia, Bahlui și Siret, alunecările de teren pe dealurile pe care e construit orașul, caniculele urbane și, după 2022, alertele aeriene legate de războiul din Ucraina. Avantajul tău: aici sunt cele mai mari spitale din regiune, inclusiv un spital de urgență pentru copii. Ghidul este pentru o familie cu doi copii mici. Instrucțiunile ISU și ale primăriei au prioritate.

🗺️ Vezi pe hartă – județul Iași.

Date generale despre județ

Reședința este municipiul Iași. Alte orașe: Pașcani (pe Siret, nod feroviar), Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei. Râuri: Prut (granița de est cu Republica Moldova), Jijia, Bahlui (traversează orașul), Bahluieț, Siret (vestul județului, la Pașcani). Puncte de trecere a frontierei: Sculeni (rutier) și Iași–Ungheni (feroviar). Drumuri principale: E583/DN28 (Iași – Târgu Frumos – Roman), DN28B (Târgu Frumos – Hârlău – Botoșani), DN24 (Iași – Vaslui) și drumul spre vama Sculeni.

Iașiul are aeroport internațional, centru universitar mare, spitale clinice și o populație în creștere în comunele limitrofe (Miroslava, Valea Lupului, Tomești, Ciurea, Bârnova, Rediu), unde infrastructura nu a ținut pasul: drumuri aglomerate, rețele de apă și canalizare încărcate.

Riscurile tale, în ordinea importanței

1. Cutremurul

Iașiul se află la aproximativ 200 km de zona epicentrală Vrancea, dar cutremurele de adâncime de acolo se resimt puternic aici. Ce spun datele istorice:

• 10 noiembrie 1940: la Iași au murit 8 oameni (cifra din inventarele istorice).
• 4 martie 1977: au existat clădiri avariate în oraș; arhivele foto ale presei locale arată fațade și ziduri căzute în centrul vechi.
• 1986 și 1990: puternic resimțite, fără distrugeri majore în Iași.

Probleme specifice pentru Iași: clădirile vechi din centru (multe din secolul al XIX-lea și interbelice), unele cu expertiză de risc seismic; blocurile cu parter comercial la care s-au tăiat pereți; terenurile în pantă, unde un cutremur poate declanșa și alunecări.

• Verifică la Primăria Iași dacă blocul tău figurează în lista clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic.
• Fixează mobila, mai ales în camera copiilor.
• Pregătește un rucsac de cutremur și stabilește un loc de întâlnire într-un spațiu deschis (parc, teren de sport), departe de fațade și de fire electrice.

1. Ia în brațe copilul cel mic; strigă-l pe cel mare să se adăpostească sub masă.
2. Jos – acoperă – ține-te, departe de geamuri și de mobilier înalt.
3. Nu ieși pe scări și nu folosi liftul în timpul seismului.
4. După oprire: încalță-te, ia rucsacul, verifică gazul, coboară pe scări.
5. Mergi la locul de întâlnire; nu sta lângă clădiri vechi (cad tencuieli, cornișe, coșuri).
6. Folosește SMS-uri, nu apeluri, ca să nu blochezi rețeaua.

2. Inundațiile

Județul are trei tipuri de inundații: Prutul (crește când plouă mult în Ucraina și Republica Moldova, nivelul fiind influențat de barajul Stânca-Costești), Siretul în zona Pașcani, și viiturile rapide pe Bahlui, Jijia și pâraiele din jurul orașului.

Evenimente verificate

• Iulie 2008: lacul Stânca-Costești a atins cel mai ridicat nivel din istorie (98,25 m, față de maximul admis de 99,5 m), iar de-a lungul Prutului au fost evacuați aproximativ 3.000 de oameni în județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați. Pe Siret, Guvernul a anunțat evacuarea zonelor din apropierea Pașcanilor și a Romanului și supraînălțarea digurilor de la Luncani până în aval de Pașcani. În total, în nord-estul țării au fost evacuați aproximativ 15.800 de oameni și au murit 5.
• Iunie–iulie 2010: Iași a fost pe lista oficială a județelor afectate de inundații.
• Septembrie 2024: în timpul ciclonului Boris au fost raportate și case inundate în județul Iași.

• În oraș, ploile torențiale depășesc des capacitatea canalizării: pasajele subterane și străzile joase se inundă în minute. Nu intra cu mașina în pasaje inundate.
• În comunele de pe Jijia și Prut (de exemplu în zona Ungheni, Golăiești, Țuțora, Prisăcani), întreabă vecinii până unde a ajuns apa în 2008.
• Hărțile de hazard la inundații sunt publicate de Apele Române (Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad are sediul chiar la Iași).

3. Alunecări de teren

Iașiul este construit pe dealuri („orașul celor șapte coline”), iar multe cartiere și comune limitrofe au versanți argiloși instabili. Alunecările sunt agravate de construcțiile noi pe pante, de conductele care pierd apă și de ploile lungi. Semne de alarmă: crăpături noi în pereți și în asfalt, uși care se blochează, ziduri de sprijin bombate, garduri înclinate. Dacă vrei să cumperi o locuință într-un cartier nou pe pantă, cere studiul geotehnic.

