Ești offline. Vezi paginile salvate pe acest dispozitiv.
Știri

Cronologia unui blackout: ce se oprește și când

9 min de citit, capitolul 7 din 33
Cuprins (14 secțiuni)
  1. Secunda 0 – Minutul 1
  2. Primele 30 de minute – 4 ore
  3. 4 – 24 de ore
  4. Ziua 2 – 3
  5. Ziua 4 – 14
  6. Peste două săptămâni
  7. Tabel-sinteză
  8. Ce faci în primele 15 minute, profitând de ce încă merge
  9. Aceeași pană, două familii: bloc la oraș și casă la țară
  10. Vara e altfel
  11. Ce fac magazinele, benzinăriile, farmaciile
  12. Ce poți face în primele 2 ore, în ordinea priorității
  13. Semnele că pana va fi lungă
  14. Cum îți folosești cronologia

Când se ia curentul, lucrurile nu se opresc toate deodată. Ele cad în valuri, în funcție de cât de mari sunt bateriile și rezervele de combustibil din fiecare sistem. Cunoscând această cronologie, știi ce să faci în primele minute (cât încă merg unele lucruri) și ce să te aștepți mai târziu.

Duratele de mai jos sunt aproximative, bazate pe ce s-a întâmplat în blackout-uri reale și pe modul obișnuit de funcționare a sistemelor. Situația concretă din orașul tău poate diferi mult.

Secunda 0 – Minutul 1

  • Se sting luminile, frigiderul, centrala termică, routerul, liftul.
  • Semafoarele se sting (unele intersecții mari au baterii pentru scurt timp).
  • Lifturile se opresc; cele moderne pot coborî la cel mai apropiat etaj, cele vechi rămân blocate între etaje.
  • Telefonul mobil încă are semnal: antenele au baterii.

Primele 30 de minute – 4 ore

  • Apa la bloc: multe blocuri din România au hidrofoare (pompe care urcă apa la etajele superioare). Fără curent, presiunea scade în minute; la etajele de sus apa dispare, la cele de jos mai curge o vreme, cu presiunea din rețeaua orașului. În case, pompa din fântână nu mai merge deloc.
  • Telefonie mobilă: aceasta e prima mare cădere. Multe antene au baterii pentru minute până la câteva ore; un raport al autorității britanice Ofcom arăta că doar o minoritate a site-urilor ar funcționa mai mult de o oră. Spania a introdus după 2025 obligația ca rețelele mobile să reziste cel puțin patru ore. Pe măsură ce antenele cad, cele rămase se aglomerează. SMS-urile trec mai ușor decât apelurile.
  • Internet fix: routerul tău nu merge fără curent, dar nici echipamentele furnizorului din cartier, chiar dacă tu ai un UPS.
  • Plăți: terminalele de card se opresc odată cu curentul magazinului și cu internetul. Magazinele mari cu generator pot funcționa, dar plățile depind și de rețelele de comunicații.
  • Bancomate: majoritatea se opresc imediat sau după scurt timp.
  • Benzinării: pompele de carburant sunt electrice. Fără generator, benzinăria nu poate livra, deși are combustibil în rezervor.
  • Magazine: se închid sau vând doar cash, cu calcul pe hârtie.
  • Transport public: metroul, tramvaiele și troleibuzele se opresc; autobuzele merg cât au motorină și cât nu se blochează traficul.
  • Frigiderul: ține rece aproximativ 4 ore dacă nu îl deschizi.

4 – 24 de ore

  • Congelatorul: plin, ține aproximativ 48 de ore; pe jumătate, aproximativ 24 de ore (închis).
  • Căldura în casă: în funcție de izolație și vreme, temperatura scade cu câteva grade pe zi într-un apartament izolat, mult mai repede într-o casă veche. Vezi camera caldă.
  • Apa potabilă în oraș: stațiile de tratare și pompare mari au de obicei generatoare, dar autonomia lor depinde de combustibil. Operatorii pot cere limitarea consumului (așa a fost în Portugalia, 2025).
  • Canalizare: stațiile de pompare a apelor uzate se pot opri; în zone joase pot apărea refulări. La bloc, nu mai trage apa la toaletă dacă nu mai ai apă; folosește metoda cu găleată (vezi capitolul despre igienă).
  • Spitale: trec pe generatoare în secunde. Asigură urgențele și terapia intensivă, dar nu tot spitalul la capacitate normală. Rezervele de combustibil sunt planificate pentru câteva zile, cu realimentare.
  • Telefonie: majoritatea antenelor fără generator sunt căzute. Unele situri importante au generatoare.
  • Radio: posturile mari au generatoare; radioul pe baterii devine principala sursă de informații.
  • Termoficare: pompele se opresc; caloriferele se răcesc.

