Blackout-uri reale și ce am învățat din ele

Cele mai bune lecții de pregătire nu vin din scenarii imaginate, ci din ce s-a întâmplat efectiv oamenilor obișnuiți. Mai jos ai cazurile cele mai relevante pentru o familie din România, cu cifre verificate din rapoarte și presă, și ce înseamnă fiecare pentru tine.

Spania și Portugalia, 28 aprilie 2025

La 12:33 (ora Spaniei), într-o zi de primăvară obișnuită, rețeaua întregii Peninsule Iberice a căzut în câteva secunde. S-au pierdut aproximativ 31 GW de consum. Practic toată Spania continentală și toată Portugalia, aproximativ 55–60 de milioane de oameni, au rămas fără curent. Părți din sudul Franței și Andorra au avut întreruperi scurte.

Ce s-a oprit

• Transport: toate trenurile operatorului spaniol s-au oprit; aproximativ 35.000 de oameni au fost evacuați din trenuri și metrouri blocate. Semafoarele s-au stins, provocând ambuteiaje și accidente.
• Telefonie și internet: traficul de date în Spania a scăzut la aproximativ 17% din normal în orele următoare; rețelele mobile au funcționat intermitent, iar în unele zone apelurile de urgență au fost greu de efectuat.
• Plăți: cardurile nu au mai mers în multe magazine; oamenii au stat la coadă la puținele bancomate funcționale sau au plătit cash. În Portugalia, multe magazine și farmacii au fost practic închise.
• Apă: compania de apă din Portugalia a cerut populației să limiteze consumul.
• Spitale: au trecut pe generatoare și au funcționat în mare parte.
• Nuclear: reactoarele spaniole s-au oprit automat, cu răcirea asigurată de generatoare de rezervă.

Revenirea

Repornirea a început cu liniile spre Franța și Maroc și cu hidrocentrale capabile de pornire autonomă. În Portugalia, jumătate din populație avea curent în jurul orei 22:30, iar 80% până la miezul nopții. În Spania, 99% din consum era refăcut la ora 7:00 a doua zi.

Cauze

Raportul final ENTSO-E (martie 2026) nu a găsit o cauză unică, ci o combinație de factori care au interacționat: oscilații în rețea, lipsuri în controlul tensiunii și al puterii reactive, deconectări rapide ale generatoarelor în sudul Spaniei și o creștere bruscă a tensiunii care a dus la deconectări în cascadă. Nu s-au găsit dovezi de atac cibernetic, iar zvonurile despre „erupții solare” sau „atac rusesc” au fost demontate.

Victime

Cel puțin opt decese au fost puse pe seama penei: o familie de trei persoane în Galicia, intoxicată cu monoxid de carbon de la un generator folosit în casă; o femeie al cărei concentrator de oxigen s-a oprit; o femeie din Portugalia pe ventilație la domiciliu, când bateria aparatului s-a descărcat; un incendiu provocat de lumânări. În Catalonia, aproximativ 25 de oameni au fost afectați de generatoare folosite greșit.

Texas, februarie 2021 (furtuna de iarnă Uri)

Un val de ger extrem a lovit Texasul, un stat cu rețea electrică aproape izolată de restul SUA. Centralele (pe gaz, cărbune, nucleare, eoliene) nu erau protejate pentru ger, gazul s-a blocat în conducte, iar cererea pentru încălzire a explodat. Operatorul a impus deconectări prin rotație care, în practică, au lăsat milioane de oameni fără curent zile întregi, la temperaturi sub zero. Statul Texas a stabilit ulterior bilanțul oficial la 246 de decese. Hipotermia a fost cauza principală, urmată de intoxicațiile cu monoxid de carbon (oameni care s-au încălzit cu mașina în garaj, cu grătare sau generatoare în casă).

Efecte în lanț: fără curent, stațiile de tratare a apei au cedat, iar milioane de oameni au primit recomandarea de a fierbe apa; țevile au înghețat și au plesnit în case, inundându-le după dezgheț.

Berlin, ianuarie 2026

Pe 3 ianuarie 2026, dimineața, persoane necunoscute au incendiat cabluri electrice de pe un pod peste canalul Teltow, în sud-vestul Berlinului. Inițial, peste 40.000 de gospodării și aproximativ 2.000 de firme au rămas fără curent, în plină iarnă; ulterior s-a vorbit de aproximativ 100.000 de oameni. Unele zone au fost realimentate în câteva ore, dar pentru zeci de mii de gospodării pana a durat până pe 7 ianuarie, aproximativ patru zile – cea mai lungă din oraș de după 1945.

• Odată cu curentul s-a oprit și încălzirea.
• Zeci de antene de telefonie mobilă au căzut; internetul fix nu mergea nici la cei care aveau curent, pentru că echipamentele intermediare erau fără alimentare.
• Școli și grădinițe au fost închise; spitalele și căminele de bătrâni au fost afectate.
• Autoritățile au declarat situație de dezastru major, armata a ajutat la transportul de combustibil pentru generatoare, iar o alertă a cerut populației să nu folosească generatoare private conectate la rețea și să evite consumul mare.

Lecții: o singură faptă de sabotaj pe un punct vulnerabil poate lăsa un cartier de capitală europeană bogată fără curent și căldură zile întregi. Ajutorul vine, dar nu instant. Primele 72 de ore depind de tine.

