București

Bucureștiul nu seamănă cu niciun alt „județ” din țară. Pe aproximativ 228 km² trăiesc peste 1,7 milioane de oameni, iar ziua, cu navetiștii din Ilfov și din județele vecine, sunt și mai mulți. Asta schimbă totul în pregătire: în București riscul cel mai mare nu e că rămâi singur, ci că rămâi împreună cu încă două milioane de oameni care au aceeași nevoie, în același minut, de apă, de benzină, de un loc la spital și de o bandă liberă pe autostradă. Articolul acesta e scris ca o broșură pentru o familie cu doi copii mici care locuiește la bloc sau la casă în Capitală.

🗺️ Vezi pe hartă

Date generale

Statut: municipiul București este capitala țării și are statut de județ; administrativ e împărțit în 6 sectoare, fiecare cu primăria lui. Pentru situații de urgență, Capitala și județul Ilfov sunt deservite de același inspectorat: ISU „Dealul Spirii” București-Ilfov.

Relief: câmpie aproape plată (Câmpia Vlăsiei la nord, Câmpia Bucureștiului), cu altitudini de aproximativ 55–90 m. Nu ai munți, nu ai pante mari, deci alunecările de teren sunt practic absente, cu excepția malurilor și a terasamentelor.

Râuri și lacuri: Dâmbovița traversează orașul de la vest (Lacul Morii) spre sud-est, în albie canalizată. Colentina traversează nordul și estul prin salba de lacuri (Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon). Lacul Morii, la vest, este cel mai mare lac din oraș și are rol și de apărare împotriva viiturilor pe Dâmbovița. Argeșul nu trece prin oraș, dar din el se alimentează o parte importantă a rețelei de apă potabilă.

Clima: temperat-continentală, cu veri fierbinți și secetoase și ierni cu ger și viscol. Orașul este o insulă de căldură: betonul și asfaltul țin noaptea temperaturi cu câteva grade mai mari decât în satele din jur, iar în valurile de căldură de peste 38–40°C apartamentele de la ultimul etaj devin periculoase pentru bebeluși și bătrâni. Iarna, viscolul din Bărăgan poate bloca rapid ieșirile spre est (A2, DN3).

Riscurile, în ordinea importanței

1. Cutremurul – riscul numărul unu

Bucureștiul este una dintre capitalele europene cele mai expuse la cutremure. Sursa principală este zona seismică Vrancea, aflată la aproximativ 150 km nord-est. Cutremurele vrâncene sunt de adâncime intermediară (aproximativ 60–200 km), de aceea se simt pe suprafețe uriașe. Solul de sub București, format din straturi groase de depozite moi, amplifică mișcările lente, de perioadă lungă – exact cele care pun în pericol clădirile înalte construite înainte de 1977, mai ales cele interbelice de 7–12 etaje din zona centrală (bulevardele Magheru, Bălcescu, Elisabeta, Calea Victoriei, Dorobanți, Unirii vechi).

Codul de proiectare seismică P100-1/2013 dă pentru București o accelerație de proiectare de 0,30 g și o perioadă de colț de 1,6 secunde (valoare mare, tocmai din cauza solului). Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), ține lista clădirilor expertizate. Numărul clădirilor încadrate oficial în clasa I de risc seismic (cele cu „bulină roșie”) este de ordinul câtorva sute – presa citează peste 400 – iar specialiștii estimează că numărul real al clădirilor vulnerabile este de peste 2.000, pentru că multe nici n-au fost expertizate. Lista se actualizează; nu te baza pe cifre din presă vechi.

Ce tipuri de clădiri sunt mai sigure (aproximativ, ca regulă generală): blocurile de după 1978 și mai ales cele construite după 1990–2000 conform normelor noi; casele mici, de 1–2 niveluri, bine întreținute. Mai vulnerabile: blocurile interbelice înalte cu structură din beton armat fără proiectare antiseismică, clădirile afectate în 1940 și 1977 și „reparate” doar cosmetic, blocurile cu parter transformat, mansardările adăugate ilegal.

După un cutremur mare, problema numărul doi în București va fi accesul: străzi înguste blocate de moloz, rețele de gaz avariate, apă întreruptă pe zone mari, spitale vechi ele însele afectate. Planul tău trebuie să presupună că timp de câteva zile nu poți conta pe ambulanță și că trebuie să ieși pe jos până la un spațiu deschis.

Detalii despre ce faci în timpul și după cutremur găsești în cartea Cutremur.

Magnitudinile sunt valorile moment (Mw) folosite curent de INFP, rotunjite; diferite surse dau diferențe de o zecime.

