Prim ajutor specific cutremurului

După un cutremur mare, ambulanțele și spitalele sunt copleșite. Primele minute și ore de îngrijire vor fi date de tine, de vecini, de trecători. Capitolul acesta acoperă rănile tipice cutremurului. Nu înlocuiește un curs de prim ajutor practic – fă unul, e cea mai bună investiție pentru familie.

Ordinea priorităților (triaj simplu)

1. Siguranța locului: nu te apropia dacă e pericol (clădire instabilă, gaz, foc).
2. Persoana răspunde? Strig-o, atinge-o de umăr.
3. Respiră normal? Dacă nu respiră normal, sună la 112 și începe resuscitarea (compresii toracice).
4. Sângerează masiv? Oprește sângerarea imediat (presiune directă).
5. Apoi: fracturi, răni, arsuri, hipotermie, șoc.

Sângerările

• Presiune directă pe rană cu o compresă, un prosop curat, o haină, timp de cel puțin 10 minute, fără să ridici să verifici.
• Dacă sângerează prin compresă, pune alta peste, nu o scoate pe prima.
• Bandaj compresiv peste.
• Garoul: doar pentru sângerări masive la membre (sânge care țâșnește sau curge abundent și nu se oprește la presiune). Se pune la 5–7 cm deasupra rănii (nu pe articulație), se strânge până se oprește sângerarea, se notează ora. Un garou comercial (de tip CAT) e mult mai eficient decât unul improvizat; dacă improvizezi, folosește o bandă lată (minim 3–4 cm), nu sârmă sau sfoară.

Tăieturile de la cioburi

• Spală cu apă curată (din sticlă) și scoate cioburile mici, vizibile, cu o pensetă.
• Nu scoate obiectele mari înfipte adânc; stabilizează-le cu comprese în jur și du persoana la medic.
• Dezinfectează și acoperă.
• Rănile murdare cu pământ sau rugină: discută cu medicul despre vaccinarea antitetanică (verifică acum carnetele de vaccinare ale familiei).

Fracturi și luxații

• Nu încerca să pui osul la loc.
• Imobilizează în poziția găsită: atele improvizate (carton, scândură, revistă rulată), legate deasupra și dedesubtul fracturii.
• Fractura deschisă (osul se vede): acoperă cu compresă sterilă, nu împinge osul.
• Verifică circulația sub fractură (culoarea, temperatura degetelor).

Leziuni ale coloanei și ale capului

• Dacă persoana a fost lovită la cap, gât sau spate și se plânge de dureri la gât/spate, amorțeli sau nu-și simte membrele: nu o mișca decât dacă e în pericol imediat (foc, prăbușire).
• Dacă trebuie mutată, mențineți capul, gâtul și trunchiul în linie, cu mai mulți oameni.
• Traumatism cranian: urmărește somnolența, confuzia, vărsăturile, pupilele inegale – sunt semne de gravitate, necesită medic urgent.

Sindromul de strivire

Apare când o parte mare a corpului (de obicei un picior sau ambele) a fost strivită o perioadă lungă (în general peste o oră). La eliberare, toxinele din mușchi intră în circulație și pot produce stop cardiac sau insuficiență renală.

• Dacă e posibil, așteaptă echipa medicală înainte de eliberare, ca să pornească perfuzia.
• Dacă nu e niciun ajutor medical disponibil în timp util și persoana trebuie eliberată, după eliberare: culc-o, ține-o la căldură, dă-i lichide (dacă e conștientă și poate înghiți), du-o cât mai repede la spital și spune-le medicilor cât timp a fost prinsă.
• Garoul la membrul strivit: e un subiect controversat; în general se folosește doar dacă există sângerare masivă. Lasă decizia echipei medicale.

Praful în ochi și în căile respiratorii

• Ochi: spală cu multă apă curată sau ser fiziologic, cu capul înclinat spre partea afectată. Nu freca.
• Respirație: mască FFP2, sau o cârpă umedă peste nas și gură. Copiii cu astm: inhalatorul la îndemână.
• Praful din clădirile vechi poate conține azbest; evită să stai în nori de praf.