Italia, 28 septembrie 2003

În noaptea de 27 spre 28 septembrie 2003, o linie din Elveția a atins un copac, iar o succesiune de declanșări a deconectat Italia de restul rețelei europene. Aproape toată Italia, peste 50 de milioane de oameni, a rămas fără curent. Revenirea a durat de la câteva ore până la aproximativ o zi, pe regiuni. Mii de oameni au rămas blocați în trenuri.

Nord-estul SUA și Canada, august 2003

Un defect de software într-un sistem de alarmă și linii care au atins copaci în Ohio au dus la o cascadă care a lăsat aproximativ 50 de milioane de oameni fără curent. În New York, apa a dispărut la etajele superioare ale clădirilor înalte, pentru că pompele s-au oprit; oamenii au coborât pe scări zeci de etaje; telefoanele mobile au fost supraîncărcate.

Europa, 4 noiembrie 2006

Deconectarea planificată a unei linii în nordul Germaniei, făcută fără calcule suficiente, a dus la ruperea rețelei europene în trei insule. Aproximativ 15 milioane de consumatori au fost deconectați automat, pentru maximum aproximativ două ore. Și România face parte din această rețea sincronă: un incident într-o țară se poate propaga.

Ucraina, 2022 – prezent

Atacurile sistematice cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice au produs ani de deconectări programate. Familiile ucrainene au dezvoltat o adevărată cultură a supraviețuirii fără curent: power station-uri în aproape fiecare casă, lămpi cu acumulator, generatoare la blocuri, puncte publice de încălzire și încărcare (numite „puncte de invincibilitate”). Lecții direct aplicabile: încarci tot ce se poate în orele cu curent, gătești dinainte, ai apă în recipiente, folosești frontale în loc de lumânări.

România: pene locale relevante

România nu a avut un blackout național în ultimele decenii, dar a avut episoade regionale serioase: sate din Moldova, Muntenia și Dobrogea rămase fără curent zile întregi după viscole sau chiciură (de exemplu iernile 2010, 2012, 2014, 2024), mii de apartamente din București și alte orașe fără căldură și apă caldă din cauza avariilor de termoficare. Aceste episoade arată că, la noi, riscul cel mai realist e combinația vreme extremă + infrastructură îmbătrânită.

Tabel comparativ

Valorile din grafic sunt aproximative și reprezintă durata pentru cei mai afectați consumatori.

Ce au în comun toate

1. Nimeni nu a fost anunțat dinainte (excepție: furtunile solare și deconectările programate).
2. Telefonia și plățile au căzut în primele ore.
3. Cele mai multe decese au venit din încălzire improvizată, generatoare, lumânări și aparate medicale, nu din „haos”.
4. Oamenii pregătiți minim (lumină, radio, apă, cash, căldură sigură) au trecut prin ele fără drame.

Lecții pentru blocul tău, pe scurt

Dacă pui laolaltă toate cazurile de mai sus, apar câteva reguli foarte concrete pentru o familie care locuiește la bloc, la oraș:

• Apa dispare primele ore la etajele superioare, dacă blocul are hidrofor sau stație de pompare fără generator. În Spania, în 2025, mulți au rămas fără apă în câteva ore. Ține apă îmbuteliată pentru 3–7 zile.
• Liftul te poate prinde. În Madrid și în alte orașe, pompierii au avut foarte multe intervenții pentru persoane blocate în lifturi. În zilele cu risc (furtuni, caniculă cu rețea suprasolicitată), urcă pe scări cu copiii, mai ales în orele de vârf.
• Plata cu cardul și bancomatele nu merg. Peste tot, numerarul a fost singurul mijloc de plată în primele ore.
• Telefonia mobilă rezistă câteva ore, apoi cade pe măsură ce se golesc bateriile antenelor. Trimite SMS-uri scurte, nu apeluri lungi.
• Frigul ucide încet, monoxidul de carbon ucide repede. În Texas, cea mai mare parte a deceselor au fost legate de hipotermie, dar au existat și zeci de intoxicații cu monoxid de carbon de la generatoare și grătare folosite în casă.

Lecții pentru casa de la țară

• Pompa fântânii se oprește odată cu rețeaua. O rezervă de apă în bidoane sau un rezervor de câteva sute de litri, plus o găleată cu frânghie dacă fântâna permite, schimbă complet situația.
• Centralele pe lemne cu pompă de circulație pot supraîncălzi apa la pană: vezi articolul despre sobe pe lemne.
• Generatorul ajută enorm, dar a fost și cauza multor victime. Afară, la distanță, cu detector de CO în casă.
• În satele de la capăt de linie, repararea durează mai mult: echipele merg întâi pe liniile care alimentează mulți consumatori.

Cum arată primele 24 de ore, după toate aceste cazuri

Graficul rezumă ce s-a observat în mai multe pene mari, ca ordin de mărime; nu e o regulă fixă. Radioul public și spitalele au generatoare și rezerve de combustibil gândite pentru zile; telefonia mobilă are baterii pentru ore; benzinăriile și bancomatele fără generator se opresc aproape imediat.

Ce nu a mers în niciun caz

• Lumânările au provocat incendii în aproape fiecare pană mare. Folosește lumini LED.
• Încălzirea cu aragazul sau cuptorul pe gaz a dus la intoxicații. Aragazul e pentru gătit, nu pentru încălzit.
• Așteptarea pasivă a informațiilor pe internet: rețelele au căzut exact când oamenii aveau mai multă nevoie de ele. Radioul pe baterii a fost sursa care a mers.
• Mutarea în ultimul moment: drumurile au fost aglomerate, benzinăriile închise. Dacă știi că o să pleci la rude, pleacă devreme, cât e lumină și cât merg benzinăriile.