Magnitudine, intensitate și hărți de hazard
Cuprins (11 secțiuni)
- Magnitudinea: cât de mare a fost cutremurul la sursă
- Intensitatea: ce simți și ce pățesc clădirile acolo unde ești
- Adâncimea și distanța
- Hărțile de hazard seismic (P100)
- Evoluția normativelor (de ce contează anul construcției)
- Unde găsești informații oficiale
- Glosar rapid
- Valori P100 pentru câteva orașe mari
- Exemplu concret: aceeași magnitudine, trei experiențe diferite
- Scala de intensitate tradusă în viața de zi cu zi
- Greșeli frecvente când citești știrile despre cutremure
„Un cutremur de 4,5 grade pe Richter” – fraza aceasta, deși folosită zilnic, amestecă două noțiuni diferite. Magnitudinea nu are „grade” și nu e același lucru cu ce simți în sufragerie. Capitolul acesta te ajută să citești corect știrile INFP și să înțelegi harta de hazard a localității tale.
Magnitudinea: cât de mare a fost cutremurul la sursă
Magnitudinea măsoară energia eliberată de cutremur în focar. Un cutremur are o singură magnitudine, oriunde te-ai afla. Există mai multe tipuri:
- ML (magnitudine locală, „Richter”) – folosită des în comunicatele rapide INFP. Bună pentru cutremure mici și medii.
- Mw (magnitudine de moment) – standardul modern pentru cutremurele mari; nu se „saturează” la valori mari.
De aceea, același cutremur poate apărea în știri cu valori puțin diferite (de exemplu 1977: 7,2 sau 7,4; Gorj 2023: 5,6 sau 5,7). Nu e o greșeală, sunt scale diferite sau calcule actualizate.
Scala e logaritmică
O unitate de magnitudine în plus înseamnă de aproximativ 10 ori amplitudine mai mare pe seismograf și de aproximativ 32 de ori mai multă energie. Două unități în plus: de aproximativ 1.000 de ori mai multă energie.
Practic: cutremurul din 1977 (aproximativ 7,4) a eliberat de aproximativ 200–500 de ori mai multă energie decât cutremurul din Gorj din 2023 (aproximativ 5,6–5,7), în funcție de ce valori de magnitudine folosești. Cutremurele de magnitudine 4 din Vrancea, pe care le simți uneori noaptea, sunt de zeci de mii de ori mai slabe decât unul de 7.
Intensitatea: ce simți și ce pățesc clădirile acolo unde ești
Intensitatea descrie efectele într-un loc anume: cum au simțit oamenii, ce a căzut, ce s-a crăpat. Se notează cu cifre romane, pe scale de la I la XII. În România s-a folosit istoric scala MSK-64; în Europa este folosită azi scala EMS-98, foarte asemănătoare. Același cutremur are intensități diferite în locuri diferite.
| Intensitate | Ce simți | Ce se întâmplă în casă |
|---|---|---|
| II–III | Simțit doar de câțiva oameni în repaus, la etaje | Lustre care se leagănă ușor |
| IV | Simțit de mulți în interior; trezește unii oameni | Vibrează geamurile, clinchet de vase |
| V | Simțit de aproape toți; mulți se trezesc, unii se sperie | Obiecte mici cad, uși se mișcă, fisuri fine în tencuieli slabe |
| VI | Mulți se sperie și ies afară | Obiecte cad de pe rafturi, mobilier mic se deplasează, fisuri în tencuială, căderi de tencuială |
| VII | Greu să stai în picioare | Mobilier răsturnat, avarii moderate la clădiri vechi, coșuri de fum căzute |
| VIII | Foarte greu de stat în picioare | Avarii grave la clădiri vulnerabile, prăbușiri parțiale; mobilier greu răsturnat |
| IX | Panică generală | Prăbușiri la multe clădiri vulnerabile, avarii la cele obișnuite |
| X și peste | Distrugeri foarte mari | Majoritatea clădirilor obișnuite grav avariate |
În 1977, intensitatea în București a fost estimată la aproximativ VIII–IX, iar în zona epicentrală și în Zimnicea la valori similare. În 2023, în zona epicentrală din Gorj, intensitatea a fost estimată la aproximativ VII–VIII, dar doar pe o arie mică.