Arsuri

• Răcește cu apă călduță-rece (nu gheață) 20 de minute.
• Acoperă cu folie alimentară sau compresă curată, neaderentă.
• Nu pune ulei, pastă de dinți, ou.
• Arsurile mari, la copii, pe față, mâini, organe genitale sau care înconjoară un membru: la medic.

Șocul și hipotermia

• Semne de șoc: piele palidă, rece, umedă; puls rapid și slab; confuzie, sete. Culcă persoana, ridică-i ușor picioarele (dacă nu are fracturi la picioare sau leziuni la cap/coloană), acoper-o, liniștește-o, sună la 112.
• Hipotermia (iarna, noaptea, oameni scoși de sub dărâmături, copii): frison, apoi somnolență, confuzie. Scoate hainele ude, învelește în pături și folie izotermă, contact piele pe piele cu copiii, băuturi calde (dacă e conștient).

Atacul de panică și criza de anxietate

Mulți oameni au reacții puternice: tremur, respirație rapidă, dureri în piept, senzație de sufocare. Rămâi lângă persoană, vorbește calm, încurajeaz-o să respire rar (inspiră 4 secunde, expiră 6 secunde). Atenție: durerea în piept poate fi și infarct, mai ales la vârstnici; dacă ai dubii, sună la 112.

Copiii răniți

• Aceleași principii, cu blândețe și explicații simple.
• Medicamentele pentru durere și febră: doar în forma pentru copii, cu doza calculată după greutatea copilului, conform prospectului sau indicațiilor medicului. Nu împărți pastile pentru adulți.
• Ține copilul în brațe, distrage-l (cântece, jucării) în timp ce îi îngrijești rana.

Medicamente pentru adulți (fără rețetă)

Citește întotdeauna prospectul. La boli cronice, sarcină sau alte tratamente, întreabă farmacistul sau medicul.

Trusa de prim ajutor pentru cutremur (familie)

Triajul simplu, aplicat: un exemplu

După un cutremur, în fața blocului sunt cinci vecini răniți și doar tu și încă doi oameni știți prim ajutor. Echipajele nu au ajuns. Cum decizi pe cine ajuți primul?

Ideea de bază: în primele minute, oprești sângerările mari și te asiguri că oamenii respiră. Restul poate aștepta, chiar dacă e dureros sau spectaculos.

Rănile la picioare: cea mai frecventă problemă de după

După cutremurele care au loc noaptea, multe răni sunt la tălpi: oamenii calcă desculți pe cioburi de geam, veselă, becuri. Rănile la picioare par minore, dar se infectează ușor (praf, moloz, apă murdară) și te împiedică să mergi, să cari copii, să evacuezi.

1. Oprește sângerarea prin compresie cu o compresă curată, cu piciorul ridicat.
2. Scoate cioburile mari vizibile cu o pensetă curată; nu scobi după cioburile adânci.
3. Spală rana cu multă apă curată (apă potabilă din sticlă, nu apă din băltoace).
4. Acoperă cu compresă sterilă și bandaj; schimbă zilnic sau când se udă.
5. Pune o încălțăminte închisă peste bandaj.
6. Mergi la medic dacă rana e adâncă, dacă nu se oprește sângerarea, dacă există cioburi rămase sau dacă apar semne de infecție (roșeață care se extinde, căldură, puroi, febră).
7. Întreabă medicul despre vaccinarea antitetanică, mai ales dacă ultima doză e mai veche de câțiva ani sau nu știi când ai făcut-o.

Praful și astmul

După prăbușiri și demolări, aerul din zonă e plin de praf de ciment, tencuială și, uneori, azbest (în clădiri vechi cu plăci de azbociment). Copiii, vârstnicii și persoanele cu astm sau boli pulmonare sunt cei mai afectați.

• Poartă mască FFP2 sau FFP3 în zonele cu praf; măștile chirurgicale protejează puțin.
• Ține copiii departe de zonele cu dărâmături și demolări.
• Persoanele cu astm trebuie să aibă în rucsac inhalatorul de criză și rezerva de tratament (discută cu medicul despre o rezervă pentru urgențe).
• Dacă cineva are dificultăți mari de respirație, buze vinete sau nu poate vorbi propoziții întregi, sună la 112.