Ziua 2 – 3

  • Generatoarele încep să ceară combustibil; aprovizionarea depinde de benzinării cu generator și de transportul rutier.
  • Magazinele care au rămas deschise se golesc de apă, baterii, pâine, lumânări.
  • Alimentele din frigider sunt, în mare parte, de aruncat (vezi frigiderul).
  • Farmaciile fără curent nu pot elibera rețete electronice în mod normal; unele medicamente care trebuie ținute la rece (insulina) devin o problemă.
  • Autoritățile deschid, de regulă, puncte de sprijin: încălzire, încărcare de telefoane, apă, masă caldă.
  • Crește riscul de intoxicații cu monoxid de carbon și de incendii.

Ziua 4 – 14

  • Dacă rețeaua nu a revenit, se pun în funcțiune planurile de urgență: distribuție de apă cu cisterne, generatoare mari pentru obiective critice, evacuarea persoanelor vulnerabile.
  • Școlile și grădinițele se închid.
  • Locurile de muncă se opresc în mare parte; salariile și plățile pot fi întârziate.
  • Gunoiul se adună; riscul sanitar crește.
  • Iarna, apartamentele neîncălzite ajung la temperaturi foarte scăzute; țevile pot îngheța în casele lăsate goale.

Peste două săptămâni

Un blackout atât de lung pe o zonă largă s-ar produce doar în scenarii extreme (furtună solară cu transformatoare distruse, război, EMP). Atunci viața se reorganizează în jurul punctelor publice de sprijin, iar familiile pregătite cu căldură, apă și alimente sunt cele care pot rămâne acasă.

Tabel-sinteză

SistemCe se întâmplăCând (aproximativ)
Lumină, centrală, frigider, liftse oprescimediat
Apa la etajele superioare ale bloculuidispare sau scade presiuneaminute – ore
Pompa din fântână (casă)se opreșteimediat
Internet fixse opreșteimediat – minute
Telefonie mobilăcade treptatde la minute la câteva ore (unele situri mai mult)
Plăți cu cardul, bancomatenu mai funcționează în multe locuriimediat – ore
Benzinăriinu mai pot pompa fără generatorimediat
Frigiderse încălzește peste limita sigură~4 ore
Congelator plinîncepe dezghețul~48 ore
Spitalepe generatorsecunde; autonomie de zile
Apă potabilă în rețeaua orașuluiposibile restricțiiore – zile
Căldura în casă (iarna)scade continuuore – zile
Cât rezistă fără curent (estimativ, ore)
Router/internet0 hApa la etaj 8+0,5 hAntenă mobilă2 hFrigider închis4 hCongelator 1/224 hCongelator plin48 hGenerator spital72 h

Ce faci în primele 15 minute, profitând de ce încă merge

  1. Aprinde lanterna (nu lumânarea) și verifică dacă pana e doar la tine.
  2. Trimite familiei un SMS scurt: unde ești, ești bine. Nu suna mult; păstrezi rețeaua liberă.
  3. Umple cada, oalele și bidoanele cu apă, cât mai e presiune.
  4. Scoate din priză aparatele mari și electronicele (frigiderul îl lași în priză dacă ai protecție la supratensiune, altfel îl scoți și pe el).
  5. Pornește radioul pe baterii și caută posturi naționale sau locale.
  6. Pune telefonul pe economisire de energie.
  7. Nu deschide frigiderul și congelatorul.
  8. Iarna: închide ușile camerelor nefolosite, adună familia într-o singură cameră.

Aceeași pană, două familii: bloc la oraș și casă la țară

Cronologia de mai sus e generală. În practică, ordinea în care lucrurile se strică diferă mult după locuință. Iată două familii cu doi copii mici, în aceeași pană de iarnă.

