Atacuri cibernetice și sabotaj asupra rețelelor

Rețelele electrice moderne sunt controlate de calculatoare: sisteme de supraveghere și comandă de la distanță (SCADA), relee digitale, contoare inteligente. Asta le face mai eficiente, dar și vulnerabile la atacuri informatice. Alături de ele, sabotajul fizic simplu – un incendiu pus la cabluri, un transformator lovit – rămâne o amenințare reală. Ca familie nu poți opri un atac; poți însă să-i reduci efectele asupra ta.

Cazuri documentate

Ucraina, 23 decembrie 2015

Primul atac cibernetic public cunoscut care a lăsat oameni fără curent. Atacatorii au intrat luni înainte în rețelele companiilor de distribuție prin e-mailuri de tip phishing cu malware, au preluat controlul sistemelor de dispecerat și au deschis de la distanță întrerupătoarele a aproximativ 30 de stații. Aproximativ 230.000 de oameni au rămas fără curent între 1 și 6 ore. În paralel, au șters date de pe calculatoare, au oprit sursele de rezervă din centrele de comandă și au inundat liniile telefonice ale companiei ca oamenii să nu poată raporta. Curentul a fost refăcut manual, de echipe trimise în stații.

Ucraina, decembrie 2016

Un nou atac, cu un malware creat special pentru a comanda echipamente de rețea (cunoscut public ca Industroyer sau CrashOverride), a oprit o stație importantă de lângă Kiev; o parte a capitalei a rămas fără curent aproximativ o oră.

Colonial Pipeline, SUA, mai 2021

Un atac ransomware asupra sistemelor informatice de facturare ale celei mai mari conducte de carburanți din estul SUA a dus la oprirea preventivă a conductei pentru câteva zile. Rezultatul: cozi și benzinării goale în mai multe state, cauzate și de cumpărăturile din panică. Lecție: un atac nu trebuie să lovească direct rețeaua ca să-ți afecteze viața.

Sabotaj fizic

În decembrie 2022, în Carolina de Nord (SUA), focuri de armă asupra a două stații electrice au lăsat aproximativ 45.000 de consumatori fără curent câteva zile. În ianuarie 2026, la Berlin, incendierea unor cabluri a lăsat zeci de mii de gospodării fără curent și căldură aproximativ patru zile. Pe fondul războiului din Ucraina, mai multe țări europene au raportat incidente suspecte la infrastructura critică (cabluri submarine, rețele feroviare).

Situația în România

Instituțiile principale în domeniu sunt Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care primește raportări de incidente și publică alerte, și Serviciul Român de Informații, prin Centrul Național Cyberint. Operatorii de energie sunt considerați operatori de servicii esențiale și au obligații legale de securitate cibernetică, conform legislației care transpune directivele europene. Nu există informații publice despre atacuri reușite care să fi lăsat consumatori din România fără curent.

Ce poate face o familie

1. Să nu fie veriga slabă

Multe atacuri asupra companiilor încep cu un angajat păcălit printr-un e-mail. Dacă lucrezi în energie, apă, telecom sau administrație, regulile de securitate de la serviciu chiar contează. Acasă:

• Folosește autentificare în doi pași pentru e-mail, bancă și conturile de utilități.
• Actualizează routerul, telefonul și calculatorul.
• Schimbă parola implicită a routerului, a camerelor IP și a invertorului fotovoltaic (dacă are acces online).
• Nu da curs mesajelor de tip „factura ta neplătită, plătește aici” – verifică direct pe site-ul oficial al furnizorului.

2. Să reziste efectelor

Consecințele unui atac sunt aceleași ca la orice blackout: fără curent, fără card, fără internet, poate fără carburant. Pregătirea din această carte se aplică direct.

3. Să nu se bazeze doar pe digital

• Cash: în orice criză, cardul poate să nu meargă. Ține acasă o rezervă în bancnote mici (vezi recomandările din bugete).
• Documente: copii pe hârtie ale actelor importante și un stick criptat.
• Contacte: numerele importante scrise pe hârtie.
• Informație: radio cu baterii; nu te baza doar pe rețelele sociale, unde în criză circulă multe zvonuri (în 2025, în Spania, s-au răspândit imediat povești false despre cauză).

4. Atenție la dezinformare

În timpul unei pene mari vor apărea mesaje de tipul „nu mai bea apă de la robinet”, „vine armata”, „rețeaua nu mai revine o lună”. Verifică întotdeauna prin surse oficiale: RO-ALERT, comunicatele IGSU și ISU județean, ale Ministerului Energiei, ale distribuitorului, radio public. Nu redistribui mesaje neverificate.

Semnale că o pană poate fi cauzată de un atac

Nu ai cum să știi sigur. Totuși, pană bruscă în timp ce și internetul, telefonia sau site-urile oficiale au probleme simultan, fără vreme rea și fără anunț de lucrări, poate indica ceva mai mult decât o avarie locală. În astfel de cazuri, presupune o durată mai mare și aplică planul pentru 72 de ore.

Tabel: tipuri de amenințări și efecte probabile

Scenariu practic: pană de origine necunoscută, într-o marți de iarnă

E ora 10 dimineața, ianuarie, −6 °C afară. Se ia curentul în tot cartierul. După 20 de minute, telefonul are semnal slab, internetul mobil nu merge, iar site-ul distribuitorului nu se încarcă. Nimeni nu știe dacă e o avarie, un atac sau altceva. Cum gândești?