2. Canicula

Bucureștiul are în fiecare vară zile cu peste 35°C, iar valurile de căldură de peste 38–40°C au devenit tot mai frecvente. În apartament, la ultimul etaj sub terasă, temperatura poate depăși 32–35°C și noaptea. Pentru un bebeluș sau un copil mic asta înseamnă risc real de deshidratare și insolație. Dacă se combină cu o pană de curent (aerul condiționat se oprește), situația devine urgentă în câteva ore.

• Știi dinainte unde e cel mai apropiat spațiu răcoros: un mall cu generator, o bibliotecă, o biserică cu ziduri groase, un subsol uscat al blocului, parcul cu umbră densă (Cișmigiu, Herăstrău, Tineretului, Titan, Pădurea Băneasa).
• Primăria și ISU deschid în zilele de cod roșu puncte de prim ajutor și de distribuire a apei; anunțurile apar pe RO-ALERT și pe site-urile instituțiilor.
• Pregătește camera cea mai răcoroasă a apartamentului (de obicei cea orientată spre nord): folie reflectorizantă pe geam, prosoape ude, ventilator pe acumulator.

3. Pană mare de curent, apă și căldură

Un bloc de 10 etaje este o mașină care funcționează doar cu electricitate: hidroforul care împinge apa la etajele superioare, liftul, interfonul, centrala termică de bloc sau punctul termic. La o pană lungă, etajele de sus rămân primele fără apă. Termoficarea Capitalei are rețele vechi, iar avariile pe magistrale lasă deja, în ierni obișnuite, cartiere întregi fără apă caldă și căldură zile la rând. Planul tău de iarnă trebuie să includă scenariul „fără căldură 3–7 zile”.

Apa potabilă a Capitalei vine din râurile Dâmbovița și Argeș și este tratată în stațiile Arcuda, Roșu și Crivina-Ogrezeni, apoi pompată prin rețea. O avarie majoră la stații sau la magistrale (de pildă după un cutremur) poate întrerupe apa pe sectoare întregi.

4. Incendii

Tragedia de la clubul Colectiv (30 octombrie 2015, 64 de morți în final) a arătat cât de repede ucide fumul într-un spațiu închis cu o singură ieșire. În blocuri, cele mai multe incendii pornesc de la instalații electrice supraîncărcate, aparate lăsate în priză, țigări și centrale de apartament. Garajele subterane ale blocurilor noi și boxele din subsol sunt locuri unde fumul se propagă repede în casa scării.

5. Inundații

Dâmbovița canalizată și Lacul Morii fac puțin probabilă o inundație de tip „râul iese din matcă” în centrul orașului. Riscul real e inundația pluvială: ploi torențiale de 30–60 l/m² într-o oră care depășesc capacitatea canalizării. Se umplu pasajele (de exemplu cele de sub căile ferate), parcările subterane, subsolurile și stațiile de metrou mai joase. Zonele joase din apropierea lacurilor de pe Colentina și cartierele noi de la periferie, cu canalizare incompletă, sunt mai expuse.

6. Riscul chimic

În București și pe centura lui funcționează depozite de carburanți, stații de GPL, centrale termoelectrice (CET) și zone industriale și logistice (vestul – Militari/Chiajna, sudul – Berceni/Popești-Leordeni, estul – Pantelimon/Dudu). Pe centură și pe calea ferată se transportă zilnic substanțe periculoase. Lista oficială a amplasamentelor SEVESO și planurile de urgență externă sunt publice; cere-o la ISU sau caut-o pe site-ul agenției de mediu. În caz de nor toxic, regula generală este adăpostire în interior: închizi geamurile, oprești ventilația și aerul condiționat, aștepți instrucțiunile – nu fugi pe stradă prin nor.

7. Riscuri legate de război

Fiind capitală, Bucureștiul concentrează instituții ale statului, comandamente, aeroporturile Henri Coandă (Otopeni, în Ilfov) și Băneasa, noduri feroviare (Gara de Nord, Triaj), centrale electrice și termice, stații de transformare și noduri de telecomunicații. În Al Doilea Război Mondial orașul a fost bombardat masiv începând cu 4 aprilie 1944, cu mii de victime.

Ce înseamnă practic pentru tine: (1) să știi unde e adăpostul de protecție civilă cel mai apropiat – IGSU publică o hartă a adăposturilor, iar unele stații de metrou și subsoluri de clădiri publice figurează în aceste liste; (2) să ai un plan de plecare din oraș stabilit dinainte, cu un loc de destinație la rude în afara Capitalei; (3) să nu locuiești psihologic „în ultimul minut”: dacă autoritățile recomandă plecarea, cei care pleacă primii au drumurile libere.

Vezi și cartea Război și conflict armat.