Bolile cronice în zilele de după

După un dezastru, mulți oameni nu mor din cauza rănilor, ci pentru că nu își pot lua tratamentul pentru boli cronice (diabet, boli de inimă, hipertensiune, epilepsie, boli psihice) sau pentru că stresul, frigul și efortul le agravează. Ce poți face:

Copiii: ce verifici și când mergi la medic

Copiii mici nu pot spune întotdeauna ce îi doare. După cutremur, verifică fiecare copil „din cap până în picioare”: cap (umflături, tăieturi), ochi (praf, cioburi), gât, brațe, burtă (dureri, vânătăi), picioare. Mergi la medic sau sună la 112 dacă copilul a fost lovit la cap și vomită, e somnolent sau neobișnuit de agitat; dacă are dificultăți de respirație; dacă refuză să miște un membru; dacă are dureri abdominale persistente după o lovitură. Pentru febră sau durere, folosește doar medicamente pentru copii, cu doza calculată după greutate, conform prospectului produsului și indicațiilor medicului sau farmacistului.

Hipotermia la copii: semne de alarmă

Copiii mici pierd căldura mult mai repede decât adulții. Semne: piele rece și palidă sau marmorată, tremurat (la bebeluși poate lipsi), somnolență, plâns slab, refuzul mâncării. Încălzește copilul treptat, prin contact piele pe piele sub o pătură, cu haine uscate și căciulă; dă-i lichide călduțe dacă e conștient și poate înghiți. Dacă e foarte somnolent sau greu de trezit, sună la 112.

Igiena rănilor când apa e puțină

Pentru spălatul rănilor folosește apă potabilă din sticlă sau apă fiartă și răcită, nu apă din rezerva tehnică. Spală-te pe mâini înainte și după îngrijirea unei răni. Dacă nu ai apă destulă pentru mâini, folosește gel dezinfectant și mănuși de unică folosință din trusă.

Poziția laterală de siguranță

O persoană inconștientă care respiră normal nu se lasă pe spate: limba și eventualele vărsături îi pot bloca respirația. După cutremur, asta se întâmplă des la oameni loviți la cap, scoși din fum sau intoxicați cu gaz. Dacă nu bănuiești o leziune gravă de coloană sau dacă trebuie să pleci de lângă ea (să chemi ajutor, să ajuți pe altcineva), o pui în poziția laterală de siguranță.

1. Îngenunchezi lângă ea. Scoți ochelarii și obiectele tari din buzunarul dinspre tine.
2. Brațul dinspre tine îl pui în unghi drept față de corp, cu palma în sus.
3. Brațul îndepărtat îl aduci peste piept și îi ții dosul palmei lipit de obrazul dinspre tine.
4. Cu cealaltă mână, îndoi genunchiul piciorului îndepărtat, cu talpa pe sol.
5. Tragi de genunchi spre tine și rostogolești persoana pe o parte, cu fața spre tine.
6. Ajustezi piciorul de sus în unghi drept la șold și genunchi, ca să nu se întoarcă.
7. Dai capul ușor pe spate, cu gura spre podea, ca să se poată scurge lichidele. Mâna de sub obraz ține capul în poziție.
8. Verifici respirația cel puțin o dată pe minut. Dacă nu mai respiră normal: o întorci pe spate, 112 și RCP.

• Dacă stă mult timp (peste 30 de minute), o întorci pe cealaltă parte, ca să nu se blocheze circulația în brațul de dedesubt.
• Gravida se pune pe partea stângă.
• Sugarul îl ții în brațe, pe o parte, cu capul puțin mai jos decât corpul, sau îl așezi pe o parte, sprijinit la spate cu un prosop rulat. Îi urmărești respirația continuu.
• Dacă bănuiești o leziune de coloană și persoana respiră normal pe spate, o lași nemișcată și îi ții capul aliniat; o întorci pe o parte, în bloc, doar dacă vomită sau dacă respirația se aude înecată.

Cât costă trusa și de unde o iei (orientativ, 2025–2026)

O trusă completă pentru familie (pe lângă medicamentele permanente) costă aproximativ 300–600 lei, cumpărată treptat. Garoul și bandajul compresiv nu țin loc de curs: cursul de prim ajutor de la Crucea Roșie sau de la alți furnizori autorizați te învață să le folosești corect.