4. Granița și războiul din Ucraina

Județul Iași este la graniță cu Republica Moldova, iar Ucraina este la o distanță relativ mică. Fapte publice:

• 31 octombrie 2026: primul mesaj RO-ALERT din seria de alerte pentru drone venite dinspre Republica Moldova a fost emis în Iași, în jurul orei 17:04, urmat de Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava. Mesajele le cereau oamenilor să rămână calmi și să se adăpostească. Locuitorii au filmat o dronă deasupra satelor de lângă Iași (Breazu, Vânători, Sinești). Aeroportul Iași și-a închis spațiul aerian, iar un zbor a fost deviat la Suceava. Alerta a fost ridicată în aceeași seară.
• Au existat și alte alerte de dronă în Iași, Neamț și Vaslui, cu avioane F-16 ridicate de la sol.
• În 2022, Iașiul a fost unul dintre principalele orașe de tranzit și primire pentru refugiații din Ucraina.

1. La RO-ALERT aerian: intră în casă, departe de geamuri; la bloc, holul interior sau subsolul amenajat.
2. Nu ieși pe balcon să filmezi.
3. Dacă ești în mașină: oprește în siguranță, caută o clădire solidă.
4. Nu atinge resturi căzute; sună la 112.
5. Informează-te doar din surse oficiale (MApN, ISU Iași, Prefectura).

Află unde sunt adăposturile de protecție civilă din cartierul tău: Primăria Iași și ISU publică liste. În multe blocuri vechi, subsolul tehnic nu este un adăpost amenajat; nu te baza pe el fără verificare. Mai multe în Război și conflict armat.

5. Caniculă

Verile din Iași sunt fierbinți, iar apartamentele de la ultimul etaj din blocurile vechi devin foarte calde. Bebelușii nu își pot regla bine temperatura.

• Folosește perdele groase sau folie reflectorizantă la geamurile spre sud și vest.
• Aerisește noaptea și dimineața devreme; ziua ține geamurile închise.
• Duș călduț pentru copii, haine subțiri de bumbac, lichide des.
• Semne de pericol la copil: somnolență neobișnuită, vărsături, piele fierbinte și uscată, lipsa urinei – mergi la urgențe.

6. Iarna: termoficare, gaz, viscol

O parte din Iași depinde de încălzirea centralizată, iar avariile din plin ger lasă cartiere întregi fără căldură. Pregătește: haine groase și saci de dormit pentru copii, o cameră care poate fi încălzită (de exemplu cu un radiator electric dacă ai curent), pături, ceai cald în termos. Nu folosi niciodată în apartament grătare, reșouri pe gaz de camping sau generatoare – risc de intoxicație cu monoxid de carbon.

7. Accidente industriale și transport periculos

Iașiul are industrie farmaceutică, depozite de carburanți, stații GPL, centrala de termoficare și un nod feroviar important, cu trenuri de marfă spre Republica Moldova. Lista obiectivelor cu risc major (SEVESO) din județ e publică la ISU Iași și la Agenția pentru Protecția Mediului Iași. Dacă locuiești lângă calea ferată sau o zonă industrială, învață adăpostirea în casă: geamuri închise, ventilație oprită, camera interioară, radioul pornit. Vezi și Nuclear, radiologic, chimic, biologic.

Instituții și contacte

Trasee de evacuare logice

Ai mereu două rute și un loc de întâlnire în afara orașului. Detalii în Abilități, echipament și evacuare.

Surse de apă alternative

• Rețeaua din Iași depinde de stații de pompare și de curent. La pană mare, apa se oprește întâi la etajele superioare.
• Izvoarele din pădurile de lângă oraș (de exemplu zona Bârnova–Repedea) sunt folosite de localnici, dar nu toate sunt analizate. Fierbe sau filtrează apa.
• Fântânile din comune: verifică nitrații la DSP înainte de a da apă copiilor.
• Bahluiul este puternic poluat; nu e sursă de apă de băut nici după fierbere.
• Prutul și lacurile: doar apă tehnică.
• Rezervă: minimum 112 litri pentru o familie de 4 pe o săptămână, plus cada umplută la primul semn de criză.

Vezi cartea Apa.

Oraș sau sat: ce diferă în Iași

Ce să ai în plus în stoc, specific Iașiului

Calendarul riscurilor pe anotimpuri

Fiind un oraș mare, Iașiul are și un risc „social” în crize: cozi la benzinării, la farmacii și la magazine în primele ore după o veste proastă. O rezervă de bază acasă (mâncare, apă, medicamente, scutece pentru 2 săptămâni) te scutește de aceste cozi și îți lasă timp să iei decizii calme. Reînnoiește stocul prin rotație: folosești din el și cumperi la loc.

Plan de familie

1. Verifică blocul tău în lista de risc seismic a primăriei.
2. Află până unde a ajuns apa în 2008 dacă locuiești lângă Prut, Jijia sau Siret.
3. Stabilește cine ia copiii de la grădiniță sau școală într-o criză și anunță grădinița.
4. Alege un loc de întâlnire în cartier și unul în afara Iașiului, spre vest.
5. Alege o persoană de contact în alt județ.
6. Fă un exercițiu de cutremur și unul de „alarmă aeriană” cu copiii, ca joc.