Adâncimea și distanța
Știrile dau mereu adâncimea focarului. Pentru Vrancea, adâncimile tipice sunt aproximativ 60–200 km; pentru cutremurele crustale, 2–30 km. Regula aproximativă: la aceeași magnitudine, un cutremur de suprafață lovește mai tare pe o arie mică; unul adânc lovește mai moderat, dar pe o arie foarte mare. Cutremurele vrâncene adânci de magnitudine 7 pot produce intensități VII–VIII la 150–300 km distanță.
Hărțile de hazard seismic (P100)
Proiectarea clădirilor noi în România se face după normativul P100-1/2013 (Codul de proiectare seismică), aliniat la Eurocodul 8. Harta lui arată, pentru fiecare zonă, accelerația de vârf a terenului (ag) pentru un cutremur cu interval mediu de recurență de aproximativ 225 de ani, exprimată ca fracțiune din accelerația gravitațională (g).
| ag (aprox.) | Zone tipice (aproximativ) |
|---|---|
| 0,40 g | Zona epicentrală Vrancea (Focșani și împrejurimi) |
| 0,35 g | Zona de curbură a Carpaților: Buzău, Brăila, Galați și împrejurimi |
| 0,30 g | București și o mare parte din Muntenia și sudul Moldovei |
| 0,20–0,25 g | Moldova de nord, Oltenia, Dobrogea, Banat, sudul Transilvaniei (variază pe localități) |
| 0,10–0,15 g | Cea mai mare parte a Transilvaniei de nord-vest, Crișana, Maramureș (de exemplu Cluj-Napoca, cu 0,10 g); 0,10 g este valoarea minimă din hartă |
Valorile din hartă merg în trepte de 0,05 g, de la 0,10 g la 0,40 g; zonele din tabel sunt o simplificare, iar granițele trec uneori chiar printre localități învecinate. Pentru valoarea exactă a localității tale, caută tabelul pe localități din Anexa A a normativului P100-1/2013 (sau vezi exemplele pe orașe de mai jos) ori întreabă un inginer structurist. Pe lângă ag, harta are și o perioadă de colț (Tc): aproximativ 0,7 s în multe zone, 1,0 s în altele, și aproximativ 1,6 s în București și sudul Munteniei. Un Tc mare înseamnă că sunt favorizate oscilațiile lente, periculoase pentru clădirile înalte.
Evoluția normativelor (de ce contează anul construcției)
| Perioadă | Reglementare (aprox.) | Ce înseamnă pentru clădire |
|---|---|---|
| Înainte de 1941 | Practic nicio prevedere seismică | Blocurile interbelice de beton armat și casele de cărămidă nearmată sunt cele mai vulnerabile |
| 1941–1963 | Prevederi minime, aplicate inegal | Vulnerabilitate ridicată |
| 1963–1977 | P13-63, P13-70 | Calcul seismic, dar forțe subestimate pentru Vrancea; multe blocuri din această perioadă au avut avarii în 1977 |
| 1978–1991 | P100-78, P100-81 | Cerințe mult crescute după 1977; majoritatea blocurilor din „era de aur” a construcțiilor |
| 1992–2005 | P100-92 | Proiectare mai bună, inclusiv pentru clădiri înalte |
| 2006–prezent | P100-1/2006, P100-1/2013 | Aliniere la Eurocod 8; cerințe moderne |
Anul construcției e doar un indiciu. O clădire veche consolidată poate fi mai sigură decât una nouă construită prost sau modificată ilegal (pereți tăiați, etaje adăugate). Detalii în Tipuri de clădiri din România.
Unde găsești informații oficiale
- INFP (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului): comunicate pentru fiecare cutremur, cu magnitudine, adâncime, localități apropiate; hărți de intensitate resimțită.
- DSU / IGSU / ISU județene: recomandări de comportament, campanii de informare, aplicația DSU.
- MDLPA (ministerul dezvoltării): normativul P100, programe de consolidare.
- Primăria: listele clădirilor expertizate, clasele de risc.
