Metroul din București: pană, tren oprit în tunel, fum și evacuare

Metroul din București transportă zilnic sute de mii de oameni, iar în orele de vârf trenurile și stațiile sunt pline. Majoritatea incidentelor sunt banale: o defecțiune, o oprire de câteva minute. Câteva au fost serioase: fum în stații (de exemplu la Piața Romană, Tineretului sau Piața Victoriei, în anii trecuți) și evacuări de călători prin tunel, cum a fost cea din aprilie 2022, între Grivița și Basarab, pe aproximativ 200 de metri, coordonată de pompieri. Acest capitol îți spune ce faci în fiecare situație, cu copii mici sau fără.

Cum funcționează pe scurt și de ce contează

Trenurile de metrou sunt alimentate electric printr-o șină de contact (a treia șină), paralelă cu șinele de rulare. Asta înseamnă că, în tunel, pe lângă tren, există o șină sub tensiune înaltă. Chiar dacă trenul s-a oprit, nu știi dacă șina mai e alimentată. Evacuarea pe cale se face doar după întreruperea tensiunii, confirmată de dispecerat, și sub îndrumarea personalului sau a pompierilor. De aceea regula numărul unu este: nu deschizi ușile și nu cobori din proprie inițiativă.

Alte elemente utile: stațiile au ieșiri multiple (de obicei la ambele capete ale peronului), scări fixe pe lângă cele rulante, iluminat de siguranță, sisteme de ventilație și, în multe stații, anunțuri sonore. Trenurile au, în vagoane, dispozitive de alarmă sau interfon pentru comunicarea cu mecanicul (modelele diferă pe linii și generații de trenuri; uită-te data viitoare unde sunt în trenul tău).

Trenul se oprește în tunel

1. Stai calm și ascultă. De cele mai multe ori, oprirea durează câteva minute. Mecanicul sau dispeceratul fac anunțuri.
2. Nu forța ușile și nu trage manetele de deschidere de urgență dacă nu există pericol imediat (foc sau fum în vagonul tău). O ușă deschisă în tunel poate opri tot traficul și expune oamenii la șina de contact.
3. Dacă cineva se simte rău, folosește interfonul/alarma din vagon și anunță mecanicul, sau sună la 112 spunând linia, direcția, între ce stații și numărul vagonului (dacă îl vezi).
4. Copiii: ține-i lângă tine, așezați dacă e loc; explică simplu: „Trenul s-a oprit, așteptăm să pornească. Ne jucăm de-a numărat.”
5. Dacă oprirea se prelungește (peste 15–20 de minute), aerul se încălzește. Desfă hainele copiilor, dă-le apă, evită aglomerarea la uși.
6. Evacuarea: se face numai când personalul Metrorex sau pompierii o organizează, de obicei pe la capătul trenului, pe cale sau pe pasarelă, spre stația cea mai apropiată. Urmezi exact traseul indicat.

Când ești evacuat prin tunel

• Mergi în șir, unul după altul, pe unde ți se arată. Nu te abate.
• Calcă pe traverse sau pe pasarelă, nu pe șine. Nu atinge nimic metalic de pe lateral.
• Copilul mic în brațe sau în marsupiu; copilul mare ținut de mână, în fața ta.
• Folosește lanterna (frontala din rucsac sau telefonul) dacă iluminatul e slab.
• Ajută persoanele în vârstă la coborârea din vagon: treapta e înaltă (peste 1 metru, aproximativ).
• Căruciorul: de obicei îl lași. Copilul în brațe. Recuperezi căruciorul mai târziu, dacă e posibil.

Fum în tren sau în stație

Fumul în spațiu închis e cel mai mare pericol din metrou. Incidentele din trecut au fost cauzate în principal de defecțiuni electrice și cabluri care au luat foc, iar majoritatea s-au soldat cu evacuări fără victime grave. Totuși, reacția corectă contează.