MomentFamilia A – apartament la etajul 8, IașiFamilia B – casă cu sobă, sat în Vâlcea
Minutul 0liftul se oprește; centrala de apartament se opreștepompa fântânii și centrala pe lemne cu pompă se opresc; soba de teracotă e caldă
Ora 1apa curge slab, apoi deloc la etajul 8apa e doar cea din bidoane și din hidroforul casei (câteva zeci de litri)
Ora 4în apartament scade cu 1–2 °C; frigiderul începe să se încălzeascăsoba e alimentată, camera are 21 °C; frigiderul e scos pe terasa rece
Ziua 1 searacamera caldă, toată familia în dormitor; gătit pe arzător în bucătărie, cu geamul întredeschisgătit pe plita sobei; lumină LED; copiii dorm în camera cu soba
Ziua 214–16 °C în apartament; telefonia mobilă intermitentă; apă din rezervăapă scoasă cu găleata (dacă fântâna permite) și fiartă; încărcare din panou solar
Ziua 3decizia: rămân sau pleacă la rude/punct de sprijinrutină stabilă; ajută vecinii vârstnici

Lecția: la bloc, rezerva de apă și camera caldă sunt critice și timpul joacă împotriva ta; la casă, cu sobă și apă, poți rezista mult, dar ai mai multe lucruri de întreținut și de supravegheat.

Vara e altfel

Aceeași pană în iulie, pe caniculă, are alt ritm:

  • Frigiderul pierde frigul mai repede; alimentele perisabile devin riscante în câteva ore după ce frigiderul trece de 4–5 °C.
  • Apartamentul de la ultimul etaj se încălzește peste 30 °C în prima zi; pentru bebeluși și vârstnici, căldura devine periculoasă. Vezi Răcire pe caniculă.
  • Apa e consumată mult mai repede: calculează mai mult decât iarna.
  • Lumina zilei e lungă, deci consumi mai puțină energie pentru iluminat, iar panourile solare produc de 3–4 ori mai mult decât iarna.

Ce fac magazinele, benzinăriile, farmaciile

Fiecare criză arată același tipar: comerțul e unul dintre primele sectoare care se blochează, dar și unul dintre primele care revin.

ServiciuÎn primele oreDupă 1–3 zile
Supermarket mareunele au generator pentru frig și case; altele închid din cauza caselor de marcat și a ușilor automatese deschid parțial, cu numerar, raft gol la apă, pâine, baterii, lumânări
Magazinul de cartierpoate vinde cu numerar, pe întunericmarfa perisabilă se strică; aprovizionarea depinde de transport
Benzinăriafără generator, pompele nu mergcele cu generator au cozi lungi; uneori se limitează cantitatea
Farmaciafără sistem informatic, rețetele compensate se emit greumedicamentele la rece (insulina) devin o problemă dacă nu au generator
Brutăriacuptoarele electrice nu mergbrutăriile pe gaz sau lemne pot lucra dacă au gazul și curent pentru ventilatoare

Ce poți face în primele 2 ore, în ordinea priorității

Fereastra de timp în care încă merg telefonul, apa la etajele de jos și magazinele de cartier e scurtă. Folosește-o pentru lucrurile care devin greu de rezolvat mai târziu:

  • Apă: umpli cada (pentru WC și spălat), oalele mari, sticlele goale.
  • Comunicare: un SMS familiei cu „Suntem bine, acasă, rămânem aici” sau locul de întâlnire.
  • Copiii: dacă sunt la grădiniță sau școală, aplici planul stabilit cine îi ia.
  • Vecini vulnerabili: o bătaie la ușă vecinei vârstnice care stă singură.
  • Numerar: dacă bancomatul din colț mai merge (unele au baterii), retragi o sumă mică.
  • Mașina: dacă ai sub jumătate de rezervor și benzinăria merge, faci plinul.

Semnele că pana va fi lungă

  • Radioul public anunță pană la nivel regional sau național, nu doar „o avarie în zona X”.
  • Telefonia mobilă slăbește în primele ore în tot orașul.
  • Nu se vede nicio lumină în orașele vecine, pe dealuri, la orizont.
  • Autoritățile vorbesc de „repornirea sistemului” sau de „stații afectate”, nu de un defect local.
  • Vremea extremă (viscol, polei, furtună) a rupt linii pe zone mari: repararea durează zile.

Când vezi două-trei dintre aceste semne, nu mai aștepta: treci la planul pentru 3 zile și economisește bateriile și apa de la început.

Cum îți folosești cronologia

Ia tabelul-sinteză și scrie lângă fiecare rând ce se întâmplă exact la tine: „apa la etajul 6 – dispare în 30 de minute, avem 40 de litri în bidoane”, „centrala – se oprește, avem saci de dormit”, „mobilul – merge 4–6 ore, avem 2 power bank-uri”. Așa transformi o listă generală într-un plan al familiei tale, pe care îl poți citi și pe întuneric, cu frontala.

📝 Notițele mele la acest capitol

Vezi și