Bacău – ghid local de pregătire pentru familie

Județul Bacău are trei fețe: valea Siretului (municipiul Bacău, Buhuși, Răcăciuni), valea Trotușului (Onești, Târgu Ocna, Comănești, Dărmănești, Moinești) și zona de munte spre Ghimeș și Slănic Moldova. Fiecare are riscuri proprii: inundațiile de pe Trotuș și Tazlău sunt printre cele mai violente din Moldova, platforma chimică de la Onești–Borzești aduce risc chimic, iar sudul județului este destul de aproape de zona seismică Vrancea. Ghidul este gândit pentru o familie cu doi copii mici. Instrucțiunile ISU și ale primăriei au prioritate.

🗺️ Vezi pe hartă – județul Bacău.

Date generale despre județ

Reședința este municipiul Bacău, așezat la confluența Bistriței cu Siretul. Alte orașe importante: Onești (platformă chimică), Moinești, Comănești, Dărmănești (zonă petrolieră și minieră veche), Buhuși, Târgu Ocna (salină), Slănic Moldova (stațiune). Prin județ trec DN2/E85 (axa nord–sud a Moldovei), DN11 spre Brașov prin Pasul Oituz și DN12A spre Miercurea Ciuc prin Ghimeș. Aeroportul internațional și Baza 95 Aeriană se află la Bacău.

Râuri principale: Siret, Bistrița (cu lacuri de acumulare în aval de Piatra Neamț), Trotuș și afluenții săi Tazlău, Uz, Oituz, Slănic, Cașin. Pe Uz se află barajul și lacul Poiana Uzului, sursă importantă de apă potabilă.

Riscurile tale, în ordinea importanței

1. Inundațiile – riscul numărul unu în Bacău

Trotușul și afluenții lui coboară din munte pe văi înguste, cu sate și orașe construite chiar pe malul apei. La ploi torențiale, nivelul crește în câteva ore și apa vine cu bușteni, pietre și mâl. Siretul și Bistrița inundă mai lent, dar pe suprafețe mari.

Iulie 2005 – cea mai grea inundație din istoria recentă a județului

Între aproximativ 10 și 16 iulie 2005, ploi de peste 160 l/m² au căzut în bazinele Trotușului și Tazlăului. Debitele maxime (date publicate de Universitatea din Bacău):

Pe lângă Trotuș, pâraiele Trebeș și Negel au produs inundații descrise ca „istorice” în nordul municipiului Bacău. Au fost distruse porțiuni de dig, iar studiile despre bazinul Siretului menționează victime omenești și pagube mari pe suprafețe întinse; printre localitățile citate pe Trotuș și Tazlău se află Onești, Târgu Ocna, Tazlău, Helegiu și Scorțeni. Probabilitatea acestor debite a fost estimată între 0,5% și 2% pe an – adică, statistic, o dată la 50–200 de ani. Asta nu înseamnă că nu se mai poate repeta curând.

Alte episoade

• Iulie 2008: viitura istorică de pe Siret, care în amonte (Neamț, Suceava) a dus la evacuarea a mii de oameni, a coborât apoi pe Siret prin județul Bacău.
• 2010: Bacău figurează pe lista oficială IGSU a județelor afectate de inundațiile din iunie–iulie 2010.
• Aproape în fiecare vară apar viituri locale pe pâraiele din zona Moinești, Comănești, Dărmănești și pe valea Oituzului.

2. Cutremurul

Sudul județului (Onești, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Cașin) este la mai puțin de 100 km de zona epicentrală Vrancea. Municipiul Bacău este ceva mai departe, dar are multe blocuri construite înainte de 1977 și clădiri vechi în centru. Cutremurele de adâncime din Vrancea se simt puternic în tot județul.

• Verifică la primăria municipiului dacă blocul tău are expertiză și încadrare în clasă de risc seismic.
• În zona Moinești–Comănești există și conducte și sonde de petrol și gaze: după un cutremur mare, fii atent la mirosul de gaz și nu folosi flacără deschisă.
• Fixează mobila, pregătește rucsacul, exersează „jos – acoperă – ține-te” cu copiii.

3. Risc chimic: Onești–Borzești și nu numai

Platforma industrială de la Onești–Borzești a fost unul dintre marile centre ale chimiei românești. Astăzi pe platformă funcționează, printre altele, Chimcomplex, cu producție din zona clor–sodă caustică. În trecut, Onești a avut și combinatul petrochimic Carom, iar la Bacău fabrica de îngrășăminte Sofert, unde presa locală menționa stocuri de ordinul a mii de tone de amoniac. ISU organizează periodic exerciții de alarmare chimică pe aceste platforme, cu scenarii de scurgere de amoniac.

Nu e nevoie să trăiești cu frică, dar dacă locuiești în Onești, Borzești, Slobozia, Bogdănești sau în cartierele din apropierea zonelor industriale, trebuie să știi:

1. Când auzi sirena de alarmare chimică sau primești RO-ALERT: intră imediat în casă, nu pleca la întâmplare cu mașina.
2. Închide geamurile și ușile, oprește centrala dacă trage aer din exterior și orice ventilație.
3. Mută-te cu copiii într-o cameră interioară; clorul și multe gaze toxice sunt mai grele decât aerul, așa că la bloc etajele superioare sunt mai sigure decât subsolul.
4. Etanșează ușa cu prosoape umede și bandă adezivă.
5. Ascultă radioul local și urmează exact instrucțiunile ISU; evacuarea, dacă e ordonată, se face perpendicular pe direcția vântului.
6. Dacă ai fost expus (ochi care ard, tuse), spală-te cu multă apă și sună la 112.