Glosar rapid
| Termen | Pe scurt |
|---|---|
| Focar (hipocentru) | Punctul din adânc unde începe ruptura |
| Epicentru | Punctul de la suprafață aflat deasupra focarului |
| Magnitudine | Mărimea cutremurului la sursă (un singur număr) |
| Intensitate | Efectele într-un loc (cifre romane, diferă de la loc la loc) |
| Replică | Cutremur mai mic care urmează unui cutremur principal |
| ag | Accelerația de proiectare a terenului |
| Rezonanță | Când clădirea oscilează în același ritm cu solul și mișcarea se amplifică |
| Expertiză tehnică | Evaluarea făcută de un expert atestat care încadrează clădirea într-o clasă de risc |
Valori P100 pentru câteva orașe mari
Normativul P100-1/2013 conține un tabel pe localități (Anexa A) cu valoarea ag și perioada de colț Tc. Valorile din hartă sunt grupate în trepte de 0,05 g, de la 0,10 g (cea mai mare parte a Transilvaniei de nord-vest) la 0,40 g (zona Vrancea). Intervalul mediu de recurență de 225 de ani corespunde unei probabilități de depășire de aproximativ 20% în 50 de ani. Tabelul de mai jos dă valori pentru câteva orașe, așa cum apar ele de obicei citate în proiecte și studii; folosește-le doar ca orientare și verifică valoarea exactă în Anexa A sau cu un inginer structurist.
| Oraș | ag (aprox.) | Tc (aprox.) |
|---|---|---|
| Focșani | 0,40 g | 0,7 s |
| Buzău | 0,35 g | 1,6 s |
| București | 0,30 g | 1,6 s |
| Bacău | 0,30 g | 0,7 s |
| Galați, Brăila | 0,30 g | 1,0 s |
| Iași | 0,25 g | 0,7 s |
| Craiova | 0,25 g | 1,0 s |
| Constanța | 0,20 g | 0,7 s |
| Brașov, Sibiu, Timișoara | 0,20 g | 0,7 s |
| Cluj-Napoca | 0,10 g | 0,7 s |
O revizuire a codului de proiectare seismică este în lucru de câțiva ani la ministerul de resort; dacă a intrat în vigoare o ediție nouă, valorile pot diferi ușor. Pentru o clădire existentă contează oricum normativul după care a fost proiectată și expertiza ei, nu harta actuală.
Exemplu concret: aceeași magnitudine, trei experiențe diferite
Imaginează-ți un cutremur vrâncean de magnitudine 7,2 la 120 km adâncime, într-o noapte de iarnă. Trei familii îl trăiesc diferit:
- Familia A, București, etajul 8, bloc din 1975: intensitate probabil VII–VIII. Mișcarea începe cu o zguduitură, apoi devine o legănare amplă, cu pocnituri în pereți, timp de 40–60 de secunde. Cad obiecte de pe rafturi, se deschid dulapurile, se sparg pahare. Dacă blocul are vicii (parter modificat, avarii vechi), pot apărea fisuri serioase.
- Familia B, Focșani, casă de cărămidă din 1985: intensitate probabil VIII. Zguduituri violente, scurte și repetate. Pot cădea hornuri și tencuieli, iar mobila nefixată se răstoarnă.
- Familia C, Cluj-Napoca, bloc din 1980: intensitate probabil IV–V. Mulți se trezesc, lustrele se balansează, unii se sperie, dar avarii nu sunt de așteptat.
Cifrele de intensitate sunt estimări aproximative pentru un scenariu ipotetic; ele arată de ce același cutremur cere pregătiri diferite.
Scala de intensitate tradusă în viața de zi cu zi
| Intensitate | Ce se întâmplă în casa ta | Ce faci |
|---|---|---|
| III–IV | Simți vibrații ca de la un camion; vasele zornăie | Nimic special; observă cum reacționează copiii |
| V | Se trezește aproape toată lumea; obiectele mici cad | Ghemuiește-te, acoperă-te, ține-te; verifici apoi gazul |
| VI | Mobila se deplasează, tencuiala crapă, oamenii se sperie și ies | Rămâi pe loc în timpul mișcării; ieși organizat după |
| VII | Greu de stat în picioare; avarii la clădiri slabe, cad hornuri | Protejează capul; după mișcare, evaluează clădirea |
| VIII | Avarii grave la clădiri vulnerabile, prăbușiri parțiale | După mișcare, ieși cu rucsacul dacă vezi semne de avarie |
| IX și peste | Prăbușiri ale multor clădiri vulnerabile | Supraviețuire, salvare, autoritățile preiau coordonarea |
Greșeli frecvente când citești știrile despre cutremure
- Confuzia magnitudine–intensitate: „cutremur de 5 grade” e o formulare greșită; magnitudinea nu are grade.
- Cifrele diferite între instituții: INFP, EMSC și USGS pot da valori ușor diferite (de exemplu 5,7 vs. 5,9), fiindcă folosesc tipuri diferite de magnitudine (ML, Mw) și date diferite. Pentru România, referința este INFP.
- Primele cifre se revizuiesc: magnitudinea anunțată în primele minute e automată și se poate schimba după analiză.