8. Viscol și ger

Viscolul care vine din Bărăgan poate închide A2 și drumurile spre est, iar zăpada abundentă blochează străzile secundare și ieșirile din cartiere. Iarna, cel mai mare pericol pentru o familie la bloc este combinația „ger + avarie la termoficare + pană de curent”. Pentru casele din periferie, riscul e intoxicația cu monoxid de carbon de la sobe și centrale improvizate.

9. Accident nuclear

Centrala de la Cernavodă se află la aproximativ 156 km est, iar centrala Kozlodui (Bulgaria) la aproximativ 200 km sud-vest, în linie dreaptă. Bucureștiul este mult în afara zonelor de planificare imediată din jurul acestor centrale. Într-un accident grav, contează direcția vântului și instrucțiunile CNCAN și ISU. Nu lua iodură de potasiu din proprie inițiativă; se administrează doar la recomandarea autorităților, iar dozele pentru copii se stabilesc după vârstă, conform instrucțiunilor oficiale și prospectului. Vezi cartea Nuclear, radiologic, chimic, biologic.

Evenimente istorice locale

Instituții și contacte

Aplicația DSU și mesajele RO-ALERT sunt canalele oficiale de avertizare. Pe radio, urmărește Radio România Actualități. Sirenele de alarmare publică se testează periodic, cu anunț prealabil al ISU.

Trasee de evacuare logice

Evacuarea în masă a Bucureștiului cu mașina este, realist, foarte lentă: dacă două milioane de oameni pleacă în aceeași zi, A1, A2, A3 și DN1 se blochează. De aceea contează trei lucruri: destinația stabilită dinainte, plecarea devreme și variantele.

Puncte critice: podurile și pasajele peste Dâmbovița și peste căile ferate pot fi închise după un cutremur pentru verificare; ieșirile din oraș pe centură au noduri care se blochează. Notează un traseu de ieșire pe străzi largi, departe de clădiri înalte, pe care îl poți face și pe jos sau cu bicicleta până la marginea orașului (de exemplu din centru spre nord pe Kiseleff–Băneasa, spre vest pe Bd. Iuliu Maniu, spre sud pe Șoseaua Giurgiului).

Punctul de întâlnire al familiei: alege două – unul aproape de casă (un parc mare, nu o curte între blocuri) și unul în afara orașului (o rudă în Ilfov sau într-un județ vecin). Detalii despre evacuare și rucsacul de plecare găsești în cartea Abilități, echipament și evacuare.

Surse de apă alternative

• Apa îmbuteliată și rezerva ta – prima și cea mai sigură sursă: minimum 4 litri de persoană pe zi, pentru cel puțin 7–14 zile.
• Boilerul electric al apartamentului (50–80 l) – apă utilizabilă după fierbere sau dezinfecție; închide robinetul de intrare înainte să se golească rețeaua.
• Cișmelele publice și fântânile din parcuri – nu toate sunt de apă potabilă; doar cele marcate și verificate. Notează-le pe cele din cartierul tău.
• Autocisternele trimise de operator și primărie în caz de avarie – vin la puncte anunțate; ai nevoie de recipiente de 10–20 l cu capac, pe care să le poți căra.
• Lacurile și Dâmbovița – NU sunt surse de băut. Apa e contaminată microbiologic și chimic; o folosești doar pentru WC, după decantare, sau în disperare, după filtrare și fierbere (care nu elimină chimicalele).
• Fântânile din curțile caselor din periferie – apa freatică de sub oraș este frecvent poluată (nitrați, infiltrații din canalizare); doar pentru spălat, dacă nu ai o analiză recentă.

Detalii despre purificare: cartea Apa.

Bloc vs. casă în București

Ce să ai în plus în stoc în București

• Apă pentru 14 zile, nu doar 3 – avaria pe rețea după cutremur poate dura mult; pentru 4 persoane înseamnă cel puțin 224 l (de pildă baxuri de 6×2 l plus 4–6 bidoane de 10–20 l).
• Încălțăminte solidă lângă pat pentru fiecare membru al familiei, inclusiv pentru copii – după cutremur pe jos sunt cioburi.
• Lanternă frontală pentru fiecare adult și una mică pentru fiecare copil, plus baterii.
• Ventilator pe acumulator și o baterie externă mare – pentru caniculă cu pană de curent.
• Toaletă de urgență: găleată cu capac, saci groși, var sau rumeguș – canalizarea poate fi avariată.
• Bani cash în bancnote mici – după cutremur sau pană, POS-urile nu merg.
• Rucsacuri de plecare lângă ușă, cu documente în copie și un stick criptat, pentru evacuare pe jos.
• Bicicletă/cărucior/ham pentru copii – pentru deplasări când străzile sunt blocate.
• Bandă adezivă lată și folie – pentru ferestre sparte și pentru etanșare la nor toxic.

Tabel: risc – probabilitate – ce faci

Lista de pregătire locală (București)