• În tren, fum în vagonul tău: alertează mecanicul (interfon/alarmă), mută-te calm în vagonul următor prin intercomunicație (dacă trenul permite trecerea între vagoane), cât mai departe de sursă. Pune masca FFP2 sau o eșarfă peste nas și gură (nu filtrează gazele toxice, dar reduce particulele). Trenul va încerca, de regulă, să ajungă în stație.
• În stație, fum pe peron: îndreaptă-te spre ieșirea opusă fumului; nu folosi liftul; pe scările rulante oprite urci ca pe scări normale. Ține-te aproape de perete și de balustradă dacă vizibilitatea scade.
• Copiii: nu sta pe loc ghemuit cu ei (fumul se acumulează și pe peron); ieși repede. Acoperă-le nasul și gura cu o haină.
• Urmează anunțurile și personalul. Nu te întoarce după obiecte.

Pană de curent în metrou

La o pană de curent generală, trenurile se opresc unde se află. Iluminatul de siguranță ar trebui să funcționeze în stații și în trenuri un timp limitat. Ce faci:

• În stație: urci la suprafață pe scări, încet, ținându-te de balustradă; scările rulante devin scări fixe (pași înalți, atenție cu copiii).
• În tren în tunel: aștepți instrucțiunile. Evacuarea poate dura (personalul trebuie să ajungă la fiecare tren).
• Pornește lanterna frontală, păstrează bateria telefonului.
• După ieșire: planul „ajung acasă” pe jos (vezi capitolul 2 și pana de curent în oraș).

Cutremur în metrou

Structurile subterane se mișcă împreună cu terenul și sunt, în general, mai puțin afectate decât clădirile de la suprafață, dar riscurile sunt pana de curent, panica și aglomerația la ieșiri. Cartea Cutremur are un capitol despre asta. Pe scurt:

• În tren: ține-te de bară, protejează-ți capul; trenul se va opri. Așteaptă instrucțiunile.
• Pe peron: îndepărtează-te de marginea peronului, ghemuiește-te lângă un stâlp sau un perete, protejează-ți capul. Nu fugi spre scări în timpul mișcării.
• Pe scara rulantă: ține-te de mână curentă, ghemuiește-te; dacă se oprește brusc, poate fi o smucitură puternică.
• După: ieși calm, fără să împingi; la suprafață, departe de clădiri.

Alertă aeriană: metroul ca adăpost

Conducerea DSU a declarat public că stațiile de metrou pot servi ca spații de adăpost, iar adăposturile sunt marcate în aplicația DSU, cu hartă și adresă. Dacă primești RO-ALERT de alertă aeriană și ești lângă o stație de metrou, coboară. Mergi spre zona indicată de personal, nu rămâne pe scări sau la intrare. Ia copiii aproape, ai apă. Vezi și Război și conflict armat pentru adăpostire.

Siguranța de zi cu zi: peron, uși, aglomerație

• Stai în spatele liniei de pe peron, mai ales cu copii. Copilul mic ținut de mână sau în cărucior cu frâna pusă.
• Nu încerca să urci când ușile se închid. Un călător prins între uși e un incident real și periculos.
• Copilul urcă primul sau în brațele tale; niciodată să rămână el pe peron și tu în tren (sau invers). Dacă se întâmplă: învață-l să rămână pe peron, nemișcat, iar tu cobori la stația următoare și te întorci; sau, dacă el e în tren, să coboare la stația următoare și să aștepte pe bancă, lângă personal. Exersați asta.
• În orele de vârf, alege ultimul sau primul vagon (de obicei mai liber) și stai departe de uși.
• Pe scara rulantă, copilul ținut de mână, cu picioarele în mijlocul treptei; atenție la șireturi, haine lungi, cizme moi.

Ce spui la 112 din metrou

Operatorul trebuie să știe: linia (M1, M2, M3, M4, M5), direcția de mers, ultima stație prin care ai trecut și stația următoare, ce s-a întâmplat (fum, persoană rănită, oprire lungă), câți oameni sunt afectați. Exemplu: „Sunt în trenul de pe M2, direcția Pipera, oprit în tunel între Piața Romană și Piața Victoriei, al treilea vagon. E fum în vagon. Avem un copil cu astm care respiră greu.” Pentru alte locuri, vezi apelul la 112 când nu ești acasă.

Greșeli frecvente

• Deschiderea ușilor și coborârea pe cale „ca să ieșim mai repede”.
• Filmarea cu telefonul în loc să te miști spre ieșire.
• Alergatul pe scări cu copilul în brațe.
• Întoarcerea pe peron după un cărucior sau o geantă.
• Așteptarea liftului în stație la fum sau pană.