Introducere și cuprins

Curentul electric e infrastructura pe care stau aproape toate celelalte: apa din blocuri urcă cu pompe electrice, centrala termică pe gaz are nevoie de o pompă și de o placă electronică, telefonul și internetul cer antene alimentate, casa de marcat și cardul cer rețea, benzinăria are pompe electrice. Când cade curentul, nu pierzi doar lumina. Pierzi, în valuri succesive, aproape tot ce face o locuință modernă să funcționeze.

Cartea aceasta e scrisă pentru o familie din România cu doi copii mici, care vrea să treacă liniștită printr-o pană de câteva ore, prin una de câteva zile (ca în Berlin, în ianuarie 2026) și, cu un plan bun, chiar prin săptămâni fără rețea. Ai aici explicații despre cum cade o rețea, despre furtunile solare și EMP fără senzaționalism, apoi calcule concrete: câți wați-oră consumă frigiderul, câte panouri îți trebuie, câți steri de lemne arde o cameră într-o iarnă, ce sac de dormit iei pentru -10 °C și cum eviți cel mai frecvent ucigaș al penelor de curent, monoxidul de carbon.

Cum folosești cartea

Dacă ai timp puțin, citește întâi trei articole: Cronologia unui blackout, Primele ore și primele 3 zile și Monoxidul de carbon. Apoi fă lista din Bugete și liste pe trei niveluri. Restul articolelor sunt pentru aprofundare, cumpărături informate și proiecte de weekend.

Fiecare articol are cuprins automat, tabele și liste de bifat care se salvează pe telefon. Bifează pe măsură ce cumperi sau verifici ceva. Articolele sunt gândite pentru două situații tipice: apartament la bloc, la oraș (fără coș de fum, cu apă pompată, cu lift) și casă la țară (cu curte, posibil sobă, fântână cu pompă, loc pentru lemne și generator).

Partea I – Înțelegi amenințarea

• Cum funcționează rețeaua electrică și cum cade – sistemul românesc, cascada, repornirea de la zero.
• EMP: ce este și cum te protejezi – puls electromagnetic, explicat conceptual.
• Furtunile solare: Carrington, Quebec, mai 2024 – ce ne poate face Soarele.
• Blackout-uri reale și ce am învățat din ele – Iberia 2025, Texas 2021, Berlin 2026, Italia 2003 și altele.
• Atacuri cibernetice și sabotaj asupra rețelelor – Ucraina 2015–2016, Colonial Pipeline, Berlin.

Partea a II-a – Ce se întâmplă și ce faci

• Cronologia unui blackout: ce se oprește și când – apă, telefonie, benzinării, plăți, spitale.
• Primele ore și primele 3 zile: plan de acțiune.
• Comunicare și informare fără curent – radio, RO-ALERT, punct de întâlnire.
• Aparate medicale și persoane vulnerabile.
• Cutia Faraday: construcție pas cu pas și testare.

Partea a III-a – Căldură fără curent și fără gaz

• Sobe pe lemne: tipuri, montaj sigur, coș de fum.
• Lemnele de foc: necesar, steri, putere calorică, uscare.
• Încălzitoare pe gaz și petrol pentru interior.
• Monoxidul de carbon: detectoare, simptome, prevenție.
• Camera caldă: izolarea unei încăperi și cortul în cameră.
• Haine și saci de dormit pe temperaturi.

Partea a IV-a – Lumină și electricitate de rezervă

• Iluminatul fără curent – lanterne, frontale, lămpi, lumânări.
• Bateriile: chimii, durate, stocare.
• Cât consumă aparatele: tabel Wh și calculul necesarului.
• Power bank și power station.
• Panouri solare portabile și fixe: dimensionare.
• Generatoare: siguranță, combustibil, stocare.
• Invertoare, UPS și bateria mașinii.
• Prosumatori în România: ce se întâmplă la avarie.

Partea a V-a – Viața de zi cu zi fără curent

• Frigiderul și alimentele în pană de curent.
• Gătit și apă caldă fără curent.
• Răcire pe caniculă fără curent.
• Bugete și liste pe trei niveluri.

Trei niveluri de pregătire

Cifrele de buget sunt estimări aproximative pentru prețuri de magazin din România în 2025–2026; verifică-le când cumperi. Detaliile sunt în articolul despre bugete.

Despre cifrele din această carte

Datele despre evenimente reale (Iberia 2025, Texas 2021, Berlin 2026, Quebec 1989, Ucraina 2015, furtuna solară din mai 2024) provin din rapoarte oficiale și din presă verificată. Consumurile aparatelor, producția panourilor solare, puterea calorică a lemnului și costurile sunt valori aproximative, utile pentru planificare; pentru echipamentele tale, citește etichetele și manualele. Legislația și prețurile se schimbă: verifică-le la ISU, ANRE, distribuitorul de energie și în magazine înainte de decizii importante.