Lista obiectivelor cu risc major (SEVESO) din județ și planurile de urgență externă sunt publice: cere-le de la ISU Bacău sau caută-le pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Bacău. Fiecare comună din zona de planificare trebuie să aibă un plan de alarmare.

4. Baraje și lacuri de acumulare

Județul are mai multe acumulări: Poiana Uzului pe Uz (lângă Dărmănești), lacurile de pe Bistrița în aval de Piatra Neamț și până la Bacău, și lacurile de pe Siret (Galbeni, Răcăciuni, Berești). Mai sus, în județul Neamț, se află marele lac Izvorul Muntelui (Bicaz).

• Barajele sunt monitorizate permanent, iar ruperea unui baraj mare este un eveniment foarte rar. Totuși, localitățile din aval au planuri de avertizare-alarmare cu sirene.
• Mai frecvent este ca la viituri mari barajele să fie nevoite să descarce apă controlat, ceea ce ridică nivelul în aval. Dacă locuiești pe malul Bistriței sau Siretului în aval de un lac, ascultă avertizările.
• Întreabă primăria dacă locuința ta este în zona de inundare în caz de avarie la baraj și ce semnal are sirena.

5. Alunecări de teren

Dealurile din jurul Moineștiului, Comăneștiului, Tazlăului și văile laterale ale Trotușului au terenuri argiloase care alunecă după ploi lungi. Drumurile județene și conductele de apă sunt cele mai afectate. Semne: crăpături în pereți, uși care se blochează, garduri înclinate, apă care țâșnește din pământ. Anunță primăria și pregătește plecarea.

6. Iarna: viscol și drumuri de munte

Pasul Oituz (DN11) și drumul spre Ghimeș (DN12A) pot fi dificile la ninsori abundente. DN2/E85 se poate bloca pe porțiuni la viscol. În satele de munte, izolarea poate dura câteva zile.

• Nu pleca la drum cu copii mici pe cod portocaliu sau roșu.
• Ține rezervorul mașinii peste jumătate toată iarna.
• În casele cu sobe: detector de CO și verificarea coșului de fum în fiecare toamnă.

7. Război și obiective militare

La Bacău funcționează Baza 95 Aeriană, iar orașul are aeroport civil internațional. Pe 31 octombrie 2026, ISU a transmis mesaje RO-ALERT în județele Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani și Bacău, după ce drone venite dinspre Republica Moldova au pătruns în spațiul aerian; mesajele le cereau oamenilor să rămână calmi și să se adăpostească. Alerta a fost ridicată în aceeași seară.

• La RO-ALERT de tip aerian: intră în casă, departe de geamuri; la bloc, mergi pe holul interior sau în subsol dacă e amenajat ca adăpost.
• Află unde sunt adăposturile de protecție civilă din cartierul tău (lista e la primărie/ISU și, în unele orașe, pe hărți online oficiale).
• Nu filma și nu posta locații militare sau mișcări de trupe. Nu atinge resturi căzute.

Instituții și contacte

Trasee de evacuare logice

Ai mereu un traseu de rezervă care nu trece pe același pod. Stabilește un loc de întâlnire la rude dintr-o zonă înaltă. Detalii despre plecare în Abilități, echipament și evacuare.

Surse de apă alternative

• Izvoarele din zona de munte (Slănic Moldova are izvoare minerale celebre, dar apele minerale puternic mineralizate nu sunt potrivite ca apă zilnică pentru bebeluși). Pentru copii folosește apă plată, slab mineralizată, îmbuteliată sau fiartă.
• Fântânile: după inundații, consideră-le contaminate până la dezinfecție și analiză DSP. În zonele petroliere, apa poate avea gust sau miros de hidrocarburi – nu o bea.
• Trotușul și Siretul: doar apă tehnică; în aval de zonele industriale pot conține substanțe pe care fierberea nu le elimină.
• Apa de ploaie: igienă; pentru băut doar filtrată și fiartă.
• Rezerva din casă: minimum 4 litri pe persoană pe zi, deci aproximativ 112 litri pe săptămână pentru o familie de 4.

Mai multe în Apa.

Oraș sau sat: ce diferă în Bacău

Ce să ai în plus în stoc, specific Bacăului

Calendarul riscurilor pe anotimpuri

În Onești și în împrejurimi, merită să știi și calendarul exercițiilor de alarmare publicate de ISU: atunci auzi sirenele „de probă” și poți explica copiilor, liniștit, ce înseamnă. Un copil care a auzit sirena într-o zi obișnuită, cu explicația ta, se sperie mult mai puțin când o aude într-o situație reală. Testarea sirenelor se face periodic, de regulă în prima miercuri a lunii – verifică programul anunțat de ISU.

Plan de familie

1. Află dacă locuința ta e în zonă inundabilă (vecini, primărie, hărțile Apele Române).
2. Află dacă ești în zona de planificare a unui obiectiv chimic și ce semnal are sirena.
3. Stabilește cine ia ce copil și unde vă întâlniți.
4. Alege o persoană de contact din alt județ.
5. Ține un rucsac pentru fiecare copil, cu haine de schimb, scutece, o jucărie mică și o gustare.
6. Exersează cu copiii, ca joc, adăpostirea în cameră la „alarmă” și ieșirea din casă la „cutremur”.