1. Nu speculezi, presupui. Nu contează cauza pentru deciziile tale din primele ore. Presupui că pana poate dura peste 24 de ore și acționezi ca atare.
2. Apă, căldură, informație. Umpli recipientele, închizi camera caldă, pornești radioul la ora fixă.
3. Copiii. Dacă sunt la grădiniță, aplici planul familiei: cine îi ia, pe ce traseu. Nu aștepți să te poți suna.
4. Bani. Nu alergi la bancomat; cel mai probabil nu merge. Folosești cash-ul de acasă doar pentru ce chiar îți lipsește.
5. Combustibil. Dacă rezervorul mașinii e pe jumătate, nu stai la coadă la benzinărie în primele ore; fără curent, pompele nu merg oricum, iar cozile se formează repede.
6. Re-evaluezi la 6 și la 24 de ore, pe baza informațiilor oficiale de la radio.

Infrastructura critică și obligațiile legale

În Uniunea Europeană, directiva NIS2 privind securitatea cibernetică și directiva privind reziliența entităților critice (CER) cer operatorilor din energie, apă, transport, sănătate și telecomunicații să își evalueze riscurile, să aibă planuri de continuitate și să raporteze incidentele. România a transpus aceste reguli în legislația națională. Pentru tine, asta înseamnă că sistemele importante sunt (sau ar trebui să fie) mai bine protejate decât acum un deceniu. Nu înseamnă însă că nu pot cădea: atacatorii își adaptează și ei metodele, iar sabotajul fizic simplu rămâne greu de prevenit pe mii de kilometri de linii.

Lucrezi în infrastructură critică?

Dacă tu sau partenerul lucrați la o companie de energie, apă, gaze, telecom, spital sau administrație, e posibil ca la o criză să fiți chemați la serviciu tocmai când familia are mai mare nevoie de voi. Discutați dinainte: cine rămâne cu copiii, ce rude sau vecini pot ajuta, ce face celălalt părinte singur 24–48 de ore. Planul familiei trebuie să funcționeze și cu un singur adult acasă.

Igiena digitală a familiei: ce faci concret

Atacurile asupra rețelelor energetice sunt rare și țintesc companii, nu familii. Dar aceleași grupuri folosesc și metode de masă: e-mailuri și SMS-uri false, conturi furate, aparate casnice „deștepte” vulnerabile. Partea ta e să nu devii poartă de intrare și să nu fii păcălit în criză.

Escrocheriile care apar în timpul penelor

După orice criză, escrocii profită de neliniște. Tiparele cele mai frecvente:

• „Reconectare după pană – plătiți taxa aici”: SMS cu link. Distribuitorii nu cer plăți prin linkuri în SMS pentru reconectare după avarii.
• „Compensație pentru întrerupere – introduceți datele cardului”: compensațiile se acordă prin factură, nu prin introducerea cardului pe un site.
• Apeluri de la „tehnicieni” care vor să intre în casă pentru „verificarea contorului după avarie”: cere legitimația, sună tu la numărul oficial al distribuitorului de pe factură și verifică.
• Generatoare și power station-uri la prețuri minune pe site-uri apărute peste noapte, după știri despre pene: cumpără doar de la magazine cunoscute.
• Mesaje false în numele autorităților pe rețele sociale: RO-ALERT vine doar ca alertă pe telefon, nu ca mesaj pe WhatsApp.

Când rețeaua e țintă în război: ce am învățat din Ucraina

Din 2022, Ucraina a trăit cu atacuri repetate asupra centralelor și stațiilor electrice. Pentru familii, efectele au fost: programe de deconectare pe ore (de exemplu câte 4 ore cu curent, 4 fără), pene de zile întregi după atacuri mari, apă și căldură întrerupte în blocuri înalte. Ce i-a ajutat pe oameni:

• Programul afișat al deconectărilor: oamenii își planificau gătitul, spălatul și încărcatul exact în orele cu curent.
• Power station-urile și bateriile mici au devenit obiecte de bază în fiecare apartament.
• Punctele publice de sprijin („puncte de neînfrângere”), cu căldură, apă, încărcare de telefoane și internet, organizate de autorități în școli și clădiri publice.
• Vecinii: rețelele de ajutor din bloc pentru vârstnici, care nu puteau urca scările fără lift.

Deconectările programate pe ore: cum trăiești cu ele

Dacă vreodată sistemul energetic românesc ar intra în deficit (de exemplu, după avarii mari în timp de război), distribuitorii ar putea aplica programe de limitare a consumului pe zone, anunțate public. Un ritm de tipul „4 ore cu, 4 ore fără” cere o altă organizare:

1. Afli programul zonei tale de la distribuitor, primărie sau radio și îl scrii pe frigider.
2. În orele cu curent: gătești pentru tot intervalul următor, încarci tot (power bank, power station, frontale), speli, faci duș, pornești mașina de spălat.
3. Înainte de deconectare: umpli termosuri cu apă fierbinte, încălzești camera în care stați, pui la încărcat ce a rămas.
4. În orele fără curent: lumină LED, joc sau somn pentru copii, frigiderul închis.
5. Ai grijă la revenire: scoate aparatele sensibile din priză înainte de ora programată de revenire și pune-le pe rând după câteva minute.

Ce faci dacă lucrezi tu într-o firmă din energie sau în IT

Mulți părinți lucrează în energie, telecomunicații, apă, spitale, administrație. Într-o criză, ei sunt chemați la serviciu exact când familia are mai multă nevoie de ei. Pune la punct dinainte:

• cine îi ia pe copii de la grădiniță sau școală dacă tu nu poți pleca de la serviciu;
• un plan scris pentru celălalt adult, care rămâne singur cu doi copii mici fără curent;
• o rudă sau un vecin de încredere care știe planul;
• o geantă la serviciu cu medicamentele tale, încărcător, haine de schimb, gustări.