Partea a VI-a – Reguli, comunitate și exercițiu (articole noi)

• Legislație și reguli: combustibil, sobe, generatoare, racordare – limita de 25 de litri de carburant, distanțele sobelor, cine leagă generatorul, ce înseamnă racordarea panourilor.
• Blocul și asociația de proprietari în pană – liftul, apa la etajele de sus, vecinii vulnerabili, avizierul, agenda unei întâlniri de bloc.
• Fără căldură la bloc: avarii de termoficare și întreruperi de gaz – cum te încălzești cu curent fără să suprasoliciți instalația și ce faci când revine gazul.
• Weekendul fără curent: exercițiul familiei – planul pe ore, regulile de siguranță, jocurile pentru copii și foaia de evaluare.

Trasee de citire după situația ta

Ce s-a schimbat în această ediție

Toate articolele au fost extinse cu scenarii practice (bloc și casă, vară și iarnă, cu copii mici), tabele de decizie, greșeli frecvente și liste de bifat. Au fost verificate și corectate câteva cifre importante:

• Puterea calorică a lemnului pe ster a fost aliniată la valorile publicate de Institutul Bavarez de Silvicultură (LWF): fag ≈ 1.900 kWh/ster, stejar ≈ 1.940, pin ≈ 1.525, molid ≈ 1.340, plop ≈ 1.200 (lemn cu 15–20% umiditate). Pentru carpen, salcâm, frasin și mesteacăn valorile rămân estimări din densitate.
• Combustibilul stocat acasă: regulile de prevenire publicate de ISU și de primării limitează carburanții și lichidele inflamabile de uz casnic la 25 de litri, în ambalaje metalice închise ermetic, inclusiv în magazii și anexe.
• Sobele: distanțele față de pereții și tavanele combustibile și regulile de curățare a coșului au fost corectate după aceleași materiale ISU.
• Generatoarele: legarea la casă numai prin comutator montat de electrician autorizat ANRE; planul de combustibil adaptat la limita de 25 de litri.

Cum folosești cartea împreună cu celelalte

Energia e doar o parte a pregătirii. Pentru apă și tratarea ei, vezi cartea Apa; pentru cutremur, cartea Cutremur; pentru nevoile specifice ale celor mici, Copiii mici în criză; pentru trusa medicală, Medicamente și farmacia casei. Multe liste din această carte se completează cu cele de acolo: apa de rezervă, trusa medicală, actele, rucsacul de evacuare.

Cele mai importante 7 idei din carte

1. Monoxidul de carbon ucide mai repede decât frigul. Niciun generator, grătar, aragaz sau încălzitor fără coș nu se folosește pentru încălzirea casei în spații închise; detectorul de CO pe baterie e obligatoriu în orice casă cu ardere.
2. Apa dispare devreme la bloc. Rezerva de apă pentru 3–7 zile e primul lucru de făcut.
3. Încălzește oamenii, nu casa. Haine în straturi, saci de dormit, camera caldă: căldură fără energie.
4. Lumina e ieftină, căldura și frigiderul sunt scumpe. Bugetul energetic se dimensionează după frigider, centrală și aparate medicale, nu după becuri.
5. Generatorul e o sursă de vârf, nu de bază. Cu limita legală de 25 de litri de carburant acasă, autonomia lungă vine din soare, baterii și consum redus.
6. Informația vine de la radio. Un radio pe baterii, cu frecvențele notate, e mai sigur decât orice aplicație.
7. Exercițiul arată adevărul. O seară fără curent, o dată pe an, valorează mai mult decât orice listă.

Prioritățile în primul an

Cum citești cifrele și marcajele

Când o cifră e marcată „aproximativ” sau „estimat”, înseamnă că provine dintr-un calcul de ordin de mărime sau că variază mult între modele și situații; folosește-o pentru planificare, iar pentru echipamentul tău caută valoarea exactă pe etichetă sau în manual. Când textul spune „verifică la ISU” sau „întreabă distribuitorul”, regula depinde de situația ta concretă sau se poate schimba; acolo, autoritatea sau specialistul au ultimul cuvânt.

Pentru cine nu e această carte

Cartea nu înlocuiește un electrician, un coșar, un medic sau instrucțiunile autorităților. Nu îți spune cum să repari singur instalația electrică, cum să modifici invertorul sau cum să depozitezi cantități mari de combustibil – toate acestea sunt periculoase și, adesea, ilegale. Îți spune ce poți face tu, ca părinte, în siguranță, cu bani puțini sau mai mulți, ca să treci cu bine prin câteva ore, câteva zile sau câteva săptămâni fără rețea. Unde ai nevoie de un specialist, articolele îți spun ce să-l întrebi.

Un ultim gând înainte să începi: nu trebuie să faci totul deodată. Fiecare pas mic – un detector montat, o frontală pentru fiecare copil, zece bidoane de apă, o seară fără curent făcută ca joc – face familia ta mai sigură decât era ieri. Alege azi un singur lucru din lista primei luni și fă-l până la sfârșitul săptămânii.